Adi/Vidura-gamana Parva 208-209

Mahabharata Cartea 1.
Vidura-gamana Parva din Adi parva 208

Vidura pleacă la Drupada pentru a-i aduce pe Pandavi în Hastinapur

"Vaisampayana spuse 'După ce a ascultat diferitele discursuri, Dhritarashtra spuse, „Învățatul Bhishma, fiul lui Șantanu și ilustrul Rishi Drona, și de asemenea tu însuți (O Vidura), ați spus adevărul și ceea ce este benific pentru mine. Într-adevăr eroicii fii ai lui Kunti, copiii lui Pandu, sunt fără îndoială conform legii și copiii mei; și ca fii ai mei au dreptul la acest imperiu. De aceea grăbește-te să-i aduci aici împreună cu mama și soția lor, tratându-i cu respectul cuvenit.

Datorită destinului fiii lui Pritha sunt în viață și tot datorită destinului lor bun au obținut-o pe fata lui Drupada. Numai datorită bunului destin a crescut astfel forța noastră și tot datorită bunului destin a pierit Purocean. O tu a cărei splendoare e mare, astfel datorită bunului destin a fost distrusă marea mea durere!'

"Vaisampayana continuă, 'Apoi Vidura, la comanda lui Dhritaraștra, s-a dus la Yaghiasena și Pandavi, ducând cu  el giuvaeruri și alte lucruri de valoare pentru Draupadi, Pandavi și Yaghiasena. Ajungând la reședința lui Drupada, Vidura, cunoscător al regulilor moralității, având profunzime în toate științele, l-a așteptat și abordat pe monarh așa cum se cuvine. Drupada fiind astfel întâmpinat de Vidura, amândoi s-au interesat despre bunăstarea celuilalt.

După aceea Vidura i-a văzut pe Pandavi și Vasudev (Șri Krișna) și de îndată ce i-a văzut, i-a îmbrățișat datorită afecțiunii și i-a întrebat despre bunăstarea lor. Pandavii împreună cu Vasudev (fiind mai tineri), l-au venerat pe Vidura, cel cu o inteligență de nemăsurat, care în numele lui Dhritarashtra i-a tot întrebat cu mare afecțiune despre bunăstarea lor. Apoi le-a înmânat Pandavilor, lui Kunti, Draupadi, Drupada și fiilor acestuia, ceea ce le trimiseseră Kauravii.

Modestul Vidura, în prezența Pandavilor și a lui Keșava (Krișna), i s-a adresat lui Drupada:
"O monarh, ascultă împreună cu fiii și consilierii tăi, ce am de spus. Regele Dhritarashtra împreună cu consilierii, fiii și prietenii săi au întrebat în mod repetat, cu o inimă veselă despre bunăstarea voastră și au fost deosebit de satisfăcuți de această alianță cu tine și ca urmare în mod suprem binecuvântați.

Stabilierea acestei alianțe cu tine i-a făcut mai fericiți decât obținerea unui nou regat. Luând aceste lucruri la cunoștință, permite-le Pandavilor să reviziteze împărăția ancestrală. Kauravii de-abia așteaptă să-i primească pe fiii lui Pandu. De asemenea Pandavii și Pritha trebuie să fie și ei nerăbdători să-și revadă orașul natal.
Femeile Kauravilor, cetățenii și subiecții noștri sunt nerăbdători să o vadă pe Krishnaa, prințesa din Panceala. De aceea cred că ar trebuie să le dai voie să plece fără întârziere Pandavilor și soției lor. După ce vor primi permisiunea ta, îi voi da imediat de știre lui Dhritarashtra iar Pandavii vor putea pleca împreună cu Kunti și Krishnaa.'" 

 

Vidura-gamana Parva din Adi parva 209

Pandavii își construiesc o reședință celestă în Khandava-prastha

"Vaisampayana spuse, 'Auzind aceste cuvinte ale lui Vidura, Drupada spuse, 'Este exact cum ai spus și eu însumi sunt deosebit de fericit ca urmare a acestei alianțe. Este cât se poate de normal ca acești iluștri prinți să se întoarcă în împărăția lor ancestrală, dar nu eu sunt cel care hotărăsc. Dacă vitejii fii ai lui of Kunti doresc să plece și dacă Raam (Bal) și Krishna, ambii cunoscători ai oricărei legi a moralității, sunt de acord, atunci Pandavii vor pleca. Acești tigri printre oameni (Raam și Krișna) se angajează mereu în ceea ce este agreabil și benefic pentru fiii lui Pandu.'

"Auzind acestea, Yudhișthir spuse, 'O monarh, eu, împreună cu frații mei suntem dependenți de tine. Cu bucurie vom face așa cum poruncești.'
"Vaisampayana continuă, 'Apoi Vasudev (Krișna) spuse, 'Eu sunt de părere că Pandavii ar trebui să meargă, dar trebuie să respectăm cu toții opinia regelui Drupada, care este cunoscător al oricărei legi a moralității.'

"Drupada răspuse, 'Evident că sunt de acord cu ceea ce au gândit acești oameni de seamă, considerând toate circumstanțele, căci iluștrii fii ai lui Pandu sunt pentru mine acum, ceea ce fără îndoială sunt și pentru Vasudev (Krișna). Fiul mai mare al lui Kunti, Yudhishthir însuși nu caută bunăstarea Pandavilor, așa cum o face Keșava (Krișna).'

"Vaisampayana continuă, 'Astfel fiindu-le poruncit de Drupada, Pandavii, Krishna și Vidura, luând-o cu ei pe Krishnaa, fica lui Drupada, și renumita Kunti, au pornit în călătorie spre orașul care se numește după elefant (hastina-pur), oprindu-se în diferite locuri pe drum pentru petreceri. Regele Dhritarashtra, auzind că acei eroi se apropie de capitală, i-a trimis pe Kauravi pentru a-i întâmpina.

Printre aceștia se aflau, marele arcaș Vikarna, apoi Citrasena, marele maestru de arme Drona și Kripa din linia lui Gautama. Astfel înconjurați de aceștia, acei puternici eroi au intrat încet în orașul Hastinapur. Întregul oraș a devenit radiant, cu șiruri vesele de privitori animați de curiozitate. Acei tigri printre oameni le-au mulțumit inimile tuturor celor care i-au privit. În timp ce mergeau astfel, Pandavaii au auzit diferite exclamații ale cetățenilor și tot timpul dorindu-și să asculte de dorințele acelor prinți, strigau tare:
'Iată că s-au întors acei tigri printre oameni, cunoscători ai tuturor regulilor moralității, care întotdeauna ne protejează ca pe niște rude apropiate.' Iar alții strigau:
'Se pare că regele Pandu s-a reîntors astăzi din pădure, fără îndoială pentru a ne face pe plac.'

Iar alții strigau, 'Ce bine nu ni se face astăzi, când eroicii fii ai lui Kunti s-au reîntors în orașșul nostru? Dacă am făcut acte caritabile, dacă am turnat limbații de unt pur (ghii) în focul sacrificial, dacă avem vreun merit ascetic, atunci fie ca Pandavii, în virtutea acelor acte să stea în orașul nostru timp de 100 de ani.'

"În cele din urmă, ajungând la palat, Pandavii au venerat picioarle lui Dhritarashtra și cele ale bunicului Bhishma. De asemenea ei i-au venerat pe toți ceilalți, care meritau să li dea onoruri și au întrebat despre bunăstarea fiecărui cetățean prezent. Apoi , la porunca lui Dhritarashtra, au intrat în camerele care le fuseseră desemnate.

"După ce s-au odihnit o vreme acolo, au fost chemați de Dhritarashtra și Bhishma, fiul lui Șantanu, iar Dhritarashtra i s-a adresat lui Yudhishthir, 'Ascultă împreună cu frații tăi, o fiu al lui Kunti, ceea ce am de spus. Mergeți la Khandava-prastha ca să nu apară din nou divergențe. Dacă vă veți caza acolo, nimeni nu va fi capabil să vă facă vreun rău. Protejați de Partha (Argiuna), așa cum celeștii sunt protejați de fulger, să locuiți în Khandava-prastha, luând jumătate din regat.'

"Vaisampayana continuă, 'Fiind de acord cu ce spusese Dhritarashtra, Pandavii au plecat din Hastinapur spre Khandava-prastha, care era un deșert, nereclamat de nimeni. Ei au reușit să înfrumusețeze locul și să-l facă un al doilea paradis. Astfel selectând cu ajutorul lui Dwaipayana Vyasa (bunicul lor direct) o regiune sacră și auspicioasă, au executat anumite ceremonii invocatoare și au măsurat o bucată de pământ pentru orașul lor.

Apoi l-au înconjurat cu un șanț larg cât marea și cu ziduri albe asemenea norilor lânoși, sau asemenea razelor de lună, ce ajungeau la cer, încât era strălucitor, asemenea lui Bhogavati (capitala regatului șerpilor mistici Naga) populat de Naga. Orașul era împodobit de palate, vile și numeroase porți dotate cu plăci care erau asemenea aripilor uriașe, desfăcute ale lui Garuda. Intrările erau protejate cu porți asemenea norilor și înalte ca munții Mandara.

Fiind bine dotat cu numeroase arme de atac, rachetele dușmanilor nu puteau face nici impresie asupra lor; zidurile erau aproape complet acoperite cu săgeți și rachete asemenea șerpilor cu două limbi. Turnurile care se aflau de-a lungul zidurilor erau pline de oameni înarmați ce se antrenau; iar pe ziduri erau aliniați, pe întreaga lor lungime numeroși luptători. De asemenea acolo se aflau mii de cârlige ascuțite și Șataghnis (mașini ce măcelăresc o sută de luptători) și numeroase alte mașini se aflau pe zidurile fortăreței. Pe ele se aflau de asemenea roți mari de fier.

Străzile erau largi și excelent proiectate, nefiindu-ți frică de faptul că acolo ar putea avea loc vreun accident. Fiind acoperit de nenumeroase vile, orașul devenise asemenea lui Amaravati și a început să fie numit Indraprastha (ca orașul lui Indra). Într-o parte încântătoare și auspicioasă a orașului a fost ridicat palatul Pandavilor, plin de tot felul de bogății, asemenea palatului trezorierului celor celești (Kuvera).
Acesta părea să fie o masă de nori, încărcați de fulgere.

"Când a fost clădit orașul, au venit numeroși brahmani foarte versați în Vede și buni cunoscători a numeroase limbi, ce au dorit să locuiască acolo. De asemenea acolo au venit și numeroși comecianți din toate părțile, în speranța de a face avere. Au venit și numeroase persoane pricepute în arte, dorind să rezideze acolo.
Iar în întregul oraș au fost construite multe grădini încântătoare, cu mulți copaci ce făceau fructe și flori, ca Amras (mango), Amaratakas, Kadamvas, Așokas, Champakas, Punnagas, Nagas, Lakuchas, Panasas, Salas, Talas (palmieri), Tamalas, Vakulas, Ketakas cu aromatele lor încărcături; frumoși, înfloriți și mari Amalakas, cu ramuri îndoite datorită greutății fructelor, Lodhras, înfloriți Ankolas, Jamvus (mure), Patalas, Kunjakas, Atimuktas, Karaviras, Parigeatas și numeroase alte feluri de copaci, erau întotdeauna împodobiți cu flori și fructe și animați de diferite specii de păsări.

Acele crânguri verzi răsunau tot timpul de sunetele păunilor și ale păsărilor Kokila înebunite. Existau de asemenea case unde te puteai desfăta, strălucitoare asemenea oglinzilor și numeroase plante cățărătoare și dealuri încântătoare, artificiale, și multe lacuri pline de apă cristalină și alte rezervoare încântătoare cu lotuși și nuferi, pe care se aflau lebede, rațe și ceakravakas (rațe brahminy).  De asemenea acolo se aflau multe piscine pline de plante acvatice fine.
O rege, bucuria Pandavilor creștea cu fiecare zi, pentru că trăiau în acel regat mare, care era populat de oameni pioși.

"Astfel datorită comportamentului virtuos al lui Bhishma și Dhritarashtra, Pandavaii și-au făcut reședința în Khandavaprastha. .... Și după ce Pandavii au reușit să-și facă reședința acolo, eroicul Krishna (Domnul Transcendental), luându-și la revedere de la ei, s-a reîntors cu Raam in Dwara-vati (Dwaraka).'"