Ioan Botezătorul în Isaia 40:3

conform cu

"după Matei" 3:3 „El este acela despre care a zis proorocul Isaia: "Glasul celui ce strigă în pustie: Pregătiţi calea Domnului, drepte faceţi cărările Lui".“

Afirmația din Isaia 40:3 de fapt nu are de-a face cu Ioan Botezătorul, pentru că nu se referă la pregătiri pentru apariția lui Isus al "creștinilor".
În acest capitol este vorba despre nedreptățile în care umblau iudeii și pentru păcatele lor urmau să fie loviți îndoit de Iehova cu
1. Distrugerea  babiloniană în urma căreia
2. urmau să fie și duși în robie, vezi Isaia: 40:2 și capitolul anterior Isaia 39.

În al doilea rând în Isaia 40 este vorba despre Iehova, zeul ales al iudeilor și despre ei, vezi
Deuteronom 32 – Împărțirea popoarelor la zei (Zeul El conducătorul zeilor);
2 Exodul 20 - Iehova un zeu invidios
deci nici din acest motiv nu poate fi vorba de Isus al "creștinilor" conform cărora el ar fi fost trimis de „unicul zeu” al "creștinilor" pe nume „Dumnezeu“,
vezi Iehova nădejdea evreilor, care ar fi fost trimis pentru toate popoarele, nu numai pentru iudei.

Iată în acest sens versete din Isaia 40 – origininalul evreisc:
1. "Mângâie, mângâie poporul Meu"! spun zeii voștri.
2. Vorbește inimii Ierusalimului și anunță că Înrolarea a fost dusă la bun sfârșit. Fărădelegea voastră este recunoscută, iar pentru păcatele voastre veți suferi îndoit de mâna lui Iehova.
3. Este vocea celui, care din pustie vă strigă în față: "Urmați corect calea lui Iehova, potecă a drumului larg al zeilor."
...
6. O voce spuse, "Strigă!" Iar el spuse, "Ce?" Voi numi toată carnea, "Iarbă" iar toată bunătatea Sa, Flori pe câmp.
7. Iar El va usca "iarba" iar „florile” le va vesteji, căci duhul lui Iehova suflă peste ele (un duh de moarte, vezi Iehova și duhul de minciună), iar oamenii sunt "iarba".
8. El usucă (omoară) "iarba" (oamenii), El vestejește „florile” (bunătatea Sa), dar cuvântul zeilor noștri va rămâne tare pentru totdeauna.

9. Du-te sus pe muntele înalt, pentru că porți Vestea Sionului (care fusese cucerit de regele David și pe care fiul acestuia, Solomon, construise Templul lui Iehova, vezi Christos - Solomon - 1.Cronici, care în cele din urmă a devenit simbolul națiunii iudeilor) și ca purtător al veștilor Ierusalimului strigă fără frică și tare către orașele Iudeilor (nu ale popoarelor), "Iată zeii tăi!“ (în acel timp iudeii venerau mai multe zeități; Așera era încă venerată ca soție a lui Iehova, vezi Iehova fiul zeului El - Canaan)."

Isaia 40 prezintă în primele versuri un îndemn al acestuia (nu al lui Isus sau al lui Ioan Botezătorul) pentru Ierusalim și orașele iudeilor (nu ale tuturor popoarelor) să caute mângâiere la zeii lor, dintre care Iehova era zeul principal, nu singurul zeu, cum a fost impus mult mai târziu, începând cu secolul al doilea înainte de numărătoarea impusă de creștini, vezi
Etapele construcției Scrierilor Evreiești
Cronicele, Samuel și Regi.