Raganuga bhakti - urmarea spiritului locuitorilor din Vrindavan
Septuaginta
1. Septuaginta (cel puţin Geneza şi Deuteronomul) ar fi fost traduse în greceşte pentru evreii din Alexandria.
Istoria Septuagintei apare in Istoria Ecleziastă a vestitului falsificator episcopul Eusebius (260-339 nc),
la aproape 600 de ani după așa zisa scriere a acesteia.
2. Catolicii au susţinut că Isus şi apostolii ar fi folosit Septuaginta în loc de textele originale evreieşti,
deoarece cele 4 așa zise evanghelii au circa 300 de trimiteri la Septuagintă
ca variantă a Tanacului evreiesc și doar 50 la varianta ebraică a acestuia.
Acest lucru nu poate fi admis:
- pe timpul lui Isus scrierile din Izrael erau toate în ebraică, evreii fiind educați să fie extra naţionaliști,
- așa zișii apostoli erau oameni simpli pentru a citi și scrie în limba greacă, ce are apanajul aristrocrației școlite.
3. Eusebius au susţinut că Septuaginta ar fi fost tradusă între 285-246 (înaintea numărătorii creștine)
în timpul domniei lui Ptolemeu II Philadelphus din Alexandria, Egipt.
Conform lui Eusebius bibliotecarul său, descris ca fiind Demetrius din Phalerum,
l-ar fi convins pe Ptolemeu II Philadelphus să obţină o copie a scripturilor evreieşti.
4. Întreaga argumentaţie a faptului că scripturile evreieşti ar fost traduse sub forma Septuagintei
înainte de apariţia creştiinismului se bazează pe aşa numita Scrisoare a lui Aristeas,
al cărei autor se prezintă ca o persoană apropiată regelui Ptolemeu II Philadelphus.
5. Aristeas ar pretinde că l-ar fi convins pe Eleazar, marele preot să trimită 72 de învăţaţi din Ierusalim
la Alexandria, în Egipt, unde să traducă scripturile evreieşti, formând ceea ce acum e cunoscut sub numele de Septuaginta.
6. Autorul acestei scrisori, pretinde că ar fi fost un oficial grec al curţii lui Ptolemeu II Philadelphus.
El pretinde că ar fi fost timis de Demetrius pentru a-i cere celor mai de seamă învăţaţi ai Izraelului
să aducă copii ale scripturilor evreieşti pentru a începe proiectul traducerii Septuagintei.
7. El merge până la a prezenta numele acelor învăţaţi, dar dă nume celebre din era Macabeilor, aprox. 75 de ani pera tarziu.
Multe nume sunt de asemenea grecesti, care în mod definitiv nu pot aparţine unor învăţaţi ai scripturilor evreilor din Ierusalim.
Evidenţele arată că această scrisoare aparţine unui alt timp, şi a fost falsificată.
Scrisoarea, citează spusele lui Demetrius, şi ale traducătorilor, când au ajuns,
afirmand cât de frumos este că aceştia au sosit la aniversarea victoriei navale asupra lui Antigonus, (Aristeas 7:14).
Dar o asemenea victorie navală egipteană este datată mult după moartea lui Demetrius,
ceea ce implică faptul că scrisoarea este o fraudă a lui Eusebius.
De asemenea bibliotecarul Demetrius din Phalerum (ca. 345-283) a servit la curtea lui Ptolemeu Soter;
Demetrius nu a fost bibliotecarul lui Ptolemeu II Philadelphus.
Toți cei care susţin ideea că Septuaginta ar fi apărut înainte de creştinism
se bazează pe această scrisoare falsificată a lui Aristeas.
Învăţaţi în critica textuală admit de asemenea că scrisoarea este o farsă.
Propaganda creştină a continuat şi continuă să citeze scrisoarea lui Aristeas ca dovadă a existenţei Septuagintei înainte de Isus,
pentru a explica de exemplu de ce există peste 300 de citate din Septuagintă în Evanghelii, despre care biserica susţine că ar fi de origine ebraică, apostolică.
Istoria Septuagintei apare in Istoria Ecleziastă a vestitului falsificator episcopul Eusebius (260-339 nc),
la aproape 600 de ani după așa zisa scriere a acesteia.
2. Catolicii au susţinut că Isus şi apostolii ar fi folosit Septuaginta în loc de textele originale evreieşti,
deoarece cele 4 așa zise evanghelii au circa 300 de trimiteri la Septuagintă
ca variantă a Tanacului evreiesc și doar 50 la varianta ebraică a acestuia.
Acest lucru nu poate fi admis:
- pe timpul lui Isus scrierile din Izrael erau toate în ebraică, evreii fiind educați să fie extra naţionaliști,
- așa zișii apostoli erau oameni simpli pentru a citi și scrie în limba greacă, ce are apanajul aristrocrației școlite.
3. Eusebius au susţinut că Septuaginta ar fi fost tradusă între 285-246 (înaintea numărătorii creștine)
în timpul domniei lui Ptolemeu II Philadelphus din Alexandria, Egipt.
Conform lui Eusebius bibliotecarul său, descris ca fiind Demetrius din Phalerum,
l-ar fi convins pe Ptolemeu II Philadelphus să obţină o copie a scripturilor evreieşti.
4. Întreaga argumentaţie a faptului că scripturile evreieşti ar fost traduse sub forma Septuagintei
înainte de apariţia creştiinismului se bazează pe aşa numita Scrisoare a lui Aristeas,
al cărei autor se prezintă ca o persoană apropiată regelui Ptolemeu II Philadelphus.
5. Aristeas ar pretinde că l-ar fi convins pe Eleazar, marele preot să trimită 72 de învăţaţi din Ierusalim
la Alexandria, în Egipt, unde să traducă scripturile evreieşti, formând ceea ce acum e cunoscut sub numele de Septuaginta.
6. Autorul acestei scrisori, pretinde că ar fi fost un oficial grec al curţii lui Ptolemeu II Philadelphus.
El pretinde că ar fi fost timis de Demetrius pentru a-i cere celor mai de seamă învăţaţi ai Izraelului
să aducă copii ale scripturilor evreieşti pentru a începe proiectul traducerii Septuagintei.
7. El merge până la a prezenta numele acelor învăţaţi, dar dă nume celebre din era Macabeilor, aprox. 75 de ani pera tarziu.
Multe nume sunt de asemenea grecesti, care în mod definitiv nu pot aparţine unor învăţaţi ai scripturilor evreilor din Ierusalim.
Evidenţele arată că această scrisoare aparţine unui alt timp, şi a fost falsificată.
Scrisoarea, citează spusele lui Demetrius, şi ale traducătorilor, când au ajuns,
afirmand cât de frumos este că aceştia au sosit la aniversarea victoriei navale asupra lui Antigonus, (Aristeas 7:14).
Dar o asemenea victorie navală egipteană este datată mult după moartea lui Demetrius,
ceea ce implică faptul că scrisoarea este o fraudă a lui Eusebius.
De asemenea bibliotecarul Demetrius din Phalerum (ca. 345-283) a servit la curtea lui Ptolemeu Soter;
Demetrius nu a fost bibliotecarul lui Ptolemeu II Philadelphus.
Toți cei care susţin ideea că Septuaginta ar fi apărut înainte de creştinism
se bazează pe această scrisoare falsificată a lui Aristeas.
Învăţaţi în critica textuală admit de asemenea că scrisoarea este o farsă.
Propaganda creştină a continuat şi continuă să citeze scrisoarea lui Aristeas ca dovadă a existenţei Septuagintei înainte de Isus,
pentru a explica de exemplu de ce există peste 300 de citate din Septuagintă în Evanghelii, despre care biserica susţine că ar fi de origine ebraică, apostolică.
