Raganuga Bhakti

Ce înseamnă Raganuga sadhana bhakti

Cuvântul “raganuga” este compus din două cuvinte, “raga”, “ataşament plin de iubire”, şi “anuga”, “a urma”.
Caracteristicile generale ale acestor două căi sunt explicate după cum urmează:

virājantim abhivyaktaḿ vrajavāsi-janādiṣu |
rāgātmikām anusṛtā yā sā rāgānugocyate ||
(Bhakti rasamrita Sindhu 1.2.270)

“Devoţiunea care este în mod evident prezentă în asociaţii Dommnului în Vraja este numită devoţiune umplută de ataşamentul iubirii (ragatmika-bhakti),
iar devoţiunea care urmează această ragatmika-bhakti este numită raganuga-bhakti.”

rāga-bhaktye vraje svayaḿ- bhagavāne pāya || (Caitanya caritamrita 2.24.85)

“Prin raga-bhakti, se va atinge Domnul original (svayaḿ- bhagavāne) din Vraja.”

rāgānuga-mārge tāńre bhaje yei jana
sei-jana pāya vraje vrajendra-nandana ||
(cc 2.8.221)

“Cel ce practică venerarea urmând calea raganuga Îl va atinge pe Vrajendra-nandana (Şri Krişna) in Vraja.”

În domeniul Vrajei (Vrindavan) prevalează activităţile dulci şi intime asemănătoare celor umane.
Numai într-o asemenea atmosferă este posibil ca dragostea să atingă apogeul.
Dragostea divină care este amestecată cu conştienţă despre atotputernicia Domnului este micşorată de frica şi reverenţa pentru Acesta,
având o calitate inferioară aşa cum este confirmat de Şri Krişna Caitanya.

sakala jagate more kare vidhi-bhakti
vidhi-bhaktye vraja-bhāva pāite nāhi śakti
aiśvarya-jńānete saba jagat miśrita
aiśvarya-śithila-preme nāhi mora prīta
(cc 1.3.15-16)

“În această lume toţi mă venerează în vaidhi-bhakti. Vaidhi bhakti nu are puterea de a atinge sentimentele din Vraja.
Devoţiunea lumii este amestecată cu cunoaştere despre puterea Mea divină. Nu găsesec o plăcere deosebită în iubirea care este diluată de putere."

In acest sens ar trebui reflectat profund despre natura şi practica lui raganuga-bhakti, pentru cel care doreşte să-şi perfecteze facultatea de a iubi, în legătură cu Cel Atoate Atrăgător.
Nu există nici o altă modalitate de a gusta dulceaţa nectariană a jocurilor din Vraja ale Domnului.

Treptele din Raganuga Sadhan Bhakti

Raganunga bhakti are cinci trepte; iată cum sunt descrise de Bhaktivinod Thakur in Harnam Cintamani:

ei ekadas bhava sampura sadhane
pancha dasha lakhya hoy sadhakjive
sravan, baran ara smaran, apana
sampatti ei pancha vidha dasay ganan


Cele 11 stări existențiale (ale propriului corp spiritual, pe care guru le comunică discipolului la inițierea siddha pranali, ce are loc pe treapta a doua) - ei ekadas bhava
devin complete în practica devoțională - sampura sadhane
ce cuprinde cinci trepte prin care trece ființa practicantă - pancha dasha lakhya hoy sadhakjive
1) Shravan - treapta ascultării
2) Baran- Treapta acceptării inițierii spirituale când discipolul primești inițierea privind propriul corp spiritual
3) Smaran treapta aducererii aminte
4) Apana – treapta maturității intrării cu corpul spiritual în jocurile Cuplului Divin
5) Sampatti dasha - treapta perfecțiunii intrării cu corpul spiritual în jocurile Cuplului Divin
care sunt cele cinci diviziuni consecutive de servire (devoțională) - ei pancha vidha dasay ganan

Sādhana este Externă și Meditațională

vaidhi rāgānugā ceti sā dvidhā sādhanābhidhā || (brs 1.2.5)

Practica este de două feluri , respectiv vaidhi şi raganuga.”

în următoarea sloka 1.2.295 din Bhakti-rasämrita-sindhu sunt explicate cele două tipuri de practici.

sevā sādhaka-rūpea siddha-rūpea cātra hi |
tad-bh
āva-lipsunā kāryā vraja-lokānusārataḥ ||

Serviciul devoțional  (vaidhi) în corpul de practicant respectiv în corpul (conceput) spiritual (ragānuga)
sevā sādhaka-rūpea siddha-rūpeṇa cātra hi
dorind să obțină acea iubire urmând esența existenței locuitorilor din Vraja (iubirea pentru Krișna)
lipsunā kāryā tad-bhāva anu sāra vraja-loka

Krishna Das Kaviraj reafirmă spusele lui Sri Rupa in Madhya 22.156-157:

bāhya, antara, ihāra dui ta' sādhana
'bāhye' sādhaka-dehe kare śravaṇa-kīrtana
mane nija-siddha-deha kariyā bhāvana
rātri-dine kare vraje kṛṣṇera sevana


Există două tipuri de practici: externă (vaidhi) și internă (ragānuga) - ihāra dui ta' sādhana bāhya antara
în cea externă în corpul de practicant execută Audierea, Incantarea ...- 'bāhye' sādhaka-dehe kare śravaṇa-kīrtana
În minte (practica internā - ragānuga) îți concepi propriul corp perfect (spiritual)mane kariyā bhāvana nija-siddha-deha
și zi si noapte execuți serviciu pentru Krișna în Vrindavan - rātri-dine kare vraje kṛṣṇera sevana

karma, tapa, yoga, jńāna, vidhi-bhakti, japa, dhyāna,
ihā haite mādhurya durlabha
kevala ye rāga-mārge, bhaje kṛṣṇe anurāge,
tāre kṛṣṇa-mādhurya sulabha
 (cc 2.21.119)

Iubirea dulce (mādhurya ) este deosebit de greu de atins prin karma (activităţi care urmeză sistemul socio-religios vedic),
austerităţi, yoga mistică, cunoaşterea transcendentală, vaidhi-bhakti, incantarea mantrelor sau meditaţia.
Dulceaţa lui Krişna este uşor de atins numai de cel care-L venerează cu afecţiune urmând calea raga.