Cele 6 atribute

In Vişnu Purana (6.5.74) se spune:

aişvaryasya samagrasya viryasya yaşasam şriyah
jnana-vairagyayos caiva sannam bhaga itingana

Bhagavan, Domnul, este Cel care posedã şase atribute pe deplin:
1.aişvarya – indicã Işvarata, calitatea de a fi Domnul Suprem, care înseamnã cã El este Cel mai de seamã in orice privinţã, ceea ce înseamnã, nu numai cã El e Cel mai mare, dar şi Cel mai mic, ceea ce include orice minunãţie.

2. virya – indicã energia Sa potenţialã de neîntrecut, a Sa Acintya Shakti - Puterea de neconceput, prin care deţine intreaga putere, în orice privinţã.
prin care de exemplu poate avea o formã, care in acelaşi timp pãtrunde toate lucrurile.

3. yaşa- indicã pe Cel care deţine intreaga faimã –yaşa purna, care inseamnã cã tot ce se aflã în legãtura cu El, este auspicious, sarva mangala maya.
Numele, Forma, calitãţile, şi activitãţile Sale sunt toate transcendental auspicioase, astfel încât Cel care atinge a sa yaşa – faimã, este purificat.

yan-nāma-śruti-mātreṇa / pumān bhavati nirmalaḥ
tasya tīrtha-padaḥ kiḿ vā / dāsānām avaśiṣyate (Caitanya Caritamrita Madhy-lila 8.72)

“Omul poate fi purificat pur şi simplu prin ascultarea numelui sfânt al lui bhagavan,
ale cãrui picioare ca lotusul, creeazã locuri de pelerinaj. De aceea, ce mai rãmâne de atins pentru cei care au devenit servitorii sãi?

4. Şri – frumuseţea, care indicã puterea Sa de atracţie, datoratã frumuseţii şi dulceţii Sale de neântrecut.
Frumuseţea şi dulceaţa Sa îl fac pe Krişna sã-Şi dorească să guste propria Sa dulceaţă
şi ca urmare ia o formã care sã corespundã iubitei Sale Radha, care este expertă în a gusta frumuseţea şi dulceaţa Sa.
Această forma combinată Radha-Krişna este cunoscutã sub numele de Krişna Caitanya,
prin care El gustă propria Sa frumuseţe, de pe poziţia prea iubitei Sale Radha.

rādhikāra bhāva-kānti kari' ańgīkāra
nija-rasa āsvādite kariyācha avatāra (Caitanya-caritAmRta Madhya-lila 8.279)

Pentru a gusta propria Ta dulceaţã ai apãrut, acceptând sentimentele şi strãlucirea Radhei..

Krişna din Vrindavan este plin de dulceaţã - madhuri:
lila madhuri - jocuri dulci, venu madhuri – cântece dulci, prema madhuri – iubire divinã dulce, care captiveazã gopiile şi în special pe Radha.

Dintre aceste patru attribute unul este anghi, principal şi proeminent, frumuseţea Sa - Şri, iar trei sunt angas – membre ale lui anghi, adicã aișvarya, virya şi yașa.
Ghiana – cunoaşterea şi vairaghia – renunţarea nu sunt direct atribute ale lui Bhagavan ci calitãţi ale stãlucirii faimei Sale – yașa.

5. Ghiana (Jnana) înseamnã cã Bhagavan deţine toatã cunoaşterea, adicã El e sarva ghiata,
dar în Vrindavan în primul rând El e mugdhata, neinteresat de opulenţa Sa - aişvarya,
datoritã ataşamentului Sãu pentru devoţii Sãi.

Uneori El e şi în Vrindavan sarva dhiata (Atoate cunoscãtor), aceasta se întâmplã numai cand devoţii Sãi par sã fie in pericol. Sri Krişna este controlat de iubirea devoţilor Sãi, şi de aceea în prezenţa lor nu este conştient de nimic altceva, şi atunci cand par sã fie în pericol, imediat devine conştient de opulenţele Sale.

Datoritã ataşamentului pentru devoţii Sãi, El doreşte sã îi salveze, deşi ei nu pot fi în pericol, pentru cã posedã un corp transcendental (spiritual).
Ideea este cã madhurya, dulceaţa ataşamentului pentru devoţii din Vrindavan, este superioarã opulenţei şi cunoaşterii.
Aceasta are loc datoritã puterii dulceţii iubirii devoţilor Sãi din Vrindavan (Vraja).

Însã atunci cand este afarã din Vrindavan, dulceaţa lui Krişna este în parte acoperitã de opulenţa Sa.

6. Vairagya inseamnã renunţare, care subliniazã detaşarea Sa faţã de tot ce se aflã în aceastã lume (materialã).
Ghiana şi vairagya sunt strãlucirea gloriei Sale find forma strãlucirii Sale divine nediferenţiate - nir-vişeşa Brahmaa.

vāsudeve bhagavati / bhakti-yogaḥ prayojitaḥ
janayaty āśu vairāgyaḿ / jñānaḿ ca yad ahaitukam (Srimad Bhagavatam1.2.7)

Ghiana (cunoaşterea transcendentalã) şi vairagya (renunţarea) apar repede şi fãrã nici o altã cauză
în inima devoţilor care practicã bhakti,
pentru cã toatã gloria lui Krişna, care e cântatã de devoţii Sãi,
are ca parte insignificantã aceastã ghiana şi vairagya,
care este forma mäntuirii sau a eliberãrii (din lumea materialã), sau Brahman,
ca stadiu impersonal al realizãrii spirituale, (pentru care devoţii Domnului nu au nici un interes.)