2.21 Krișna rasik: mādhurya śobhā vilāsaḥ

tthaṁ sarvāvatārebhyas tato'py atrāvatāriṇaḥ |
vrajendra-nandane suṣṭhu mādhurya-bhara īritaḥ |||2.1.249||||
 
tathā ca brahma-saṁhitāyām ādi-puruṣa-rahasye (5.59)
yasyaika-niśvasita-kālam athāvalambya
jīvanti loma-bilajā jagad-aṇḍa-nāthāḥ |
viṣṇur mahān sa iha yasya kalā-viśeṣo
govindam ādi-puruṣaṁ tam ahaṁ bhajāmi |||2.1.250||||
 
"Astfel a fost explicat faptul că cantitatea de dulceață din Kṛṣṇa o depășește pe cea a tuturor avatāras și a sursei avatāras, Mahā-viṣṇu."
 
Acest lucru este explicat în Brahma-saṁhitā [5.59]:
"Brahmā și alți lorzi ai lumilor lumești, care apar din porii părului lui Mahā-Viṣṇu, rămân în viață atât timp cât durează o expirație a acestuia din urmă [Mahā-Viṣṇu]. Îl ador pe Stăpânul primordial Govinda, a cărui personalitate subiectivă Mahā-Viṣṇu este porțiunea unei porțiuni."
 
athāṣṭāv anukīrtyante sad-guṇatvena viśrutāḥ |
maṅgalālaṅkriyā-rūpāḥ sattva-bhedās tu pauruṣāḥ ||2.1.251|||
śobhā vilāso mādhuryaṁ māṅgalyaṁ sthairya-tejasī |
lalitaudāryam ity ete sattva-bhedās tu pauruṣāḥ |||2.1.252|||
 
"Calitățile excelente ale inimii, întruchipări ale auspiciilor, sunt glorificate ca fiind opt:
splendoarea, jucăușenia, dulceața, auspiciile, fermitatea, puterea, frumusețea și generozitatea."
 
tatra śobhā शोभा
 
nīce dayādhike spardhā nīce dayādhike spardhā śauryotsāhau ca dakṣatā |
satyaṁ ca vyaktim āyāti yatra śobheti tāṁ viduḥ |||2.1.253|||
 
yathā -
svarga-dhvaṁsaṁ vidhitsur vraja-bhuvi kadanaṁ suṣṭhu vīkṣyātivṛṣṭyā
nīcān ālocya paścān namuci-ripu-mukhānūḍha-kāruṇya-vīciḥ |
aprekṣya svena tulyaṁ kam api nija-ruṣām atra paryāpti-pātraṁ
bandhūn ānandayiṣyann udaharatu hariḥ satya-sandho mahādrim ||2.1.254|||
 
"Printre podoabele de bun augur, acolo unde există milă față de subordonați, emulație față de superiori, curaj, entuziasm, expertiză și sinceritate, aceasta este cunoscută sub numele de splendoare [śobha]"
 
Un exemplu:
"Văzând durerea provocată de ploaia lui Indra în Vraja, Kṛṣṇa a dorit să distrugă svarga; dar apoi, considerându-i pe Indra și pe devatās ca fiind inferiori, un val de compasiune s-a ridicat în El. Văzând că nimeni nu este egal cu El însuși ca obiect potrivit al mâniei, Cel care este ferm în adevăr a ridicat atunci Govardhana, cu dorința de a da fericire prietenilor Săi."
 
vilāsaḥ विलासः
 
vṛṣabhasyeva gambhīrā gatir dhīraṁ ca vīkṣaṇam |
sa-smitaṁ ca vaco yatra sa vilāsa itīryate ||2.1.255|||
 
yathā -
malla-śreṇyām avinayavatīṁ mantharāṁ nyasya dṛṣṭiṁ
vyādhunvāno dvipa iva bhuvaṁ vikramāḍambareṇa |
vāg-ārambhe smita-parimalaiḥ kṣālayan mañca-kakṣāṁ
tuṅge raṅga-sthala-parisare sārasākṣaḥ sasāra ||2.1.256|||
 
"Acolo unde există un mers greoi, o privire fermă ca cea a unui taur și cuvinte râzând, se numește joc [vilāsa]."
 
Un exemplu:
"Kṛṣṇa cu ochi de lotus, în timp ce privea fix și îndrăzneț la luptători, zguduind pământul ca un elefant, mândru de victorie, cuvintele sale atinse de parfumul umorului, a intrat în arena ridicată în timp ce stropea cu apă scena."
 
mādhuryam माधुर्यम
 
tan mādhuryaṁ bhaved yatra ceṣṭādeḥ spṛhaṇīyatā ||2.1.257||||
 
yathā -
varām adhyāsīnas taṭa-bhuvam avaṣṭambha-rucibhiḥ
kadambaiḥ prālambaṁ pravalita-vilambaṁ viracayan |
prapannāyām agre mihira-duhitus tīrtha-padavīṁ
kuraṅgī-netrāyāṁ madhu-ripur apāṅgaṁ vikirati ||2.1.258|||
 
"Ceea ce face ca dorința să acționeze romantic se numește dulceață [mādhuryam]."
 
"În timp ce Kṛṣṇa stătea pe malul Yamunā, zăbovind acolo sub pretextul de a face o ghirlandă lungă de flori de aur kadamba. Rādhā, cu ochii în lacrimi, a ajuns la un ghat pe râu și i-a aruncat o privire din colțul ochilor."
 
Translated with www.DeepL.com/Translator (free version)

Dulceața mādhurya - माधुर्य

tthaṁ sarvāvatārebhyas tato'py atrāvatāriṇaḥ |
vrajendra-nandane suṣṭhu mādhurya-bhara īritaḥ |||2.1.249||||

tathā ca brahma-saṁhitāyām ādi-puruṣa-rahasye (5.59)

yasyaika-niśvasita-kālam athāvalambya
jīvanti loma-bilajā jagad-aṇḍa-nāthāḥ |
viṣṇur mahān sa iha yasya kalā-viśeṣo
govindam ādi-puruṣaṁ tam ahaṁ bhajāmi |||2.1.250||||

"Astfel a fost explicat faptul că dulceața lui Kṛṣṇa o depășește pe cea a tuturor avatārurilor și a sursei avatārurilor, Mahā-viṣṇu."

Acest lucru este explicat în Brahma-saṁhitā [5.59]:

"Brahmā și alți domni ai lumilor materiale, care apar din porii lui Mahā-Viṣṇu, rămân în viață atât timp cât durează o expirație a acestuia din urmă [Mahā-Viṣṇu]. Îl ador pe Domnul primordial Govinda, a cărui personalitate subiectivă Mahā-Viṣṇu este porțiunea unei porțiuni ale Sale."

athāṣṭāv anukīrtyante sad-guṇatvena viśrutāḥ |
maṅgalālaṅkriyā-rūpāḥ sattva-bhedās tu pauruṣāḥ ||2.1.251|||

śobhā vilāso mādhuryaṁ māṅgalyaṁ sthairya-tejasī |
lalitaudāryam ity ete sattva-bhedās tu pauruṣāḥ |||2.1.252|||

"Calitățile excelente ale inimii, întruchipări ale auspiciilor, sunt glorificate ca fiind opt:
splendoarea, a fi jucăuș, dulceața, a fi auspicios, fermitatea, puterea, frumusețea și generozitatea."

Splendoarea śobhā शोभा

tatra śobhā शोभा

nīce dayādhike spardhā nīce dayādhike spardhā śauryotsāhau ca dakṣatā |
satyaṁ ca vyaktim āyāti yatra śobheti tāṁ viduḥ |||2.1.253|||

yathā -
svarga-dhvaṁsaṁ vidhitsur vraja-bhuvi kadanaṁ suṣṭhu vīkṣyātivṛṣṭyā
nīcān ālocya paścān namuci-ripu-mukhānūḍha-kāruṇya-vīciḥ |
aprekṣya svena tulyaṁ kam api nija-ruṣām atra paryāpti-pātraṁ
bandhūn ānandayiṣyann udaharatu hariḥ satya-sandho mahādrim ||2.1.254|||

"Printre podoabele de bun augur, acolo unde există milă față de subordonați, emulație față de superiori, curaj, entuziasm, expertiză și sinceritate, aceasta este cunoscută sub numele de splendoare [śobha]"

Un exemplu: "Văzând durerea provocată de ploaia lui Indra în Vraja, Kṛṣṇa a dorit să distrugă svarga (Planetele paradisiace); dar apoi, considerându-i pe Indra și pe devatās (zei) ca fiind inferiori, un val de compasiune s-a ridicat în El. Văzând că nimeni nu este egal cu El însuși ca obiect potrivit al mâniei, Cel care este ferm în adevăr a ridicat atunci Govardhana, cu dorința de a da fericire prietenilor Săi."

A fi jucăuș vilāsaḥ विलासः

vṛṣabhasyeva gambhīrā gatir dhīraṁ ca vīkṣaṇam |
sa-smitaṁ ca vaco yatra sa vilāsa itīryate ||2.1.255|||

yathā -
malla-śreṇyām avinayavatīṁ mantharāṁ nyasya dṛṣṭiṁ
vyādhunvāno dvipa iva bhuvaṁ vikramāḍambareṇa |
vāg-ārambhe smita-parimalaiḥ kṣālayan mañca-kakṣāṁ
tuṅge raṅga-sthala-parisare sārasākṣaḥ sasāra ||2.1.256|||

"Acolo unde există un mers apăsat, o privire fermă ca cea a unui taur
și cuvinte cu zâmbete, se numește atitudine jucăușă [vilāsa]."

Un exemplu: "Kṛṣṇa cu ochi ca lotusul, în timp ce privea fix și îndrăzneț la luptători, 
zguduind cu mersul său pământul ca un elefant mândru de victorie
cu cuvinte ce aveau parfumul umorului,
a intrat în arena stropind cu apă scena."

Dulceața mādhurya माधुर्यम

tan mādhuryaṁ bhaved yatra ceṣṭādeḥ spṛhaṇīyatā ||2.1.257||||

yathā -
varām adhyāsīnas taṭa-bhuvam avaṣṭambha-rucibhiḥ
kadambaiḥ prālambaṁ pravalita-vilambaṁ viracayan |
prapannāyām agre mihira-duhitus tīrtha-padavīṁ
kuraṅgī-netrāyāṁ madhu-ripur apāṅgaṁ vikirati ||2.1.258|||

"Ceea ce face ca dorința să acționeze romantic se numește dulceață [mādhuryam]."

"În timp ce Kṛṣṇa stătea pe malul Yamunei, zăbovind acolo sub pretextul de a face o ghirlandă lungă de flori de aur kadamba, Rādhā, cu ochii în lacrimi, a ajuns la un ghat pe râu și i-a aruncat o privire din colțul ochilor."