Raganuga bhakti - urmarea spiritului locuitorilor din Vrindavan
Srimad Bhagavatam Canto 10 Capitol 43
Șrimad Bhagavatam 10.43.1-14 (Cantoul 10, Capitolul 43 Strofele 1-14)
Viața lui Krișna
Întâlnirea cu elefantul kuvalayāpīḍa
śrī-śuka uvāca
atha kṛṣṇaś ca rāmaś ca
kṛta-śaucau parantapa
malla-dundubhi-nirghoṣaṁ
śrutvā draṣṭum upeyatuḥ
raṅga-dvāraṁ samāsādya
tasmin nāgam avasthitam
apaśyat kuvalayāpīḍaṁ
kṛṣṇo ’mbaṣṭha-pracoditam
baddhvā parikaraṁ śauriḥ
samuhya kuṭilālakān
uvāca hastipaṁ vācā
megha-nāda-gabhīrayā
ambaṣṭhāmbaṣṭha mārgaṁ nau
dehy apakrama mā ciram
no cet sa-kuñjaraṁ tvādya
nayāmi yama-sādanam
evaṁ nirbhartsito ’mbaṣṭhaḥ
kupitaḥ kopitaṁ gajam
codayām āsa kṛṣṇāya
kālāntaka-yamopamam
karīndras tam abhidrutya
kareṇa tarasāgrahīt
karād vigalitaḥ so ’muṁ
nihatyāṅghriṣv alīyata
saṅkruddhas tam acakṣāṇo
ghrāṇa-dṛṣṭiḥ sa keśavam
parāmṛśat puṣkareṇa
sa prasahya vinirgataḥ
pucche pragṛhyāti-balaṁ
dhanuṣaḥ pañca-viṁśatim
vicakarṣa yathā nāgaṁ
suparṇa iva līlayā
sa paryāvartamānena
savya-dakṣiṇato ’cyutaḥ
babhrāma bhrāmyamāṇena
go-vatseneva bālakaḥ
tato ’bhimakham abhyetya
pāṇināhatya vāraṇam
prādravan pātayām āsa
spṛśyamānaḥ pade pade
sa dhāvan kṛīdayā bhūmau
patitvā sahasotthitaḥ
tam matvā patitaṁ kruddho
dantābhyāṁ so ’hanat kṣitim
sva-vikrame pratihate
kuñjarendro ’ty-amarṣitaḥ
codyamāno mahāmātraiḥ
kṛṣṇam abhyadravad ruṣā
tam āpatantam āsādya
bhagavān madhusūdanaḥ
nigṛhya pāṇinā hastaṁ
pātayām āsa bhū-tale
patitasya padākramya
mṛgendra iva līlayā
dantam utpāṭya tenebhaṁ
hastipāṁś cāhanad dhariḥ 1-14
Șri Șuka spuse, „Îmblânzitor ai dușmanilor, Krișna și Raam - śrī-śukaḥ uvāca param-tapa kṛṣṇaḥ ca rāmaḥ
După ce au executat ceremoniile purificatoare - atha ca kṛta śaucau
Auzind sunetele puternice ale tobelor - śrutvā nirghoṣam dundubhi
s-au apropiat să vadă arena de luptă - upeyataḥ draṣṭum malla
Ajungând la poarta arenei, Krișna a văzut - samāsādya dvāram raṅga kṛṣṇaḥ apaśyat
elefantul Kuvalayāpīḍa stând în acel loc - nāgam kuvalayāpīḍam avasthitam tasmin
îndemnat de îngrijitorul său - pracoditam ambaṣṭha
Strângându-și centura și prinzându-și părul cârlionțat - baddhvā parikaram samuhya alakān kuṭila
Șauri (Krișna) se adresă conducătorului elefantului - śauriḥ uvāca hasti-pam
Cu vorbe puternice asemenea bubuitului norilor - vācā gabhīrayā nāda megha
Conducătorule, conducătorule, eliberează-ne drumul - ambaṣṭha ambaṣṭha dehi mārgam nau
Dă-te fără întârziere la o parte, dacă nu vrei să te trimit - apakrama ma ciram na u cet nayāmi
Astăzi, împreună cu elefantul tău în lăcașul morților - adya sa-kuñjaram tva sādanam yama
Fiind astfel amenințat, conducătorul elefantului deveni furios - evam nirbhartsitaḥ ambaṣṭhaḥ kupitaḥ
și își asmuți elefantul furios, comparabil - codayām āsa gajam kopitam upamam
cu timpul morții și Judecătorul Morților împotriva lui Krișna - kāla antaka yama kṛṣṇāya
Domnul elefanților se năpusti asupra Acestuia - indraḥ kari abhidrutya tam
Și-l prinse cu violență cu trompa sa, dar Acesta lovindu-l - agrahīt tarasā kareṇa saḥ nihatya
alunecă din trompă și dispăru printre picioarele sale - vigalitaḥ karāt alīyata aṅghriṣu amum
Înfuriat pentru că nu putea să-L vadă - saṅkruddhaḥ tam acakṣāṇaḥ
Acesta l-a prins pe Keșava (Krișna) cu trompa - saḥ parāmṛśat keśavam puṣkareṇa
detectându-l după miros, dar Acesta prin forță s-a eliberat - dṛṣṭiḥ ghrāṇa saḥ prasahya vinirgataḥ
și cu o deosebită putere l-a apucat de coadă - ati-balam pragṛhya pucche
și l-a tras în joacă 25 de lungimi de arc, așa cum - vicakarṣa līlayā pañca-viṁśatim dhanuṣaḥ yathā iva
Garuda o face cu șerpii - suparṇaḥ nāgam
Acesta se zbătu spre stângă și spre dreapta - saḥ paryāvartamānena savya-dakṣiṇataḥ
Iar Cel Infailibil (Krișna) se mișcă după zbatera acestuia - acyutaḥ babhrāma bhrāmyamāṇena
Așa cum o copil o face (în joacă) cu un vițeluș - iva bālakaḥ go-vatsena
Astfel ajungând față în față l-a pălmuit pe elefant - tataḥ abhyetya abhimukham pāṇinā āhatya vāraṇam
Și alergând încoace și încolo cădea la fiecare pas, atingându-l - prādravan pātayām āsa pade pade spṛśyamānaḥ
Alergând astfel și căzând în joacă, se ridica brusc - saḥ dhāvan bhūmau patitvā krīḍayā utthitaḥ sahasā
(Iar elefantul), crezându-l căzut lovea furios - tam matvā patitam ahanat kruddhaḥ
pământul cu colții săi - kṣitim dantābhyām saḥ
Dibăcia sa l-a zăpăcit pe regele elefanților - sva vikrame pratihate kuñjara-indraḥ
Care frustrat era îndemnat de conducătorul furios - ati amarṣitaḥ codyamānaḥ mahāmātraiḥ ruṣā
Să-l atace pe Krișna - abhyadravat kṛṣṇam
Domnul Transcendental, Cel ce l-a ucis pe (asura) Madhu - bhagavān madhu-sūdanaḥ
Confruntându-l, l-a atacat prinzându-l cu putere cu o mână - tam āsādya āpatantam nigṛhya pāṇinā
De trompă și aruncându-l la pământ - hastam pātayām āsa bhū-tale
Domnul Transcendental (Hari) s-a urcat cu picioarele pe (elefantul) căzut - hariḥ ākramya padā patitasya
Cu ușurința unui leu și zmulgându-i un colț de fildeș - mṛgendraḥ iva līlayā utpāṭya dantam
l-a omorât cu acesta pe elefant și conducătorul lui - ahanat tena ibham hasti-pān
Viața lui Krișna
Întâlnirea cu elefantul kuvalayāpīḍa
śrī-śuka uvāca
atha kṛṣṇaś ca rāmaś ca
kṛta-śaucau parantapa
malla-dundubhi-nirghoṣaṁ
śrutvā draṣṭum upeyatuḥ
raṅga-dvāraṁ samāsādya
tasmin nāgam avasthitam
apaśyat kuvalayāpīḍaṁ
kṛṣṇo ’mbaṣṭha-pracoditam
baddhvā parikaraṁ śauriḥ
samuhya kuṭilālakān
uvāca hastipaṁ vācā
megha-nāda-gabhīrayā
ambaṣṭhāmbaṣṭha mārgaṁ nau
dehy apakrama mā ciram
no cet sa-kuñjaraṁ tvādya
nayāmi yama-sādanam
evaṁ nirbhartsito ’mbaṣṭhaḥ
kupitaḥ kopitaṁ gajam
codayām āsa kṛṣṇāya
kālāntaka-yamopamam
karīndras tam abhidrutya
kareṇa tarasāgrahīt
karād vigalitaḥ so ’muṁ
nihatyāṅghriṣv alīyata
saṅkruddhas tam acakṣāṇo
ghrāṇa-dṛṣṭiḥ sa keśavam
parāmṛśat puṣkareṇa
sa prasahya vinirgataḥ
pucche pragṛhyāti-balaṁ
dhanuṣaḥ pañca-viṁśatim
vicakarṣa yathā nāgaṁ
suparṇa iva līlayā
sa paryāvartamānena
savya-dakṣiṇato ’cyutaḥ
babhrāma bhrāmyamāṇena
go-vatseneva bālakaḥ
tato ’bhimakham abhyetya
pāṇināhatya vāraṇam
prādravan pātayām āsa
spṛśyamānaḥ pade pade
sa dhāvan kṛīdayā bhūmau
patitvā sahasotthitaḥ
tam matvā patitaṁ kruddho
dantābhyāṁ so ’hanat kṣitim
sva-vikrame pratihate
kuñjarendro ’ty-amarṣitaḥ
codyamāno mahāmātraiḥ
kṛṣṇam abhyadravad ruṣā
tam āpatantam āsādya
bhagavān madhusūdanaḥ
nigṛhya pāṇinā hastaṁ
pātayām āsa bhū-tale
patitasya padākramya
mṛgendra iva līlayā
dantam utpāṭya tenebhaṁ
hastipāṁś cāhanad dhariḥ 1-14
Șri Șuka spuse, „Îmblânzitor ai dușmanilor, Krișna și Raam - śrī-śukaḥ uvāca param-tapa kṛṣṇaḥ ca rāmaḥ
După ce au executat ceremoniile purificatoare - atha ca kṛta śaucau
Auzind sunetele puternice ale tobelor - śrutvā nirghoṣam dundubhi
s-au apropiat să vadă arena de luptă - upeyataḥ draṣṭum malla
Ajungând la poarta arenei, Krișna a văzut - samāsādya dvāram raṅga kṛṣṇaḥ apaśyat
elefantul Kuvalayāpīḍa stând în acel loc - nāgam kuvalayāpīḍam avasthitam tasmin
îndemnat de îngrijitorul său - pracoditam ambaṣṭha
Strângându-și centura și prinzându-și părul cârlionțat - baddhvā parikaram samuhya alakān kuṭila
Șauri (Krișna) se adresă conducătorului elefantului - śauriḥ uvāca hasti-pam
Cu vorbe puternice asemenea bubuitului norilor - vācā gabhīrayā nāda megha
Conducătorule, conducătorule, eliberează-ne drumul - ambaṣṭha ambaṣṭha dehi mārgam nau
Dă-te fără întârziere la o parte, dacă nu vrei să te trimit - apakrama ma ciram na u cet nayāmi
Astăzi, împreună cu elefantul tău în lăcașul morților - adya sa-kuñjaram tva sādanam yama
Fiind astfel amenințat, conducătorul elefantului deveni furios - evam nirbhartsitaḥ ambaṣṭhaḥ kupitaḥ
și își asmuți elefantul furios, comparabil - codayām āsa gajam kopitam upamam
cu timpul morții și Judecătorul Morților împotriva lui Krișna - kāla antaka yama kṛṣṇāya
Domnul elefanților se năpusti asupra Acestuia - indraḥ kari abhidrutya tam
Și-l prinse cu violență cu trompa sa, dar Acesta lovindu-l - agrahīt tarasā kareṇa saḥ nihatya
alunecă din trompă și dispăru printre picioarele sale - vigalitaḥ karāt alīyata aṅghriṣu amum
Înfuriat pentru că nu putea să-L vadă - saṅkruddhaḥ tam acakṣāṇaḥ
Acesta l-a prins pe Keșava (Krișna) cu trompa - saḥ parāmṛśat keśavam puṣkareṇa
detectându-l după miros, dar Acesta prin forță s-a eliberat - dṛṣṭiḥ ghrāṇa saḥ prasahya vinirgataḥ
și cu o deosebită putere l-a apucat de coadă - ati-balam pragṛhya pucche
și l-a tras în joacă 25 de lungimi de arc, așa cum - vicakarṣa līlayā pañca-viṁśatim dhanuṣaḥ yathā iva
Garuda o face cu șerpii - suparṇaḥ nāgam
Acesta se zbătu spre stângă și spre dreapta - saḥ paryāvartamānena savya-dakṣiṇataḥ
Iar Cel Infailibil (Krișna) se mișcă după zbatera acestuia - acyutaḥ babhrāma bhrāmyamāṇena
Așa cum o copil o face (în joacă) cu un vițeluș - iva bālakaḥ go-vatsena
Astfel ajungând față în față l-a pălmuit pe elefant - tataḥ abhyetya abhimukham pāṇinā āhatya vāraṇam
Și alergând încoace și încolo cădea la fiecare pas, atingându-l - prādravan pātayām āsa pade pade spṛśyamānaḥ
Alergând astfel și căzând în joacă, se ridica brusc - saḥ dhāvan bhūmau patitvā krīḍayā utthitaḥ sahasā
(Iar elefantul), crezându-l căzut lovea furios - tam matvā patitam ahanat kruddhaḥ
pământul cu colții săi - kṣitim dantābhyām saḥ
Dibăcia sa l-a zăpăcit pe regele elefanților - sva vikrame pratihate kuñjara-indraḥ
Care frustrat era îndemnat de conducătorul furios - ati amarṣitaḥ codyamānaḥ mahāmātraiḥ ruṣā
Să-l atace pe Krișna - abhyadravat kṛṣṇam
Domnul Transcendental, Cel ce l-a ucis pe (asura) Madhu - bhagavān madhu-sūdanaḥ
Confruntându-l, l-a atacat prinzându-l cu putere cu o mână - tam āsādya āpatantam nigṛhya pāṇinā
De trompă și aruncându-l la pământ - hastam pātayām āsa bhū-tale
Domnul Transcendental (Hari) s-a urcat cu picioarele pe (elefantul) căzut - hariḥ ākramya padā patitasya
Cu ușurința unui leu și zmulgându-i un colț de fildeș - mṛgendraḥ iva līlayā utpāṭya dantam
l-a omorât cu acesta pe elefant și conducătorul lui - ahanat tena ibham hasti-pān
Perceperea lui Krișna funcție de conștiința atinsă
mṛtakaṁ dvipam utsṛjya
danta-pāṇiḥ samāviśat
aṁsa-nyasta-viṣāṇo ’sṛṅ-
mada-bindubhir aṅkitaḥ
virūḍha-sveda-kaṇikā
vadanāmburuho babhau 15
Plecând de lângă elefantul mort și ținând colțul de fildeș în mână- utsṛjya dvipam mṛtakam danta pāṇiḥ
Și-a pus colțul elefantului pe umăr și stropit de sânge și transpirație- nyasta viṣāṇaḥ aṅkitaḥ asṛk mada
a intrat în arenă iar fața sa asemenea lotusului strălucea - aṁsasamāviśat vadana ambu-ruhaḥ babhau
cu proprii stropi fini de transpirație - bindubhiḥ virūḍha sveda kaṇikā
vṛtau gopaiḥ katipayair
baladeva-janārdanau
raṅgaṁ viviśatū rājan
gaja-danta-varāyudhau 16
mallānām aśanir nṛṇāṁ nara-varaḥ strīṇāṁ smaro mūrtimān
gopānāṁ sva-jano ’satāṁ kṣiti-bhujāṁ śāstā sva-pitroḥ śiśuḥ
mṛtyur bhoja-pater virāḍ aviduṣāṁ tattvaṁ paraṁ yogināṁ
vṛṣṇīnāṁ para-devateti vidito raṅgaṁ gataḥ sāgrajaḥ 17
O rege, înconjurați de câțiva păstori, Baladev și Geanardan (Krișna) - rājan vṛtau katipayaiḥ gopaiḥbaladeva-janārdanau
ale căror arme alese erau colții elefeantului, au intrat în arenă - āyudhau vara gaja-danta viviśatuḥ raṅgam
Astfel intrând în arenă împreună cu fragele Său mai mare - iti gataḥ raṅgam sa agra-jaḥ
luptători l-au înțeles ca fulger - mallānām viditaḥ aśaniḥ
oamenii obișnuiți ca cel mai de seamă dintre oameni - nṛṇām nara-varaḥ
femeile ca fiind forma Zeului Iubirii - strīṇām mūrti-mān smaraḥ
păstorii ca fiind propriul lor om - gopānām sva-janaḥ
regii lipsiți de pioșenie ca fiind „Cel ce pedepsește” - asatām kṣiti-bhujām śāstā
proprii părinți ca pe copilul lor - sva-pitroḥ śiśuḥ
conducătorul dinastiei Bhogea (Kamsa) ca propria-i moarte - bhoja-pateḥ mṛtyuḥ
cei fără cunoaștere (impersonaliști) ca lumina strălucitoare (brahma) - aviduṣām virāṭ
yoghinii ca Adevărul Absolut - yoginām tattvam param
Vrișnii ca zeitate lor tutelară - vṛṣṇīnām para-devatā
Tika:
Funcție de conștiința atinsă fiecare vede altceva în Krișna.
De reamarcat că cei lipsiți de cunoaștere văd în Krișna o formă a energiei nediferențiate brahma,
ce apare sub forma unei lumini strălucitoare, plină de iubire.
mṛtakaṁ dvipam utsṛjya
danta-pāṇiḥ samāviśat
aṁsa-nyasta-viṣāṇo ’sṛṅ-
mada-bindubhir aṅkitaḥ
virūḍha-sveda-kaṇikā
vadanāmburuho babhau 15
Plecând de lângă elefantul mort și ținând colțul de fildeș în mână- utsṛjya dvipam mṛtakam danta pāṇiḥ
Și-a pus colțul elefantului pe umăr și stropit de sânge și transpirație- nyasta viṣāṇaḥ aṅkitaḥ asṛk mada
a intrat în arenă iar fața sa asemenea lotusului strălucea - aṁsasamāviśat vadana ambu-ruhaḥ babhau
cu proprii stropi fini de transpirație - bindubhiḥ virūḍha sveda kaṇikā
vṛtau gopaiḥ katipayair
baladeva-janārdanau
raṅgaṁ viviśatū rājan
gaja-danta-varāyudhau 16
mallānām aśanir nṛṇāṁ nara-varaḥ strīṇāṁ smaro mūrtimān
gopānāṁ sva-jano ’satāṁ kṣiti-bhujāṁ śāstā sva-pitroḥ śiśuḥ
mṛtyur bhoja-pater virāḍ aviduṣāṁ tattvaṁ paraṁ yogināṁ
vṛṣṇīnāṁ para-devateti vidito raṅgaṁ gataḥ sāgrajaḥ 17
O rege, înconjurați de câțiva păstori, Baladev și Geanardan (Krișna) - rājan vṛtau katipayaiḥ gopaiḥbaladeva-janārdanau
ale căror arme alese erau colții elefeantului, au intrat în arenă - āyudhau vara gaja-danta viviśatuḥ raṅgam
Astfel intrând în arenă împreună cu fragele Său mai mare - iti gataḥ raṅgam sa agra-jaḥ
luptători l-au înțeles ca fulger - mallānām viditaḥ aśaniḥ
oamenii obișnuiți ca cel mai de seamă dintre oameni - nṛṇām nara-varaḥ
femeile ca fiind forma Zeului Iubirii - strīṇām mūrti-mān smaraḥ
păstorii ca fiind propriul lor om - gopānām sva-janaḥ
regii lipsiți de pioșenie ca fiind „Cel ce pedepsește” - asatām kṣiti-bhujām śāstā
proprii părinți ca pe copilul lor - sva-pitroḥ śiśuḥ
conducătorul dinastiei Bhogea (Kamsa) ca propria-i moarte - bhoja-pateḥ mṛtyuḥ
cei fără cunoaștere (impersonaliști) ca lumina strălucitoare (brahma) - aviduṣām virāṭ
yoghinii ca Adevărul Absolut - yoginām tattvam param
Vrișnii ca zeitate lor tutelară - vṛṣṇīnām para-devatā
Tika:
Funcție de conștiința atinsă fiecare vede altceva în Krișna.
De reamarcat că cei lipsiți de cunoaștere văd în Krișna o formă a energiei nediferențiate brahma,
ce apare sub forma unei lumini strălucitoare, plină de iubire.
Locuitorii auziseră că Raam și Krișna ar fi Expansiuni directe ale Domnului Transcendental
hataṁ kuvalayāpīḍaṁ
dṛṣṭvā tāv api durjayau
kaṁso manasy api tadā
bhṛśam udvivije nṛpa 18
O rege, când Kamsa a văzut că elefantul Kuvalayāpīḍa a fost ucis - nṛpa api kaṁsaḥ dṛṣṭvā kuvalayāpīḍam hatam
A considerat că cei doi erau invincibili - manasi tau durjayau api
Și-atunci a devenit deosebit de înfricoșat - tadā bhṛśam udvivije
tau rejatū raṅga-gatau mahā-bhujau
vicitra-veṣābharaṇa-srag-ambarau
yathā naṭāv uttama-veṣa-dhāriṇau
manaḥ kṣipantau prabhayā nirīkṣatām 19
Strălucirea celor doi prezenți în arenă și ale căror brațe erau puternice, - rejatuḥ tau raṅga-gatau mahā-bhujau
Minunatele haine, ornamente și ghirlande cu care erau împodobiți - vicitra veṣa ābharaṇa srak ambarau
Asemenea a doi actori ce purtau costume excelente – yathā naṭau dhāriṇau veṣa uttama
Au entuziasmat minițile celor ce le priveau frumusețea - kṣipantau manaḥ nirīkṣatām prabhayā
nirīkṣya tāv uttama-pūruṣau janā
mañca-sthitā nāgara-rāṣṭrakā nṛpa
praharṣa-vegotkalitekṣaṇānanāḥ
papur na tṛptā nayanais tad-ānanam 20
O rege, puterea bucuriei locuitorilor orașului și celor de la periferii - nṛpa vega praharṣa janāḥ nāgara rāṣṭrakāḥ
Care stăteau la galerie, la vederea celor două - sthitāḥ mañca nirīkṣya tau
Personalități Supreme, i-a facut să facă ochi mari și fețele (să le înflorească) - uttama-pūruṣau utkalita īkṣaṇa ānanāḥ
Bând cu ochii lor fețele acestora fără să se mai sature - papuḥ nayanaiḥ ānanam tat na tṛptāḥ
pibanta iva cakṣurbhyāṁ
lihanta iva jihvayā
jighranta iva nāsābhyāṁ
śliṣyanta iva bāhubhiḥ
ūcuḥ parasparaṁ te vai
yathā-dṛṣṭaṁ yathā-śrutam
tad-rūpa-guṇa-mādhurya-
prāgalbhya-smāritā iva
etau bhagavataḥ sākṣād
dharer nārāyaṇasya hi
avatīrṇāv ihāṁśena
vasudevasya veśmani 21-23
Ei păreau să-i bea cu ochii, să-i lingă cu limbile - te iva pibantaḥ cakṣurbhyām iva lihantaḥ jihvayā
Să-i miroasă cu nările, să-i îmbrățișeze cu brațele - jighrantaḥ iva nāsābhyām sliṣyantaḥ iva bāhubhiḥ
Și ca și cum și-ar fi amintit dulcea formă, calitățile - iva smāritāḥ mādhurya rūpa guṇa
Și vitejia acestora, vorbind unii cu alții - prāgalbhya tat ūcuḥ parasparam
Tocmai despre ce văzuseră sau auziseră (spuseră): - vai yathā dṛṣṭam yathā śrutam
Aceștia doi au coborât în această lume, în casa lui Vasudev - etau avatīrṇau iha veśmani vasudevasya
cu siguranță ca expansiuni directe - hi aṁśena sākṣāt
ale Domnului Transcendental, Protectorul devoților – Hari, Narayan - bhagavataḥ hareḥ nārāyaṇasya
hataṁ kuvalayāpīḍaṁ
dṛṣṭvā tāv api durjayau
kaṁso manasy api tadā
bhṛśam udvivije nṛpa 18
O rege, când Kamsa a văzut că elefantul Kuvalayāpīḍa a fost ucis - nṛpa api kaṁsaḥ dṛṣṭvā kuvalayāpīḍam hatam
A considerat că cei doi erau invincibili - manasi tau durjayau api
Și-atunci a devenit deosebit de înfricoșat - tadā bhṛśam udvivije
tau rejatū raṅga-gatau mahā-bhujau
vicitra-veṣābharaṇa-srag-ambarau
yathā naṭāv uttama-veṣa-dhāriṇau
manaḥ kṣipantau prabhayā nirīkṣatām 19
Strălucirea celor doi prezenți în arenă și ale căror brațe erau puternice, - rejatuḥ tau raṅga-gatau mahā-bhujau
Minunatele haine, ornamente și ghirlande cu care erau împodobiți - vicitra veṣa ābharaṇa srak ambarau
Asemenea a doi actori ce purtau costume excelente – yathā naṭau dhāriṇau veṣa uttama
Au entuziasmat minițile celor ce le priveau frumusețea - kṣipantau manaḥ nirīkṣatām prabhayā
nirīkṣya tāv uttama-pūruṣau janā
mañca-sthitā nāgara-rāṣṭrakā nṛpa
praharṣa-vegotkalitekṣaṇānanāḥ
papur na tṛptā nayanais tad-ānanam 20
O rege, puterea bucuriei locuitorilor orașului și celor de la periferii - nṛpa vega praharṣa janāḥ nāgara rāṣṭrakāḥ
Care stăteau la galerie, la vederea celor două - sthitāḥ mañca nirīkṣya tau
Personalități Supreme, i-a facut să facă ochi mari și fețele (să le înflorească) - uttama-pūruṣau utkalita īkṣaṇa ānanāḥ
Bând cu ochii lor fețele acestora fără să se mai sature - papuḥ nayanaiḥ ānanam tat na tṛptāḥ
pibanta iva cakṣurbhyāṁ
lihanta iva jihvayā
jighranta iva nāsābhyāṁ
śliṣyanta iva bāhubhiḥ
ūcuḥ parasparaṁ te vai
yathā-dṛṣṭaṁ yathā-śrutam
tad-rūpa-guṇa-mādhurya-
prāgalbhya-smāritā iva
etau bhagavataḥ sākṣād
dharer nārāyaṇasya hi
avatīrṇāv ihāṁśena
vasudevasya veśmani 21-23
Ei păreau să-i bea cu ochii, să-i lingă cu limbile - te iva pibantaḥ cakṣurbhyām iva lihantaḥ jihvayā
Să-i miroasă cu nările, să-i îmbrățișeze cu brațele - jighrantaḥ iva nāsābhyām sliṣyantaḥ iva bāhubhiḥ
Și ca și cum și-ar fi amintit dulcea formă, calitățile - iva smāritāḥ mādhurya rūpa guṇa
Și vitejia acestora, vorbind unii cu alții - prāgalbhya tat ūcuḥ parasparam
Tocmai despre ce văzuseră sau auziseră (spuseră): - vai yathā dṛṣṭam yathā śrutam
Aceștia doi au coborât în această lume, în casa lui Vasudev - etau avatīrṇau iha veśmani vasudevasya
cu siguranță ca expansiuni directe - hi aṁśena sākṣāt
ale Domnului Transcendental, Protectorul devoților – Hari, Narayan - bhagavataḥ hareḥ nārāyaṇasya
Scurtă retrospectivă a faptelor Sale extraordinare amintite în arena sacrificială
eṣa vai kila devakyāṁ
jāto nītaś ca gokulam
kālam etaṁ vasan gūḍho
vavṛdhe nanda-veśmani 24
Acesta (Kṛṣṇa) a fost cu siguranță dus, după ce a fost născut de Devaki (vezi Bhagavatam Canto 10 Capitol 3) - eṣaḥ vai kila nītaḥ jātaḥ devakyām
În Gokuka (Vraja) unde tot acest timp a trăit ascuns (vezi ) - ca gokulam etam kālam vasan gūḍhaḥ
Crescând în casa lui Nanda (vezi Canto 10 Capitol 8) - vavṛdhe nanda-veśmani
pūtanānena nītāntaṁ
cakravātaś ca dānavaḥ
arjunau guhyakaḥ keśī
dhenuko ’nye ca tad-vidhāḥ 25
El a fost sfârșitul Putanei și a danavului Furtună (vezi Bhagavat Puran 10 Capitolul 6 și Capitolul 7)- anena nītā antam pūtanā ca dānavaḥ cakravātaḥ
a guhyakalui Șankaciuda (vezi Bhagavatam Canto 10 Capitol 34) - guhyakaḥ
Al lui Keși, Dhenuka și alții ca ei (vezi Canto 10 Capitol 37 și Capitolul 15) - keśī dhenukaḥ anye ca tat-vidhāḥ
Și a scos din rădăcini cei doi copaci Argiuna (vezi Damodar lila) - arjunau
gāvaḥ sa-pālā etena
dāvāgneḥ parimocitāḥ
kāliyo damitaḥ sarpa
indraś ca vimadaḥ kṛtaḥ
saptāham eka-hastena
dhṛto ’dri-pravaro ’munā
varṣa-vātāśanibhyaś ca
paritrātaṁ ca gokulam 26-27
El a salvat vacile împreună cu cei ce aveau grijă de ele - etena parimocitāḥ gāvaḥ sa pālāḥ
Din pădurea în flăcări (vezi Bhagavatam Canto 10 Capitol 19) - dāva-agneḥ
l-a învins pe șarpele Kaliya (vezi Capitolul 16 și 17) - damitaḥ sarpaḥ kāliyaḥ
și l-a făcut pe Indra să nu mai fie mândru de sine - indraḥ ca vimadaḥ kṛtaḥ aham
căci timp de șapte zile a ținut într-o singură mână - saptā dhṛtaḥ eka-hastena
muntele important (Govardan) și i-a protejat - adri pravaraḥ amunā paritrātam ca
pe locuitorii din Gokula de ploaie, vânt și grindină (pe când avea doar 7 ani) (vezi Canto 10 Capitol 24 și 25) - gokulam varṣa vāta
eṣa vai kila devakyāṁ
jāto nītaś ca gokulam
kālam etaṁ vasan gūḍho
vavṛdhe nanda-veśmani 24
Acesta (Kṛṣṇa) a fost cu siguranță dus, după ce a fost născut de Devaki (vezi Bhagavatam Canto 10 Capitol 3) - eṣaḥ vai kila nītaḥ jātaḥ devakyām
În Gokuka (Vraja) unde tot acest timp a trăit ascuns (vezi ) - ca gokulam etam kālam vasan gūḍhaḥ
Crescând în casa lui Nanda (vezi Canto 10 Capitol 8) - vavṛdhe nanda-veśmani
pūtanānena nītāntaṁ
cakravātaś ca dānavaḥ
arjunau guhyakaḥ keśī
dhenuko ’nye ca tad-vidhāḥ 25
El a fost sfârșitul Putanei și a danavului Furtună (vezi Bhagavat Puran 10 Capitolul 6 și Capitolul 7)- anena nītā antam pūtanā ca dānavaḥ cakravātaḥ
a guhyakalui Șankaciuda (vezi Bhagavatam Canto 10 Capitol 34) - guhyakaḥ
Al lui Keși, Dhenuka și alții ca ei (vezi Canto 10 Capitol 37 și Capitolul 15) - keśī dhenukaḥ anye ca tat-vidhāḥ
Și a scos din rădăcini cei doi copaci Argiuna (vezi Damodar lila) - arjunau
gāvaḥ sa-pālā etena
dāvāgneḥ parimocitāḥ
kāliyo damitaḥ sarpa
indraś ca vimadaḥ kṛtaḥ
saptāham eka-hastena
dhṛto ’dri-pravaro ’munā
varṣa-vātāśanibhyaś ca
paritrātaṁ ca gokulam 26-27
El a salvat vacile împreună cu cei ce aveau grijă de ele - etena parimocitāḥ gāvaḥ sa pālāḥ
Din pădurea în flăcări (vezi Bhagavatam Canto 10 Capitol 19) - dāva-agneḥ
l-a învins pe șarpele Kaliya (vezi Capitolul 16 și 17) - damitaḥ sarpaḥ kāliyaḥ
și l-a făcut pe Indra să nu mai fie mândru de sine - indraḥ ca vimadaḥ kṛtaḥ aham
căci timp de șapte zile a ținut într-o singură mână - saptā dhṛtaḥ eka-hastena
muntele important (Govardan) și i-a protejat - adri pravaraḥ amunā paritrātam ca
pe locuitorii din Gokula de ploaie, vânt și grindină (pe când avea doar 7 ani) (vezi Canto 10 Capitol 24 și 25) - gokulam varṣa vāta
gopyo ’sya nitya-mudita-
hasita-prekṣaṇaṁ mukham
paśyantyo vividhāṁs tāpāṁs
taranti smāśramaṁ mudā
vadanty anena vaṁśo ’yaṁ
yadoḥ su-bahu-viśrutaḥ
śriyaṁ yaśo mahatvaṁ ca
lapsyate parirakṣitaḥ
ayaṁ cāsyāgrajaḥ śrīmān
rāmaḥ kamala-locanaḥ
pralambo nihato yena
vatsako ye bakādayaḥ 28-30
Păstorițele au trecut cu bucurie prin tot felul de suferințe - gopyaḥ taranti sma mudā vividhān tāpān
Pentru a-i vedea fața zâmbitoare și străluciotare - paśyantyaḥ asya mukham hasita prekṣaṇam
A cărei bucurie este tot timpul neobosită - mudita nitya aśramam
Vezi:
Srimad Bhagavatam Canto 10 Capitol 22
Srimad Bhagavatam Canto 10 Capitol 29
Se spune că fiind protejată de El, dinastia Yadavilor - vadanti parirakṣitaḥ anena vaṁśaḥ ayam yadoḥ
Va fi foarte faimmoasă, bogată, glorioasă și puternică - lapsyate su-bahu viśrutaḥ śriyam yaśaḥ mahatvam
Acest frate al Său mai mare, Raam - ayam ca asya agra-jaḥ rāmaḥ
Posesorul tuturor opulențelor cu ochi asemenea lotusului - śrī-man kamala-locanaḥ
Este cel care i-a omorât pe Pralamba, Vatsā, Baka și alții - yena nihataḥ pralambaḥ vatsakaḥ ye baka ādayaḥ
Vezi:
Srimad Bhagavatam Canto 10 Capitol 11
Srimad Bhagavatam Canto 10 Capitol 18
hasita-prekṣaṇaṁ mukham
paśyantyo vividhāṁs tāpāṁs
taranti smāśramaṁ mudā
vadanty anena vaṁśo ’yaṁ
yadoḥ su-bahu-viśrutaḥ
śriyaṁ yaśo mahatvaṁ ca
lapsyate parirakṣitaḥ
ayaṁ cāsyāgrajaḥ śrīmān
rāmaḥ kamala-locanaḥ
pralambo nihato yena
vatsako ye bakādayaḥ 28-30
Păstorițele au trecut cu bucurie prin tot felul de suferințe - gopyaḥ taranti sma mudā vividhān tāpān
Pentru a-i vedea fața zâmbitoare și străluciotare - paśyantyaḥ asya mukham hasita prekṣaṇam
A cărei bucurie este tot timpul neobosită - mudita nitya aśramam
Vezi:
Srimad Bhagavatam Canto 10 Capitol 22
Srimad Bhagavatam Canto 10 Capitol 29
Se spune că fiind protejată de El, dinastia Yadavilor - vadanti parirakṣitaḥ anena vaṁśaḥ ayam yadoḥ
Va fi foarte faimmoasă, bogată, glorioasă și puternică - lapsyate su-bahu viśrutaḥ śriyam yaśaḥ mahatvam
Acest frate al Său mai mare, Raam - ayam ca asya agra-jaḥ rāmaḥ
Posesorul tuturor opulențelor cu ochi asemenea lotusului - śrī-man kamala-locanaḥ
Este cel care i-a omorât pe Pralamba, Vatsā, Baka și alții - yena nihataḥ pralambaḥ vatsakaḥ ye baka ādayaḥ
Vezi:
Srimad Bhagavatam Canto 10 Capitol 11
Srimad Bhagavatam Canto 10 Capitol 18
Ceanur îi provoacă la luptă pe Krișna și Raam
janeṣv evaṁ bruvāṇeṣu
tūryeṣu ninadatsu ca
kṛṣṇa-rāmau samābhāṣya
cāṇūro vākyam abravīt
he nanda-sūno he rāma
bhavantau vīra-sammatau
niyuddha-kuśalau śrutvā
rājñāhūtau didṛkṣuṇā
priyaṁ rājñaḥ prakurvatyaḥ
śreyo vindanti vai prajāḥ
manasā karmaṇā vācā
viparītam ato ’nyathā
nityaṁ pramuditā gopā
vatsa-pālā yathā-sphuṭam
vaneṣu malla-yuddhena
krīḍantaś cārayanti gāḥ
tasmād rājñaḥ priyaṁ yūyaṁ
vayaṁ ca karavāma he
bhūtāni naḥ prasīdanti
sarva-bhūta-mayo nṛpaḥ 31-35
În timp ce oamenii vorbeau astfel, instrumentele au răsunat - janeṣu evam bruvāṇeṣu tūryeṣu ninadatsu
(și luptătorul) Ceanur se adresă lui Raam și Krișna spunând:- cānūraḥ samābhāṣya ca kṛṣṇa-rāmau vākyam abravīt
Hei Raam, fiul al lui Nanda, hei voi doi eroilor - he nanda-sūno he rāma bhavantau vīra
Regele (Kamsa) auzind că sunteți pricepuți - sammatau - rājñā are śrutvā kuśalau
În lupta la sol v-a chemat pentru a vă vedea - niyuddha āhūtau didṛkṣuṇā
Cetățenii care-l mulțumesc pe rege prin ceea ce fac - prajāḥ priyam rājñaḥ prakurvatyaḥ
Obțin ceea ce este auspicios - vindanti śreyaḥ; vai
Altminteri mintea, activităile și vorbele lor sunt opuse acestuia - anyathā manasā karmaṇā vācā viparītam ataḥ
Păstorii sunt totdeauna bucuroși să păstorească vițeii - gopāḥ nityam pramuditāḥ vatsapālāḥ
Și este evident că ei luptă în joacă în pădure - yathā-sphuṭam vaneṣu
În timp ce vacile pasc - cārayanti gāḥ
De aceea hai să-i facem pe plac regelui - tasmāt karavāma he priyam rājñaḥ
Și pentru că toate ființele sunt parte integrantă din rege -bhūtāni sarva-bhūta mayaḥ
așa veți fi mulțumiți și voi și noi - prasīdanti yūyam vayam ca naḥ
janeṣv evaṁ bruvāṇeṣu
tūryeṣu ninadatsu ca
kṛṣṇa-rāmau samābhāṣya
cāṇūro vākyam abravīt
he nanda-sūno he rāma
bhavantau vīra-sammatau
niyuddha-kuśalau śrutvā
rājñāhūtau didṛkṣuṇā
priyaṁ rājñaḥ prakurvatyaḥ
śreyo vindanti vai prajāḥ
manasā karmaṇā vācā
viparītam ato ’nyathā
nityaṁ pramuditā gopā
vatsa-pālā yathā-sphuṭam
vaneṣu malla-yuddhena
krīḍantaś cārayanti gāḥ
tasmād rājñaḥ priyaṁ yūyaṁ
vayaṁ ca karavāma he
bhūtāni naḥ prasīdanti
sarva-bhūta-mayo nṛpaḥ 31-35
În timp ce oamenii vorbeau astfel, instrumentele au răsunat - janeṣu evam bruvāṇeṣu tūryeṣu ninadatsu
(și luptătorul) Ceanur se adresă lui Raam și Krișna spunând:- cānūraḥ samābhāṣya ca kṛṣṇa-rāmau vākyam abravīt
Hei Raam, fiul al lui Nanda, hei voi doi eroilor - he nanda-sūno he rāma bhavantau vīra
Regele (Kamsa) auzind că sunteți pricepuți - sammatau - rājñā are śrutvā kuśalau
În lupta la sol v-a chemat pentru a vă vedea - niyuddha āhūtau didṛkṣuṇā
Cetățenii care-l mulțumesc pe rege prin ceea ce fac - prajāḥ priyam rājñaḥ prakurvatyaḥ
Obțin ceea ce este auspicios - vindanti śreyaḥ; vai
Altminteri mintea, activităile și vorbele lor sunt opuse acestuia - anyathā manasā karmaṇā vācā viparītam ataḥ
Păstorii sunt totdeauna bucuroși să păstorească vițeii - gopāḥ nityam pramuditāḥ vatsapālāḥ
Și este evident că ei luptă în joacă în pădure - yathā-sphuṭam vaneṣu
În timp ce vacile pasc - cārayanti gāḥ
De aceea hai să-i facem pe plac regelui - tasmāt karavāma he priyam rājñaḥ
Și pentru că toate ființele sunt parte integrantă din rege -bhūtāni sarva-bhūta mayaḥ
așa veți fi mulțumiți și voi și noi - prasīdanti yūyam vayam ca naḥ
tan niśamyābravīt kṛṣṇo
deśa-kālocitaṁ vacaḥ
niyuddham ātmano ’bhīṣṭaṁ
manyamāno ’bhinandya ca
prajā bhoja-pater asya
vayaṁ cāpi vane-carāḥ
karavāma priyaṁ nityaṁ
tan naḥ param anugrahaḥ
bālā vayaṁ tulya-balaiḥ
krīḍiṣyāmo yathocitam
bhaven niyuddhaṁ mādharmaḥ
spṛśen malla-sabhā-sadaḥ 36-38
Auzind aceasta, Krișna, căruia îi place lupta - niśamya tat kṛṣṇaḥ abhīṣṭam niyuddham
Și considerând-o binevenită sufletului - manyamānaḥ abhinandya ca ātmanaḥ
Vorbi în cuvinte corespunzătoare locului și timpului: – abravīt vacaḥ ucitam deśa kāla
"Deși suntem cutreierători ai păduri noi suntem totuși - api vane-carāḥ vayam ca
Supuși ai conducătorului dinastiei Bhogea - prajāḥ bhoja-pateḥ asya
Și astfel cel mai de seamă beneficiu al nostru – param anugrahaḥ
Este mereu să-i facem pe plac acestuia– nityam karavāma tat priyam
Noi suntem doar tineri și luptăm cu cei de-o seamă ca forță- bālāḥ vayam krīḍiṣyāmaḥ tulya
Lupta ar trebui să aibă loc în mod corespunzător – niyuddham bhavet yathā ucitam
Astfel încât nerespectarea Datoriei Prescrise să nu-i atingă - adharmaḥ mā spṛśet
Pe membrii adunării luptătorilor - sadaḥ malla-sabhā
cāṇūra uvāca
na bālo na kiśoras tvaṁ
balaś ca balināṁ varaḥ
līlayebho hato yena
sahasra-dvipa-sattva-bhṛt
tasmād bhavadbhyāṁ balibhir
yoddhavyaṁ nānayo ’tra vai
mayi vikrama vārṣṇeya
balena saha muṣṭikaḥ 39-40
Ceanur spuse: Tu nu mai ești copil și nici adolescent - cāṇūraḥ uvāca na bālaḥ na kiśoraḥ
Ci cel mai puternic dintre cei puternici - balaḥ ca balinām varaḥ
Căci un elefant ce avea puterea a o mie de elefanți - ibhaḥ bhṛt sattva sahasra dvipa
A fost ucis în joacă de Tine - hataḥ līlayā yena
De aceea, descendent al Vrișnilor, ar trebui ca amândoi să luptați cu cei puternici – tasmāt vārṣṇeya bhavadbhyām yoddhavyam
iar astfel cu siguranță nu este greșit să-ți arăți măestria cu mine - atra na anayaḥ vai vikrama mayi
iar Bal (va lupta) cu Muștik - balena saha muṣṭikaḥ
deśa-kālocitaṁ vacaḥ
niyuddham ātmano ’bhīṣṭaṁ
manyamāno ’bhinandya ca
prajā bhoja-pater asya
vayaṁ cāpi vane-carāḥ
karavāma priyaṁ nityaṁ
tan naḥ param anugrahaḥ
bālā vayaṁ tulya-balaiḥ
krīḍiṣyāmo yathocitam
bhaven niyuddhaṁ mādharmaḥ
spṛśen malla-sabhā-sadaḥ 36-38
Auzind aceasta, Krișna, căruia îi place lupta - niśamya tat kṛṣṇaḥ abhīṣṭam niyuddham
Și considerând-o binevenită sufletului - manyamānaḥ abhinandya ca ātmanaḥ
Vorbi în cuvinte corespunzătoare locului și timpului: – abravīt vacaḥ ucitam deśa kāla
"Deși suntem cutreierători ai păduri noi suntem totuși - api vane-carāḥ vayam ca
Supuși ai conducătorului dinastiei Bhogea - prajāḥ bhoja-pateḥ asya
Și astfel cel mai de seamă beneficiu al nostru – param anugrahaḥ
Este mereu să-i facem pe plac acestuia– nityam karavāma tat priyam
Noi suntem doar tineri și luptăm cu cei de-o seamă ca forță- bālāḥ vayam krīḍiṣyāmaḥ tulya
Lupta ar trebui să aibă loc în mod corespunzător – niyuddham bhavet yathā ucitam
Astfel încât nerespectarea Datoriei Prescrise să nu-i atingă - adharmaḥ mā spṛśet
Pe membrii adunării luptătorilor - sadaḥ malla-sabhā
cāṇūra uvāca
na bālo na kiśoras tvaṁ
balaś ca balināṁ varaḥ
līlayebho hato yena
sahasra-dvipa-sattva-bhṛt
tasmād bhavadbhyāṁ balibhir
yoddhavyaṁ nānayo ’tra vai
mayi vikrama vārṣṇeya
balena saha muṣṭikaḥ 39-40
Ceanur spuse: Tu nu mai ești copil și nici adolescent - cāṇūraḥ uvāca na bālaḥ na kiśoraḥ
Ci cel mai puternic dintre cei puternici - balaḥ ca balinām varaḥ
Căci un elefant ce avea puterea a o mie de elefanți - ibhaḥ bhṛt sattva sahasra dvipa
A fost ucis în joacă de Tine - hataḥ līlayā yena
De aceea, descendent al Vrișnilor, ar trebui ca amândoi să luptați cu cei puternici – tasmāt vārṣṇeya bhavadbhyām yoddhavyam
iar astfel cu siguranță nu este greșit să-ți arăți măestria cu mine - atra na anayaḥ vai vikrama mayi
iar Bal (va lupta) cu Muștik - balena saha muṣṭikaḥ