Mintea Funcțiuni

Mintea este o mașină subtilă, asemenea unui recipient
în care curg toate informaţiile culese prin oraganele de simţ, de interfaţa numită creier,
care le trimite în minte,
care are patru funcțiuni principale: Gândirea, Simțirea, Voirea și Conștiința.

1. Conştiinţa

Conştiinţa este funcția care generează ataşamentul.
Exemple normale de deplasare a ataşamentului sunt in planul schimbarii ataşamentelor materiale, după o anumită perioadă de la schimbarea mediului informațional material.
Exemplul extraordinar este in planul schimbării ataşamentului material într-unul spiritual, când ai ajuns la nivelul asocierii îndelungate cu un mediu informațional spiritual.

Această deplasare de conștiință in planul spiritual începe cu purificarea minţii, 
prin trecerea de la un mediu înconjurător a cărui țintă este gratificarea simțurilor 
la un mediu informațional spiritual.

Astfel obiectele simțurilor devin indicatoare spre lumea spirituală și ca urmare
organele de simț care recepționează informațiile spirituale ale acestor indicatoare
se „spiritualizează“. Astfel mintea însăși se „spiritualizează“, datorită faptului că treptat nu mai este interesată în bunătatea și răutatea lumii materiale, ci în activitățile Personalității Transcendentale.

2. Simţirea

Se exprimă prin atracţia sau repulsia faţă de obiectul (însuflețit sau nu) care transmite informaţii care sunt culese de organele de simţ.
Iar această atracţie sau repulsie din planul mental
când devine intensă și astfel generează emoții, se transmite in corpul grosier,
luând diferite forme: tremurat, înroșire, devii palid, ți se face pielea ca la găină, ți se ridică părul pe mâini ...

3. Voinţa

Datorită sentimentelor de atracţie sau repulsie care sunt transmise în întregul corp
mintea face planuri cum să obţină obiectul atracţiei, sau cum să evite/ să distrugă obiectul ce creează repulsia.
Mintea e tot timpul ocupată cu planuri

  • pentru a se bucura de plăceri, care sunt de fapt recompensele faptelor bune din trecut
  • şi a evita neplăcerile, care vin datorită activităţilor negative (păcătoase) din trecut.

4. Gândirea

In acest recipient subtil, care este mintea, curg informaţiile receptate de organele de simţ.
A gândi inseamnă a compara. Cele noi sunt comparate cu cele deja existente în minte.

O parte din aceste informaţii sunt acceptate, dacă se potrivesc cu conștiința atinsă 
şi sunt înmagazinate in acele biblioteci mentale cu informaţii acceptate,
iar altă parte din informaţii sunt respinse ca inacceptabile, dacă nu se potrivesc cu conștiința/ convingerile actuale,

dar sunt înmagazinate în acele biblioteci mentale cu informaţii respinse.
In momentul in care informaţiile respinse devin majoritare şi continue, are loc o deplasare de conştiinţă

vezi și
Creația minții
Mintea este materială
Sufletul în Bhagavad-gita