Srimad Bhagavatam Canto 10 Capitol 15

Șrimad Bhagavatam 10.15.1-52  (Cantoul 10, Capitolul 15. Strofa 1-52)

Krișna este întâmpinat de locuitorii pădurii

śrī-śuka uvāca
tataś ca paugaṇḍa-vayaḥ-śrītau vraje
babhūvatus tau paśu-pāla-sammatau
gāś cārayantau sakhibhiḥ samaṁ padair
vṛndāvanaṁ puṇyam atīva cakratuḥ
 1

Śrī Śuka spuse, apoi atingând vârsta poganda (6 ani) - śrī-śukaḥ uvāca śritau vayaḥ ca paugaṇḍa
cei doi (Bal și Kṛṣṇa) au fost investiți ca păstori în Vraja - tau babhūvatuḥ sammatau paśu-pāla vraje
Păstorind vacile împreună cu prietenii lor - cārayantau gāḥ sakhibhiḥ samam
Făcând cu urmele picioarelor lor Pădurea Vrindei deosebit de auspicioasă - cakratuḥ padaiḥ vṛndāvanam atīva puṇyam

tan mādhavo veṇum udīrayan vṛto
 gopair gṛṇadbhiḥ sva-yaśo balānvitaḥ
paśūn puraskṛtya paśavyam āviśad
 vihartu-kāmaḥ kusumākaraṁ vanam 2

Astfel dorind să se bucure de jocuri Śrī Mādhava (Krișna) - tat vihartu-kāmaḥ mādhavaḥ
Cânta din flaut înconjurat de păstori care incantau gloriile sale (din jocurile anterioare) - udīrayan veṇum vṛtaḥ gopaiḥ gṛṇadbhiḥ sva-yaśaḥ
Și însoțit de Bal și ținând animalele în față - bala-anvitaḥ puraskṛtya paśūn
A intrat în pădurea care era plină de hrană și flori - āviśat vanam ākaram paśavyam kusuma

tan mañju-ghoṣāli-mṛga-dvijākulaṁ
 mahan-manaḥ-prakhya-payaḥ-sarasvatā
vātena juṣṭaṁ śata-patra-gandhinā
 nirīkṣya rantuṁ bhagavān mano dadhe 3

Domnul Transcendental o privi încântat, răsunând - bhagavān tat nirīkṣya mañju ghoṣa
de albine, păsări și animale - ali dvija mṛga
Și plină de parfumul purtat de brize - ākulam gandhinā vātena
a sute de lotuși aflați pe apa lacurilor - śata-patra payaḥ sarasvatā
(liniștite) asemenea minților mulțumite ale marilor suflete - prakhya manaḥ juṣṭam mahat

sa tatra tatrāruṇa-pallava-śriyā
 phala-prasūnoru-bhareṇa pādayoḥ
spṛśac chikhān vīkṣya vanaspatīn mudā
 smayann ivāhāgra-jam ādi-pūruṣaḥ 4

Domnul Suprem primordial văzând de jur împrejur marii copaci - ādi-pūruṣaḥ vīkṣya tatra tatra vanaspatīn
Înfrumusețați de marea povară a mugurilor roșiatici, florilor și fructelor - śrīyā uru-bhareṇa pallava aruṇa prasūna phala
Atingându-i picioarele cu vârfurile ramurilor lor - spṛśat saḥ pādayoḥ śikhān
Râse cu bucurie și se adresă fratelui său mai mare - smayan mudā iva āha agra-jam

śrī-bhagavān uvāca
aho amī deva-varāmarārcitaṁ
 pādāmbujaṁ te sumanaḥ-phalārhaṇam
namanty upādāya śikhābhir ātmanas
 tamo-'pahatyai taru-janma yat-kṛtam 5

Domnul Suprem spuse, oh, cel mai de seamă dintre domni -śrī-bhagavān uvāca aho deva-vara
Acești (zei) nemuritori distrug propria ignoranță - amī amara apahatyai ātmanaḥ tamaḥ
Creată de nașterea ca și copaci - kṛtam taru-janma
Pleacându-și capetele - upādāya śikhābhiḥ
Și oferind picioarelor Tale asemenea lotușilor - arcitam arhaṇam te pāda-ambujam
flori și fructe se pleacă (în fața Ta) - sumanaḥ phala namanti

ete 'linas tava yaśo 'khila-loka-tīrthaṁ
 gāyanta ādi-puruṣānupathaṁ bhajante
prāyo amī muni-gaṇā bhavadīya-mukhyā
 gūḍhaṁ vane 'pi na jahaty anaghātma-daivam 6

Cel fără de păcat, deși te-ai ascuns în pădure - anagha api gūḍham vane
Acestea triburi de mari înțelepți spirituali - amī muni-gaṇāḥ
Pentru care ești zeitatea sufletului lor, nu te-au părăsit - ātma-daivam na jahati
Domn Primordial, Începând să te urmeze și să te venereze - ādi-puruṣa prāyaḥ anupatham bhajante
ei sunt aceste albine ale căror guri incanteză - ete alinaḥ mukhyāḥ gāyantaḥ yaśaḥ tava
gloria și onoare ta - yaśaḥ bhavadīyatava
Care este un loc spiritual pentru toate planetele - tīrtham akhila-loka

nṛtyanty amī śikhina īḍya mudā hariṇyaḥ
 kurvanti gopya iva te priyam īkṣaṇena
sūktaiś ca kokila-gaṇā gṛham āgatāya
 dhanyā vanaukasa iyān hi satāṁ nisargaḥ 7

O cel demn de laudă acești păuni dansează cu bucurie - īḍya amī śikhinaḥ nṛtyanti mudā
Căprioarele te privesc cu drag asemenea gopiilor - hariṇyaḥ te kurvanti īkṣaṇena priyam iva gopyaḥ
Iar grupurile de cuci reictă laude - ca kokila-gaṇāḥ sūktaiḥ
Rezidenții pădurii sunt fericiți că ai sosit în casa lor - vana-okasaḥ dhanyāḥ āgatāya gṛham
Asemenea naturii persoanelor spirituale - iyān hi nisargaḥ satām

dhanyeyam adya dharaṇī tṛṇa-vīrudhas tvat-
 pāda-spṛśo druma-latāḥ karajābhimṛṣṭāḥ
nadyo 'drayaḥ khaga-mṛgāḥ sadayāvalokair
 gopyo 'ntareṇa bhujayor api yat-spṛhā śrīḥ  8

Acum acest pământ este fericit - adya iyam dharaṇī dhanyā
Pentru că ai atins iarba și tufișurile cu picioarele Tale - spṛśaḥ tṛṇa vīrudhaḥ tvat pāda
Iar copacii și plantele cățărătoare le-ai atins cu unghiile Tale - druma latāḥ abhimṛṣṭāḥ kara-ja
Râurile, munții păsările și animalele cu privirea ta miloasă - nadyaḥ adrayaḥ khaga mṛgāḥ avalokaiḥ sadaya
Și mai mult decât atât, ai luat în brațe păstorițele - api antareṇa bhujayoḥ gopyaḥ
Ceea ce-și dorește Zeița Fericirii - yat spṛhā śrīḥ

śrī-śuka uvāca
evaṁ vṛndāvanaṁ śrīmat
 kṛṣṇaḥ prīta-manāḥ paśūn
reme sañcārayann adreḥ
 sarid-rodhaḥsu sānugaḥ 9

Śrī Śuka spuse, astfel fiind satisfăcut - śrī-śukaḥ uvāca evam prīta-manāḥ
Cu prea frumoasa Vrindavan -śrīmat vṛndāvanam
Krișna s-a delectat în păstorirea animelelor - kṛṣṇaḥ reme sañcārayan paśūn
Pe munte și pe malurile râului cu însoțitorii lui - adri rodhaḥsu sarit sa-anugaḥ    

Krișna jucându-se în pădure
kvacid gāyati gāyatsu
 madāndhāliṣv anuvrataiḥ
upagīyamāna-caritaḥ
 pathi saṅkarṣaṇānvitaḥ 10
anujalpati jalpantaṁ
 kala-vākyaiḥ śukaṁ kvacit
kvacit sa-valgu kūjantam
 anukūjati kokilam  11
kvacic ca kāla-haṁsānām
 anukūjati kūjitam
abhinṛtyati nṛtyantaṁ
 barhiṇaṁ hāsayan kvacit 12
megha-gambhīrayā vācā
 nāmabhir dūra-gān paśūn
kvacid āhvayati prītyā
 go-gopāla-manojñayā

Uneori albinele datorită extazului orbite începeau să cânte - kvacit aliṣu mada andha gāyati gāyatsu
Iar însoțitorii săi imitându-le incantau - anuvrataiḥ anujalpati upagīyamāna
(și ei) împreună cu Sankarșan (Bal) pe drum despre caracterul său - saṅkarṣaṇa-anvitaḥ pathi caritaḥ
Uneori (Krișna) imita cu voce dulce chemarea cucilor - kvacit anukūjati sa valgu kūjantam kokilam
Alteori imita vorbele stâlcite ale papagalilor - kvacit anukūjati kūjitam jalpantam kala-vākyaiḥ śukam
și chemarea lebedelor - ca kala-haṁsānām
uneori dansa imitând dansul păunilor - kvacit abhinṛtyati nṛtyantam barhiṇam
când norii tună cu sunete profunde - megha vācā gambhirayā
și ceilalți râdeau - hāsayan
uneori chema pe numeanimalele răspândite departe  - kvacit āhvayati nāmabhiḥ paśūn dūra-gān
încântând mințile vacilor și păstorașilor - manaḥ-jñayā prītyā go; gopāla

cakora-krauñca-cakrāhva-
 bhāradvājāṁś ca barhiṇaḥ
anurauti sma sattvānāṁ
 bhīta-vad vyāghra-siṁhayoḥ 13

Și striga imitând păsările ceakora, krauñcea, ceakrāhva bhāradvāgi și păunii - anurauti sma cakora-krauñca-cakrāhva-bhāradvājān ca barhiṇaḥ
ca și cum ar fi fost speriate de tigri și lei - bhīta-vat sattvānām vyāghra-siṁhayoḥ     

Schimburile de afecțiune dintre Krișna și prietenii săi

kvacit krīḍā-pariśrāntaṁ
 gopotsaṅgopabarhaṇam
svayaṁ viśramayaty āryaṁ
 pāda-saṁvāhanādibhiḥ 14

Uneori păstorașii fiind obosiți datorită jocurilor - kvacit gopa pariśrāntam krīḍā
Puneau picioarele în poala pritenului (lor Șri Krișna) - pāda utsaṅga āryam
Folosind-o ca o pernă - upabarhaṇam
Începând să fie masați personal (de Acesta) - saṁvāhana-ādibhiḥ svayam

nṛtyato gāyataḥ kvāpi
 valgato yudhyato mithaḥ
gṛhīta-hastau gopālān
 hasantau praśaśaṁsatuḥ 15

În unele locuri păstorașul (Krișna) dansa, cânta, , - kvāpi gopālān nṛtyataḥ gāyataḥ
mânca împreună (cu aceștia) - valgataḥ mithaḥ
se lupta prinzându-se de mâini râdeau și se împăcau - yudhyataḥ gṛhīta-hastau hasantau praśaśaṁsatuḥ

kvacit pallava-talpeṣu
 niyuddha-śrama-karśitaḥ
vṛkṣa-mūlāśrayaḥ śete
 gopotsaṅgopabarhaṇaḥ 16

Uneori fiind obosiți datorită luptei - kvacit śrama niyuddha
faceau un pat din pânze uzate la baza unui copac - talpeṣu pallava karśitaḥ
luând adăpost la rădăcinile copacilor - āśrayaḥ mūla vṛkṣa
(Iar Krișna) folosea poala păstorașilor ca pernă - śete gopa-utsaṅga upabarhaṇaḥ

pāda-saṁvāhanaṁ cakruḥ
 kecit tasya mahātmanaḥ
apare hata-pāpmāno
 vyajanaiḥ samavījayan 17

Dintre marile suflete unii îi masau picioarele - mahā-ātmanaḥ kecit cakruḥ tasya pāda-saṁvāhanam
Alții ale căror păcate fuseseră distruse îi făceau vânt cu evantaie - apare hata-pāpmānaḥ vyajanaiḥ samavījayan

anye tad-anurūpāṇi
 manojñāni mahātmanaḥ
gāyanti sma mahā-rāja
 sneha-klinna-dhiyaḥ śanaiḥ  18

O mare rege, alții, corespunzând mărețelor suflete - mahā-rāja anye tat-anurūpāṇi mahā-ātmanaḥ
cu minți înțelepte cântau suav- manaḥ-jñāni gāyanti sma śanaiḥ
cu inimi topite de afecțiune - dhiyaḥ klinna sneha

evaṁ nigūḍhātma-gatiḥ sva-māyayā
 gopātmajatvaṁ caritair viḍambayan
reme ramā-lālita-pāda-pallavo
 grāmyaiḥ samaṁ grāmya-vad īśa-ceṣṭitaḥ 19

Astfel Sursa sufletelor (Krișna) ascuns de propria sa energia - evam ātma-gatiḥ nigūḍha sva-māyayā
(și) Ale cărui picioare asemenea mugurilor sunt dorite de Zeița Fericirii - pāda-pallavaḥ lālita ramā
Imitând caracterul fiului unui păstor - viḍambayan caritaiḥ gopa-ātmajatvam
Asemenea unui sătean se bucură împreună cu sătenii - grāmya-vat reme grāmyaiḥ samam
Afișând puterea sa supremă - ceṣṭitaḥ īśa       

Krișna, Raam și prietenii lor se îndreaptă spre pădurea palmierilor Tala-van

śrīdāmā nāma gopālo
 rāma-keśavayoḥ sakhā
subala-stokakṛṣṇādyā
 gopāḥ premṇedam abruvan  20
rāma rāma mahā-bāho
 kṛṣṇa duṣṭa-nibarhaṇa
ito 'vidūre su-mahad
 vanaṁ tālāli-saṅkulam 21

Un păstoraș pe nume Șridam (fratele Radhei) - śrīdāmā nāma gopālaḥ
Prieten al lui Raam și Krișna - rāma-keśavayoḥ sakhā
Subal, Stoka-kṛṣṇa și alți păstorași - subala-stokakṛṣṇa-ādyāḥ gopāḥ
Cu iubire spuseră aceasta: - premṇā abruvan idam 20
"Raam, Raam, preaputernicule, - rāma rāma mahā-bāho
O Krișna, cel ce elimină ceea ce e rău, - kṛṣṇa duṣṭa-nibarhaṇa
Nu departe de aici este o pădure foarte mare - avidūre itaḥ su-mahat vanam
Plină de șiruri de palmieri" - tāla-āli saṅkulam

Tika:
În Śrī Varāha Purāṇa se spune:
asti govardhanaṁ nāma
 kṣetraṁ parama-durlabham
mathurā-paścime bhāge
 adūrād yojana-dvayam

În partea de vest nu departe (de orașul) Mathura - bhāge paścime adūrād mathurā
La două yogeane (depărtare) se află locul numit Govardhan - yojana-dvayam asti govardhanaṁ nāma
Care e foarte greu de atins - parama-durlabham
Este greu de atins în sensul că numai cei dotați cu activități pioase eterne pot ajunge acolo; 
iar rezidenții sunt calificați pentru eliberarea din lumea materială.

De asemenea în Varāha Purāṇa:
asti tāla-vanaṁ nāma
 dhenakāsura-rakṣitam
mathurā-paścime bhāge
 adūrād eka-yojanam

În partea de vest nu departe (de orașul) Mathura - bhāge paścime adūrād mathurā
La o yogeană se află pădurea numită Tala (pădurea Palmierilor -Tala-van) - eka-yojanam asti tāla-vanaṁ nāma
Care este păzită de zeul asura Dhenuka - dhenuka-asura-rakṣitam
Pădurea Palmierilor - Tālavana este descrisă și în Śrī Hari-vaṁśa:

sa tu deśaḥ samaḥ snigdhaḥ
 su-mahān kṛṣṇa-mṛttikaḥ
darbha-prāyaḥ sthulī-bhūto
 loṣṭra-pāṣāṇa-varjitaḥ

"Regiunea este plată și agreabilă - sa tu deśaḥ samaḥ snigdhaḥ
Abundentă în pământ negru - su-mahān kṛṣṇa-mṛttikaḥ
Fără lut sau pietre - varjitaḥ loṣṭra-pāṣāṇa

phalāni tatra bhūrīṇi
 patanti patitāni ca
santi kintv avaruddhāni
 dhenukena durātmanā 22

Acolo sunt foarte multe fructe - tatra bhūrīṇi phalāni
Iar ele cad (din pomi) (în timp ce altele) sunt deja căzute - patitāni ca santi patanti
Și totuși Dhenuka cel rău le păzește - kintu dhenukena durātmanā; avaruddhāni

so 'ti-vīryo 'suro rāma
 he kṛṣṇa khara-rūpa-dhṛk
ātma-tulya-balair anyair
 jñātibhir bahubhir vṛtaḥ 23

O Rāma, O Kṛṣṇa! Acesta este un zeu asura viteaz - he rāma kṛṣṇa saḥ ati-vīryaḥ asura
Care și-a asumat forma unui măgar - dhṛk khara-rūpa
Ceilalți mulți însoțitori ce-l înconjoară- vṛtaḥ bahubhiḥ jñātibhiḥ
au aceași dispoziție și putere - ātma-tulya balaiḥ

tasmāt kṛta-narāhārād
 bhītair nṛbhir amitra-han
na sevyate paśu-gaṇaiḥ
 pakṣi-saṅghair vivarjitam 24
vidyante 'bhukta-pūrvāṇi
 phalāni surabhīṇi ca
eṣa vai surabhir gandho
 viṣūcīno 'vagṛhyate 25

Acesta a mâncat oameni - kṛta-nara-āhārāt
Ca urmare oamenii și turmele de animale se tem de el - tasmāt nṛbhiḥ paśu-gaṇaiḥ bhītaiḥ
O cel ce-și ucide dușmanii (chiar și) cârdurile de păsări mici - han amitra na pakṣi-saṅghaiḥ
Ocolesc (locul unde) el trăiește - vivarjitam sevyate
Unde se află fructe aromate, care n-au mai fost gustate - vidyante phalāni pūrvāṇi abhukta
Iar mirosul aceastor arome - ca gandhaḥ eṣaḥ surabhiḥ vai
Este perceput peste tot - viṣūcīnaḥ avagṛhyate

prayaccha tāni naḥ kṛṣṇa
 gandha-lobhita-cetasām
vāñchāsti mahatī rāma
 gamyatāṁ yadi rocate 26

O Kṛṣṇa! Dă-ne și nouă - kṛṣṇa prayaccha tāni naḥ
Mințile ne sunt lacome după aroma lor - cetasām lobhita gandha
Raam (aceasta) este dorința (noastră) - rāma asti mahatī vāñchā
Ce-ar fi să mergem să le gustăm - gamyatāṁ yadi rocate

evaṁ suhṛd-vacaḥ śrutvā
 suhṛt-priya-cikīrṣayā
prahasya jagmatur gopair
 vṛtau tālavanaṁ prabhū  27

Astfel auzind dragile cuvinte - evam śrutvā vacaḥ suhṛt
Ce exprimau dorințele dragilor prieteni, - cikīrṣayā suhṛt priya jagmatuḥ
cei doi râseră și înconjurați de păstorași - prahasya vṛtau gopaiḥ
porniră spre Pădurea Palmierilor - prabhū tāla-vanam     

Bal îl ucide pe Asura Dhenuka

balaḥ praviśya bāhubhyāṁ
 tālān samparikampayan
phalāni pātayām āsa
 mataṅ-gaja ivaujasā 28

Cel puternic (Raam) intrând (în Pădurea Palmierilor) - balaḥ praviśya
Începu să scutere cu cele două brațe puternice palmierii - samparikampayan bāhubhyām tālān
cu puterea unui elefant furios - iva ojasā matam-gajaḥ
Făcând să cadă fructe - pātayām āsa phalāni

phalānāṁ patatāṁ śabdaṁ
 niśamyāsura-rāsabhaḥ
abhyadhāvat kṣiti-talaṁ
 sa-nagaṁ parikampayan 29

Auzind sunetele căderii fructelor - niśamya śabdam patatām phalānām
Zeul asura sub form unui măgar alergă - asura-rāsabhaḥ abhyadhāvat
Pe suprafața pământului - kṣiti
Făcând să tremure palmierii și celelalte plante și copaci - parikampayan talam sa-nagam

sametya tarasā pratyag
 dvābhyāṁ padbhyāṁ balaṁ balī
nihatyorasi kā-śabdaṁ
 muñcan paryasarat khalaḥ 30

Puternicul măgar îl ajunse pe Bal repede - balī khalaḥ sametya balam tarasā
Și îl lovi cu cele două picioare din spate în piept - nihatya dvābhyām padbhyām pratyak urasi
Scoțând sunete urâte și alergând împrejur - muñcan kā-śabdam paryasarat

punar āsādya saṁrabdha
 upakroṣṭā parāk sthitaḥ
caraṇāv aparau rājan
 balāya prākṣipad ruṣā 31
sa taṁ gṛhītvā prapador
 bhrāmayitvaika-pāṇinā
cikṣepa tṛṇa-rājāgre
 bhrāmaṇa-tyakta-jīvitam 32
tenāhato mahā-tālo
 vepamāno bṛhac-chirāḥ
pārśva-sthaṁ kampayan bhagnaḥ
 sa cānyaṁ so 'pi cāparam 33

O, rege, ajungând din nou la Bal, - rājan āsādya punaḥ balāya
furiosul mâgar stând cu spatele, - saṁrabdhaḥ upakroṣṭā sthitaḥ parāk
își aruncă plin de furie cele două picioare din spate (către Bal) - prākṣipat ruṣā caraṇau aparau
El (Bal) l-a prins pe acesta de copite cu o singură mână - saḥ gṛhītvā tam; prapadoḥ eka-pāṇinā
Și învârtindu-l l-a aruncat în vârful unui palmier - bhrāmayitvā cikṣepa tṛṇa-rāja-agre
Din învârtire acesta și-a pierdut viață - bhrāmaṇa; tyakta jīvitam
Lovită de acesta, marea coroană a mărețului palmier - āhataḥ tena bṛhat-śirāḥ mahā-tālaḥ
a început să se îndoie, făcând să se îndoaie - vepamānaḥ kampayan
un alt (palmier) de lângă acesta, care s-a rupt - pārśva-stham saḥ bhagnaḥ
apoi un altul și apoi alții - ca anyam saḥ api ca aparam

balasya līlayotsṛṣṭa-
 khara-deha-hatāhatāḥ
tālāś cakampire sarve
 mahā-vāteritā iva 34

Jocul lui Bal de a arunca corpul măgarului, - līlayā balasya utsṛṣṭa khara-deha
Care a lovit palmierii unul după altul, i-a făcut să se îndoaie - hata tālāḥ āhatāḥ cakampire
Ca și cum ar fi fost toți loviți de o puternică rafală de vânt - iva īritāḥ sarve mahā-vāta

naitac citraṁ bhagavati
 hy anante jagad-īśvare
ota-protam idaṁ yasmiṁs
 tantuṣv aṅga yathā paṭaḥ 35

Acest lucru nu este suprinzător pentru Domnul Transcendental (Bal) - etat na citram bhagavati
Care este într-adevăr nelimitatul Controlor Universal - hi anante jagat-īśvare
Ca și cum acest univers ar fi o pânză - yathā idam paṭaḥ
Ca o pânză de păianjen pe orizontală și verticală - tantuṣu ota-protam
Care este o expansiune a acestuia (în care toți sunt prinși) - aṅga yasmin

Bal și Krișna îi ucid pe furioșii prieteni ai lui Dhenuka
Persoane celeste au făcut să curgă o ploaie de flori, au cântat și au oferit laude

tataḥ kṛṣṇaṁ ca rāmaṁ ca
 jñātayo dhenukasya ye
kroṣṭāro 'bhyadravan sarve
 saṁrabdhā hata-bāndhavāḥ 36

Atunci toți ceilalți măgari ce-l știau pe Dhenuka - tataḥ sarve kroṣṭāraḥ ye jñātayaḥ dhenukasya
devenind furioși datorită uciderii prietenului lor - saṁrabdhāḥ hata-bāndhavāḥ
i-au atacat pe Krișna și Raam (Bal) - abhyadravan kṛṣṇam ca rāmam

tāṁs tān āpatataḥ kṛṣṇo
 rāmaś ca nṛpa līlayā
gṛhīta-paścāc-caraṇān
 prāhiṇot tṛṇa-rājasu 37

O, rege, fiind atacați Krișna și Raam (Bal) - nṛpa āpatataḥ kṛṣṇaḥ rāmaḥ ca
Rând pe rând, i-a luat pe fiecare și în joacă - tān tān līlayā
Prinzându-i de picioarele din spate - gṛhīta paścāt-caraṇān
i-a aruncat în regii copacilor (palmierii) - prāhiṇot tṛṇa-rājasu

phala-prakara-saṅkīrṇaṁ
 daitya-dehair gatāsubhiḥ
rarāja bhūḥ sa-tālāgrair
 ghanair iva nabhas-talam 38

Pământul era acoperit de o grămadă de fructe - bhūḥ saṅkīrṇam phala-prakara
cerul (acoperit de palmieri) era ca și cum ar fi fost cu nori - nabhaḥ talam iva ghanaiḥ
pentru că în vârful palmierilor - sa-tāla-agraiḥ
străluceau trupurile zeilor daitya uciși - rarāja - daitya-dehaiḥ gata-asubhiḥ

tayos tat su-mahat karma
 niśamya vibudhādayaḥ
mumucuḥ puṣpa-varṣāṇi
 cakrur vādyāni tuṣṭuvuḥ 39

Văzând această activitate deosebit de măreață a celor doi - niśamya tat karma su-mahat tayoḥ
Persoanele înțelepte (din ceruri) au făcut să curgă - vibudha-ādayaḥ mumucuḥ
O ploaie de flori, au cântat și au oferit laude - puṣpa-varṣāṇi cakruḥ vādyāni tuṣṭuvuḥ     

Dorul gopiilor de Krișna, și privirile lor furișe la întâmpinarea Acestuia la reântoarcerea în Vraja

kṛṣṇaḥ kamala-patrākṣaḥ
 puṇya-śravaṇa-kīrtanaḥ
stūyamāno 'nugair gopaiḥ
 sāgrajo vrajam āvrajat 40
taṁ gorajaś-churita-kuntala-baddha-barha-
 vanya-prasūna-rucirekṣaṇa-cāru-hāsam
veṇum kvaṇantam anugair upagīta-kīrtiṁ
 gopyo didṛkṣita-dṛśo 'bhyagaman sametāḥ 41

Apoi Krișna, ai cărui ochi sunt asemenea petalelor de lotus și - kṛṣṇaḥ kamala-patra-akṣaḥ
A cărui glorificare - stūyamānaḥ
ascultare și istorisire (despre faptele Sale) reprezintă fapte pioase eterne - puṇya-śravaṇa-kīrtanaḥ
s-a reîntors în Vraja însoțit de păstorași și fratele său mai mare (Bal) - āvrajat vrajam anugaiḥ
În grup gopiile (păstorițele), ai căror ochi erau dornici să-l vadă - sametāḥ gopyaḥ dṛśaḥ didṛkṣita
i-au ieșit în întâmpinare. - sametāḥ gopyaḥ abhyagaman
În părul buclat al Acestuia, acoperit de praful ridicat de viței, - kuntala tam churita go-rajaḥ
Erau legate pene de păun și flori de pădure - baddha barha vanya-prasūna
Ochii săi erau încântători și zâmbind frumos - rucira-īkṣaṇa cāru-hāsam
Cânta la flaut - kvaṇantam veṇum
Însoțit de cântecul (păstorașilor) (despre propriile Sale) activități - anugaiḥ upagīta

pītvā mukunda-mukha-sāragham akṣi-bhṛṅgais
 tāpaṁ jahur viraha-jaṁ vraja-yoṣito 'hni
tat sat-kṛtiṁ samadhigamya viveśa goṣṭhaṁ
 savrīḍa-hāsa-vinayaṁ yad apāṅga-mokṣam  42

Cu ochi asemenea albinelor, domnișoarele din Vraja beau - akṣi-bhṛṅgaiḥ vraja-yoṣitaḥ pītvā
Fața asemenea mierii - mukha sāragham
a Celui ce dă Eliberarea (din ciclul nașterii și-al morții - Krișna) - mukunda
(și ale cărui) activități sunt transcendentale - sat-kṛtim
Scăpând (astfel) de tristețea datorată dorului de El - jahuḥ tāpam viraha-jam tat
(simțit) în timpul zilei. - ahni
Ele îl priveau cu priviri piezișe, furișe și rușinoase - yat apāṅga vinayam sa-vrīḍa
Dând drumul la râs - mokṣam hāsa
În timp ce El intra în satul păstorilor -samadhigamya viveśa goṣṭham 

Mamele le oferă mâncare
îi spală, îi decorează și îi pune să doarmă


tayor yaśodā-rohiṇyau
 putrayoḥ putra-vatsale
yathā-kāmaṁ yathā-kālaṁ
 vyadhattāṁ paramāśiṣaḥ 43

Yașoda și Rohini, care erau pline de afecțiune - yaśodā-rohiṇyau vatsale
Pentru cei doi fii ai lor - tayoḥ putrayoḥ
Conform timpului și dorințelor fiilor - yathā-kālam yathā-kāmam putra
Le-au oferit cele mai gustoase mâncăruri - vyadhattām parama-āśiṣaḥ

gatādhvāna-śramau tatra
 majjanonmardanādibhiḥ
nīvīṁ vasitvā rucirāṁ
 divya-srag-gandha-maṇḍitau 44

Fiind îmbăiați, masați ș.a.m.d. - majjana unmardana ādibhiḥ
Oboseala le-a fost disipată - gata adhvāna-śramau
Au fost îmbrăcați și decorați - tatra nīvīm vasitvā maṇḍitau
Cu girlande încântătoare a căror mireasmă era divină - srak rucirām gandha divya

janany-upahṛtaṁ prāśya
 svādy annam upalālitau
saṁviśya vara-śayyāyāṁ
 sukhaṁ suṣupatur vraje 45

După ce au mâncat delicioasa mâncare - prāśya svādu annam
Oferită de mame - upahṛtam jananī
Fiind răsfățați au fost așezați în paturi excelente - upalālitau saṁviśya vara śayyāyām
Culcându-se fericiți în Vraja - suṣupatuḥ sukham vraje     

Krișna și prietenii Săi se duc pe malul Yamunei
unde apa era otrăvită


evaṁ sa bhagavān kṛṣṇo
 vṛndāvana-caraḥ kvacit
yayau rāmam ṛte rājan
 kālindīṁ sakhibhir vṛtaḥ 47
atha gāvaś ca gopāś ca
 nidāghātapa-pīḍitāḥ
duṣṭaṁ jalaṁ papus tasyās
 tṛṣṇārtā viṣa-dūṣitam 48

O, rege, astfel El, Domnul Transcendental, Krișna, - rājan evam saḥ bhagavān kṛṣṇaḥ
Odată, hoinărind prin Vrinda-van s-a dus fără Raam - vṛndāvana-caraḥ kvacit yayau rāmam ṛte
Însoțit de prieteni la râul Yamuna - vṛtaḥ sakhibhiḥ kālindīm
Atunci vacile și păstorii fiind afectați - atha gāvaḥ ca gopāḥ pīḍitāḥ
De soarele arzător al verii și suferind de sete - ca ātapa nidāgha tṛṣa-ārtāḥ
Au băut din apa contaminată a acestuia - papuḥ jalam duṣṭam tasyāḥ
Stricată de otravă - dūṣitam viṣa

viṣāmbhas tad upaspṛśya
 daivopahata-cetasaḥ
nipetur vyasavaḥ sarve
 salilānte kurūdvaha  49
vīkṣya tān vai tathā-bhūtān
 kṛṣṇo yogeśvareśvaraḥ
īkṣayāmṛta-varṣiṇyā
 sva-nāthān samajīvayat  50

Doar la atingerea apei otrăvite - tat upaspṛśya viṣa-ambhaḥ
Zeitatea i-a făcut să-și piardă conștiința - daiva upahata cetasaḥ
Și-au căzut cu toții fără viață pe marginea apei - nipetuḥ sarve vyasavaḥ salila-ante
O, erou din dinastia Kuru, văzându-i în acea condiție - kuru-udvaha vīkṣya tān vai tathā-bhūtān
Krișna, cotrolorul tuturor controlorilor (puterilor mistice) yoga - kṛṣṇaḥ yoga-īśvara-īśvaraḥ
Stropindu-i cu nectarul privirii Sale - amṛta-varṣiṇyā īkṣayā
Propriul lor Domn i-a adus la viață - sva-nāthān samajīvayat

te sampratīta-smṛtayaḥ
 samutthāya jalāntikāt
āsan su-vismitāḥ sarve
 vīkṣamāṇāḥ parasparam  51

Recâștigându-și aducerea aminte -te sampratīta smṛtayaḥ
s-au ridicat de lângă apă - samutthāya jala-antikāt
și s-au privit cu toții unul pe altul foarte surprinși - vīkṣamāṇāḥ sarve parasparam āsan su-vismitāḥ

anvamaṁsata tad rājan
 govindānugrahekṣitam
pītvā viṣaṁ paretasya
 punar utthānam ātmanaḥ 52

O rege, ei s-au gândit ulterior că Govinda - rājan anvamaṁsata tat govinda
După ce au băut otrava și și-au pierdut viața - pītvā viṣam paretasya
Prin privirea sa miloasă - anugraha-īkṣitam
i-a ridicat din nou - ātmanaḥ utthānam punaḥ