Raganuga bhakti - urmarea spiritului locuitorilor din Vrindavan
Adi/Khandava-daha Parva 226-228
Khandava-daha Parva din Adi parva 226
Brahmaa îl sfătuiește pe Zeul Focului să ceară ajutorul lui Argiuna și Krișna
"Vaisampayana spuse, 'Atunci Havya-vahana (Agni) furios și dezamăgit, nefiind vindecat, s-a dus înapoi la Marele Domn, Brahmaa și i-a prezentat acestuia ce s-a întâmplat. Ilustrul zeu, reflectând un moment, i-a spus, 'O cel fără de păcat, există o variantă prin care vei putea consuma pădurea Khandava astăzi, chiar sub privirea lui Indra. Acei zei ancestrali, Nara și Narayan, s-au manifestat în lumea oamenilor, pentru a duce la bun sfârșit afacerile celor celești.
Pe pământ ei sunt numiți Argiuna și Vasudev. Acum se află tocmai în pădurea Khandava. Cere-le ajutorul ca să consumi acea pădure. Apoi vei putea consuma pădurea, ca și cum ai fi protejat de cei celești. Ei îi vor împiedica pe cei din Khandava să scape și de asemenea îl vor contracara pe Indra. Nu mă îndoiesc de acest lucru!'
Auzind aceste cuvinte, Agni se prezentă de îndată în fața lui Krishna și Partha. O rege, despre aceasta ți-am mai spus deja. O tigru printre regi, auzind acele cuvinte ale lui Agni ..., Vibhatsu (Argiuna) îi spuse ..., eu am nenumărate arme celești, excelente, cu care pot lupta chiar și cu cel ce poartă fulgerul, dar nu posed nici un arc potrivit puterii brațelor mele și care să fie capabil să suporte puterea pe care o exercit în luptă.
De asemenea datorită ușurinței cu care mânuiesc săgețile, am nevoie de săgeți care să nu se termine. De asemenea carul meu de-abia dacă este în stare să suporte încărcătura săgeților pe care doresc să o port cu mine. Îmi doresc armăsari celești de un alb imaculat, care să aibă viteza vântului și un car de luptă care să aibă splendoarea soarelui și ale cărui roți să facă un zgomot asemenea bubuitului norilor.
Apoi nu există nici o armă care să se potrivească energiei lui Krishna și cu care Madhava să poată să-i ucidă pe Nagas și Pisaceas. Se cade ca să ne acorzi mijloacele prin să obținem succesul în contracararea torentelor de ploaie pe care Indra (Iehova) va vrea să le toarne asupra pădurii. O Pavaka, noi suntem gata să facem tot ce ne stă în putere, dar asigură-ne mijloacele adecvate. '"
Brahmaa îl sfătuiește pe Zeul Focului să ceară ajutorul lui Argiuna și Krișna
"Vaisampayana spuse, 'Atunci Havya-vahana (Agni) furios și dezamăgit, nefiind vindecat, s-a dus înapoi la Marele Domn, Brahmaa și i-a prezentat acestuia ce s-a întâmplat. Ilustrul zeu, reflectând un moment, i-a spus, 'O cel fără de păcat, există o variantă prin care vei putea consuma pădurea Khandava astăzi, chiar sub privirea lui Indra. Acei zei ancestrali, Nara și Narayan, s-au manifestat în lumea oamenilor, pentru a duce la bun sfârșit afacerile celor celești.
Pe pământ ei sunt numiți Argiuna și Vasudev. Acum se află tocmai în pădurea Khandava. Cere-le ajutorul ca să consumi acea pădure. Apoi vei putea consuma pădurea, ca și cum ai fi protejat de cei celești. Ei îi vor împiedica pe cei din Khandava să scape și de asemenea îl vor contracara pe Indra. Nu mă îndoiesc de acest lucru!'
Auzind aceste cuvinte, Agni se prezentă de îndată în fața lui Krishna și Partha. O rege, despre aceasta ți-am mai spus deja. O tigru printre regi, auzind acele cuvinte ale lui Agni ..., Vibhatsu (Argiuna) îi spuse ..., eu am nenumărate arme celești, excelente, cu care pot lupta chiar și cu cel ce poartă fulgerul, dar nu posed nici un arc potrivit puterii brațelor mele și care să fie capabil să suporte puterea pe care o exercit în luptă.
De asemenea datorită ușurinței cu care mânuiesc săgețile, am nevoie de săgeți care să nu se termine. De asemenea carul meu de-abia dacă este în stare să suporte încărcătura săgeților pe care doresc să o port cu mine. Îmi doresc armăsari celești de un alb imaculat, care să aibă viteza vântului și un car de luptă care să aibă splendoarea soarelui și ale cărui roți să facă un zgomot asemenea bubuitului norilor.
Apoi nu există nici o armă care să se potrivească energiei lui Krishna și cu care Madhava să poată să-i ucidă pe Nagas și Pisaceas. Se cade ca să ne acorzi mijloacele prin să obținem succesul în contracararea torentelor de ploaie pe care Indra (Iehova) va vrea să le toarne asupra pădurii. O Pavaka, noi suntem gata să facem tot ce ne stă în putere, dar asigură-ne mijloacele adecvate. '"
Khandava-daha Parva din Adi parva 227
Argiuna și Krișna primesc armele
"Vaisampayana, spuse, 'Fiind astfel adresat de Arjuna, Hutasana cel cu steagul acoperit de fum, dorind să aibă un interviu cu Varuna (zeul Oceanului), și-a amintintit de acest fiu al lui Aditi,-- acel zeu care protejează una dintre cele 10 direcții ale cerurilor și care își are căminul în apă și totodată prezidează asupra acestui element. Varuna, realizând că Pavaka (zeul Focului) s-a gândit la el, a apărut imediat în fața acestuia.
Locuitorul cerurilor ce are steagul acoperit de fum i-a urat bine venit cu reverență conducătorului apelor, cel de-al patrulea Lokapala (Protectorii direcțiilor), și eternul zeu al zeilor îi spuse, 'Dă-mi fără a pierde timp acel arc și tolba și carul de luptă ce are ca drapel pe Hanuman, care fuseseră obținute de regele Soma (Zeul Lunii). Partha (Argiuna) va îndeplini o mare sarcină cu arcul Gandiva, iar Vasudev cu discul de foc! De aceea te rog să mi le dai mie astăzi.'
Auzind aceste cuvinte, Varuna îi replică lui Pavaka, 'Ei bine am să ți le dau.' Astfel i-a dat acea minunată bijuterie de arc, dotat cu mare energie. Acel arc face să crească faima și realizările și nu poate fi vătămat de nici o altă armă. Era cel mai de seamă dintre toate armele și cel ce le zdrobea pe toate; și era cel ce distrugea armatele ostile, fiind egalul a o sută de mii de arcuri (un număr ce în literatura Vedică semnifică lipsa de limite).
Era multipilcatorul regatelor și avea o varietate de culori excelente. Era frumos împodobit și era o încântare să-l privești, fără nici o urmă de slăbiciune sau vătămare. El este mereu venerat de cei celești și de Gandharvi. Varuna i-a dat de asemenea două tolbe, care nu se goleau niciodată și un car de luptă dotat cu arme celeste, pe al cărui stindard se afla marele Hanuman. La care erau înhămați armăsari ca argintul norilor plușați, născuți în regiunea Gandharvilor și prinși în hamuri aurite, ce aveau viteza vântului sau a minții.
Era echipat pentru război și era imposibil de a fi distrus de celești sau zeii Asura (ce trăiesc pe sistemele planetare de sub pământ, privite din punctul de vederea al verticalității universului). Splendoarea acestuia era mare iar zgomotul roților sale era copleșitor și încânta inima oricărei ființe care-l privea. Fusese făcut de Vișwa-karman, arhitectul universal și unul dintre domnii creației, după o meditație ascetică severă.
Splendoarea acestuia, asemenea soarelui, era atât de puternică încât nimeni nu-l putea privi. Era același car de luptă cu care zeul Soma i-a învins pe Danavi. Strălucind datorită frumuseții, era asemenea unui nor la apus, care reflecta strălucirea soarelui. Era dotat cu un excelent catarg de culoare aurie și de o mare frumusețe pe care se afla un drapel cu o maimuță celestă ce avea o formă fioroasă asemenea unui leu.
Poziționată la înălțime, maimuța părea înclinată să ardă tot ce privea. Pe alt steag se aflau diferite creaturi mari ale căror urlete îi făceau pe soldații inamici să leșine. Apoi Arjuna, cu armura pusă, înarmat cu spada, cu mănși de piele, mergând în jurul acelui excelent car împodobit cu numeroase steaguri, se plecă în fața zeilor și se urcă în el asemenea unei persoane virtuoase ce călătorește într-un car celest spre ceruri.
Și luând acel prim arc celest creat de Brahmaa, numit Gandiva, Arjuna a fost foarte bucuros. Plecându-se în fața lui Hutasana, Partha a luat arcul și la încordat cu putere. Cei care au auzit sunetul făcut de acel arc în momentul în care puternicul Pandava l-a încordat, s-au cutremurat de frică. ...
După aceea Pavaka i-a dat lui Krishna un disc cu un ax de fier atașat într-o gaură în centru. Aceasta era o armă înfricoșătoarea ce a devenit favorita Acestuia. Obținând acea armă, Krishna a fost privit și el la înălțimea sarcinii atribuite. Pavaka i s-a adresat apoi lui Krishna, spunând, 'O cel ce l-a ucis pe Madhu, cu această armă vei fi fără îndoială în stare să învingi în luptă chiar și dușmanii care nu sunt umani. ...
O Madhava, fiind aruncată de tine către dușmani, această armă irezistibilă îi va ucide se va întoarce apoi în mâinile tale.'
După aceea domnul Varuna i-a dat lui Krishna un buzdugan pe nume Kaumodaki, capabil să omoare orice Daitya și care producea, atunci când era aruncată, un sunet asemenea tunetului. Arjuna și Aciuta (Cel Infailibil), plini de veselie i-au spus lui Pavaka,
'O cel exaltat, dotați cu arme și cunoscând modul lor de folosire, posedând care de luptă cu drapele și catarge, acum suntem capabili să luptăm chiar și cu toți zeii Sura și Asura, ce să mai vorbim de cel ce deține fulgerul (Indra), care este gata de luptă de dragul acelui Naga (Takșak).' Arjuna spuse, 'O Pavaka, în timp ce Hrișikeș (Controlorul simțurilor) (Krișna) se va mișca pe câmpul de luptă cu discul în mână, nu va exista nimic în cele trei lumi, care să nu fie în stare să-l distrugă prin aruncarea acelei arme.
Obținând arcul Gandiva și aceste două tolbe cu săgeți inepuizabile, și eu sunt gata să cuceresc în luptă cele trei lumi. De aceea te rog dă drumul la foc după cum dorești, înconjurând această mare pădure din toate părțile. Suntem destul de pregătiți pentru a te ajuta.'
"Vaisampayana continuă, 'Find astfel adresat de Dasarha și Arjuna, ilustrul zeu a luat acea formă energetică pentru a consuma pădurea. Înconjurând-o din toate părțile cu cele șapte flăcări, a început să consume pădurea Khandava, afișând forma sa atot-consumatoare, asemenea celei de sfârșitul ciclului universal Yuga (de la sfârșitul unei zile a lui Brahmaa, ce durează 1000 de cicluri de câte patru ere).
Înconjurând pădurea, cu un răgeat asemenea norilor, Agni a făcut ca orice creatură din ea să tremure. O Bharata, acea pădure în flăcări era strălucitoare asemenea regelui munților, Meru (care este de aur), învăpăiat de razele soarelui ce cade pe acesta.'"
Argiuna și Krișna primesc armele
"Vaisampayana, spuse, 'Fiind astfel adresat de Arjuna, Hutasana cel cu steagul acoperit de fum, dorind să aibă un interviu cu Varuna (zeul Oceanului), și-a amintintit de acest fiu al lui Aditi,-- acel zeu care protejează una dintre cele 10 direcții ale cerurilor și care își are căminul în apă și totodată prezidează asupra acestui element. Varuna, realizând că Pavaka (zeul Focului) s-a gândit la el, a apărut imediat în fața acestuia.
Locuitorul cerurilor ce are steagul acoperit de fum i-a urat bine venit cu reverență conducătorului apelor, cel de-al patrulea Lokapala (Protectorii direcțiilor), și eternul zeu al zeilor îi spuse, 'Dă-mi fără a pierde timp acel arc și tolba și carul de luptă ce are ca drapel pe Hanuman, care fuseseră obținute de regele Soma (Zeul Lunii). Partha (Argiuna) va îndeplini o mare sarcină cu arcul Gandiva, iar Vasudev cu discul de foc! De aceea te rog să mi le dai mie astăzi.'
Auzind aceste cuvinte, Varuna îi replică lui Pavaka, 'Ei bine am să ți le dau.' Astfel i-a dat acea minunată bijuterie de arc, dotat cu mare energie. Acel arc face să crească faima și realizările și nu poate fi vătămat de nici o altă armă. Era cel mai de seamă dintre toate armele și cel ce le zdrobea pe toate; și era cel ce distrugea armatele ostile, fiind egalul a o sută de mii de arcuri (un număr ce în literatura Vedică semnifică lipsa de limite).
Era multipilcatorul regatelor și avea o varietate de culori excelente. Era frumos împodobit și era o încântare să-l privești, fără nici o urmă de slăbiciune sau vătămare. El este mereu venerat de cei celești și de Gandharvi. Varuna i-a dat de asemenea două tolbe, care nu se goleau niciodată și un car de luptă dotat cu arme celeste, pe al cărui stindard se afla marele Hanuman. La care erau înhămați armăsari ca argintul norilor plușați, născuți în regiunea Gandharvilor și prinși în hamuri aurite, ce aveau viteza vântului sau a minții.
Era echipat pentru război și era imposibil de a fi distrus de celești sau zeii Asura (ce trăiesc pe sistemele planetare de sub pământ, privite din punctul de vederea al verticalității universului). Splendoarea acestuia era mare iar zgomotul roților sale era copleșitor și încânta inima oricărei ființe care-l privea. Fusese făcut de Vișwa-karman, arhitectul universal și unul dintre domnii creației, după o meditație ascetică severă.
Splendoarea acestuia, asemenea soarelui, era atât de puternică încât nimeni nu-l putea privi. Era același car de luptă cu care zeul Soma i-a învins pe Danavi. Strălucind datorită frumuseții, era asemenea unui nor la apus, care reflecta strălucirea soarelui. Era dotat cu un excelent catarg de culoare aurie și de o mare frumusețe pe care se afla un drapel cu o maimuță celestă ce avea o formă fioroasă asemenea unui leu.
Poziționată la înălțime, maimuța părea înclinată să ardă tot ce privea. Pe alt steag se aflau diferite creaturi mari ale căror urlete îi făceau pe soldații inamici să leșine. Apoi Arjuna, cu armura pusă, înarmat cu spada, cu mănși de piele, mergând în jurul acelui excelent car împodobit cu numeroase steaguri, se plecă în fața zeilor și se urcă în el asemenea unei persoane virtuoase ce călătorește într-un car celest spre ceruri.
Și luând acel prim arc celest creat de Brahmaa, numit Gandiva, Arjuna a fost foarte bucuros. Plecându-se în fața lui Hutasana, Partha a luat arcul și la încordat cu putere. Cei care au auzit sunetul făcut de acel arc în momentul în care puternicul Pandava l-a încordat, s-au cutremurat de frică. ...
După aceea Pavaka i-a dat lui Krishna un disc cu un ax de fier atașat într-o gaură în centru. Aceasta era o armă înfricoșătoarea ce a devenit favorita Acestuia. Obținând acea armă, Krishna a fost privit și el la înălțimea sarcinii atribuite. Pavaka i s-a adresat apoi lui Krishna, spunând, 'O cel ce l-a ucis pe Madhu, cu această armă vei fi fără îndoială în stare să învingi în luptă chiar și dușmanii care nu sunt umani. ...
O Madhava, fiind aruncată de tine către dușmani, această armă irezistibilă îi va ucide se va întoarce apoi în mâinile tale.'
După aceea domnul Varuna i-a dat lui Krishna un buzdugan pe nume Kaumodaki, capabil să omoare orice Daitya și care producea, atunci când era aruncată, un sunet asemenea tunetului. Arjuna și Aciuta (Cel Infailibil), plini de veselie i-au spus lui Pavaka,
'O cel exaltat, dotați cu arme și cunoscând modul lor de folosire, posedând care de luptă cu drapele și catarge, acum suntem capabili să luptăm chiar și cu toți zeii Sura și Asura, ce să mai vorbim de cel ce deține fulgerul (Indra), care este gata de luptă de dragul acelui Naga (Takșak).' Arjuna spuse, 'O Pavaka, în timp ce Hrișikeș (Controlorul simțurilor) (Krișna) se va mișca pe câmpul de luptă cu discul în mână, nu va exista nimic în cele trei lumi, care să nu fie în stare să-l distrugă prin aruncarea acelei arme.
Obținând arcul Gandiva și aceste două tolbe cu săgeți inepuizabile, și eu sunt gata să cuceresc în luptă cele trei lumi. De aceea te rog dă drumul la foc după cum dorești, înconjurând această mare pădure din toate părțile. Suntem destul de pregătiți pentru a te ajuta.'
"Vaisampayana continuă, 'Find astfel adresat de Dasarha și Arjuna, ilustrul zeu a luat acea formă energetică pentru a consuma pădurea. Înconjurând-o din toate părțile cu cele șapte flăcări, a început să consume pădurea Khandava, afișând forma sa atot-consumatoare, asemenea celei de sfârșitul ciclului universal Yuga (de la sfârșitul unei zile a lui Brahmaa, ce durează 1000 de cicluri de câte patru ere).
Înconjurând pădurea, cu un răgeat asemenea norilor, Agni a făcut ca orice creatură din ea să tremure. O Bharata, acea pădure în flăcări era strălucitoare asemenea regelui munților, Meru (care este de aur), învăpăiat de razele soarelui ce cade pe acesta.'"
Khandava-daha Parva din Adi parva 228
Pădurea este cuprinsă de flăcări și Indra vine în ajutorul ei
"Vaisampayana spuse, 'Apoi acei luptători de seamă cu carul (Krishna și Arjuna), mergând în carele lor de luptă și plasându-se în părți opuse ale pădurii, au început marele măcel, în toate părțile în care locuiau creaturile din Khandava. Oriunde vreo creatură încerca să scape, acei puternici eroi se grăbeau să o împiedice. Cele două care de luptă păreau să fie unul, așa cum cei doi războinici păreau de asemenea să fie unul.
... Unele creaturi aveau membrele arse, altele erau pârlite datorită căldurii excesive iar altele ieșiseră și fugeau de frică. Altele îmbrățișându-și copiii iar altele părinții și frații, au murit calmi, fără ca, din exces de atașament, să fie în stare să-i abandoneze pe cei ce le erau dragi. Mulți dintre cei care-și mușcau buzele de jos s-au ridicat în sus, dar curând au căzut învârtindu-se, în focul învăpăiat de jos.
Altele se rostogoleau pe pământ cu aripile, ochii și picioarele pârjolite și arse ... Lacurile din pădure au început să fiarbă și ca urmare peștii și broaștele au pierit. ... Păsările care-și luaseră zborul pentru a scăpa, au fost străpunse de săgețile lui Arjuna, căzând în foc, devenind pradă lui Agni. ... Strigătele puternice erau asemenea vacarmului înfricoșător auzit în timpul baterii ocenului (de către zeii Suri și Asuri, pentru a obține nectarul nemuririi).
Puternicele flăcări ale focului învăpăiat atingând firmamentul, i-au făcut și pe cei din ceruri să fie îngrijorați. Locuitorii cerurilor s-au dus la cel ce executase 100 de sacrificii și avea 1000 de ochi, adică șeful lor, acel distrugător al Asurilor (Indra) și i-au spus acestuia, 'De ce, o domn al celor nemuritori (apelativ de flatare), arde Agni aceste creaturi acolo jos? A sosit timpul pentru distrugerea lumiilor?'
"Vaisampayana continuă, 'Auzind cuvintele zeilor, și văzânt el însuși ce făcea Agni, (Indra) cel ce-l ucisese pe asura Vritra plecă pentru a proteja pădurea Khandava și acoperind curând cerul cu mase de nori, aceștia au început să toarne peste pădure. ... Dar acele torente au fost vaporizate în cer de cădura focului și nu au putut să ajungă în pădure de loc!
Atunci, cel ce-l ucisese pe Namuci (Indra), înfuriindu-se pe Agni, a adunat mase uriașe de nori și a făcut să curgă torente puternice. Apoi, datorită flăcărilor ce concurau cu acele torente puternice și a maselor de nori de deasupra capului, acea pădure, plină de fum și de fulgere, deveni teribiă.'"
Pădurea este cuprinsă de flăcări și Indra vine în ajutorul ei
"Vaisampayana spuse, 'Apoi acei luptători de seamă cu carul (Krishna și Arjuna), mergând în carele lor de luptă și plasându-se în părți opuse ale pădurii, au început marele măcel, în toate părțile în care locuiau creaturile din Khandava. Oriunde vreo creatură încerca să scape, acei puternici eroi se grăbeau să o împiedice. Cele două care de luptă păreau să fie unul, așa cum cei doi războinici păreau de asemenea să fie unul.
... Unele creaturi aveau membrele arse, altele erau pârlite datorită căldurii excesive iar altele ieșiseră și fugeau de frică. Altele îmbrățișându-și copiii iar altele părinții și frații, au murit calmi, fără ca, din exces de atașament, să fie în stare să-i abandoneze pe cei ce le erau dragi. Mulți dintre cei care-și mușcau buzele de jos s-au ridicat în sus, dar curând au căzut învârtindu-se, în focul învăpăiat de jos.
Altele se rostogoleau pe pământ cu aripile, ochii și picioarele pârjolite și arse ... Lacurile din pădure au început să fiarbă și ca urmare peștii și broaștele au pierit. ... Păsările care-și luaseră zborul pentru a scăpa, au fost străpunse de săgețile lui Arjuna, căzând în foc, devenind pradă lui Agni. ... Strigătele puternice erau asemenea vacarmului înfricoșător auzit în timpul baterii ocenului (de către zeii Suri și Asuri, pentru a obține nectarul nemuririi).
Puternicele flăcări ale focului învăpăiat atingând firmamentul, i-au făcut și pe cei din ceruri să fie îngrijorați. Locuitorii cerurilor s-au dus la cel ce executase 100 de sacrificii și avea 1000 de ochi, adică șeful lor, acel distrugător al Asurilor (Indra) și i-au spus acestuia, 'De ce, o domn al celor nemuritori (apelativ de flatare), arde Agni aceste creaturi acolo jos? A sosit timpul pentru distrugerea lumiilor?'
"Vaisampayana continuă, 'Auzind cuvintele zeilor, și văzânt el însuși ce făcea Agni, (Indra) cel ce-l ucisese pe asura Vritra plecă pentru a proteja pădurea Khandava și acoperind curând cerul cu mase de nori, aceștia au început să toarne peste pădure. ... Dar acele torente au fost vaporizate în cer de cădura focului și nu au putut să ajungă în pădure de loc!
Atunci, cel ce-l ucisese pe Namuci (Indra), înfuriindu-se pe Agni, a adunat mase uriașe de nori și a făcut să curgă torente puternice. Apoi, datorită flăcărilor ce concurau cu acele torente puternice și a maselor de nori de deasupra capului, acea pădure, plină de fum și de fulgere, deveni teribiă.'"
