2.7 Śoka-krodha-bhaya-jugupsā-rati

शोक क्रोध भय जुगुप्सा

ca de la Śrī Bhakti-rasāmṛta-sindhu
 
atha śoka-ratiḥ -śokas tv iṣṭa-viyogādyaiś citta-kleśa-bhavaḥ smṛtaḥ |
vilāpa-pāta-niḥśvāsa-mukha-śoṣa-bhramādi-kṛt |
pūrvokta-vidhinaivāyaṁ siddhaḥ śoka-ratir bhavet || 2.5.60 ||
 
Śoka-rati:
"Durerea intensă în inimă care rezultă dintr-o separare de o persoană dragă cu gânduri pe care iubitul le-a pierit se numește śoka sau plângere. În această stare există plâns, cădere pe pământ, respirație grea, uscare a gurii și confuzie."
 
yathā śrī-daśame (10.7.25) -ruditam anu niśamya tatra gopyo
bhṛśam anutapta-dhiyo'śru-pūrṇa-mukhyaḥ |
rurudur anupalabhya nanda-sūnuṁ
pavana upārata-pāṁśu-varṣa-vege || 2.5.61 ||
 
Un exemplu din al zecelea Cânt al lui Śrīmad-Bhāgavatam [10.7.25]:
"Când forța furtunii de praf și vânturile s-au potolit, prietenii lui Yaśodā, ceilalți gopīs, s-au apropiat de mama Yaśodā, auzindu-i plânsul jalnic. N-au văzut-o pe Kṛṣṇa prezentă, și ei s-au simțit foarte răniți și s-au alăturat mamei Yaśodā plângând, cu ochii plini de lacrimi ".
 
yathā vā -avalokya phaṇīndra-yantritaṁ
tanayaṁ prāṇa-sahasra-vallabham |
hṛdayaṁ na vidīryati dvidhā
dhig imāṁ martya-tanoḥ kaṭhoratām || 2.5.62 ||
 
Alt exemplu:
"Inima mea nu s-a zdrobit când am văzut-o pe Kṛṣṇa, mai dragă decât o mie de vieți, legată de Kāliya. Cât de grea este inima mea!"
 
atha krodha-ratiḥ -prātikūlyādibhiś citta-jvalanaṁ krodha īryate |
pāruṣya-bhrū-kuṭī-netra-lauhityādi-vikāra-kṛt || 2.5.63 ||
 
Ratele Krodha:
"Înflăcărarea inimii de la întâmpinarea opoziției se numește krodha sau furie. În această stare se manifestă un comportament dur, încruntarea și înroșirea ochilor."
 
evaṁ pūrvoktavat-siddhaṁ viduḥ krodha-ratiṁ budhāḥ |
dvidhāsau kṛṣṇa-tad-vairi-bhāvatvena kīrtitā || 2.5.64 ||
 
"Krodha-rati se naște de la krodha în același mod în care hāsa-rati apare de la hāsa. Are două tipuri: unde stimulul pentru krodha este Kṛṣṇa și unde stimulul este inamicul lui Kṛṣṇa."
 
atha kṛṣṇa-vibhāvāḥ, yathā -
kaṇṭha-sīmani harer dyuti-bhājaṁ rādhikā-maṇi-saraṁ paricitya |
taṁ cireṇa jaṭilā vikaṭa-bhrū- bhaṅga-bhīmatara-dṛṣṭir dadarśa || 2.5.65 ||
 
Furia stimulată de Kṛṣṇa:
„Când Jaṭilā a recunoscut strălucitorul colier de perle al lui Rādhā în jurul gâtului Kṛṣṇa, ea s-a încruntat feroce și i-a aruncat privirea lui Kṛṣṇa într-un mod terifiant.”
 
tad-vairi-vibhāvāḥ, yathā -atha kaṁsa-sahodarogra-dāve
harim abhyudyati tīvra-heti-bhāji |
rabhasād alikāmbare pralambadviṣato'bhūd
bhrū-kuṭī-payoda-rekhā || 2.5.66 ||
 
Furia stimulată de un inamic:
„Când focul aprins al pădurii, care era de fapt fratele lui Kaṁsa, l-a înconjurat pe Kṛṣṇa, pe fruntea lui Balarāma a apărut o încruntare de furie ca o bancă de nori pe cer.”
 
atha bhaya-ratiḥ -bhayaṁ cittāticāñcalyaṁ mantu-ghorekṣaṇādibhiḥ |
ātma-gopana-hṛcchoṣa-vidrava-bhramaṇādikṛt || 2.5.67 ||
 
Bhaya-rati:
 
"Când inima manifestă o instabilitate extremă după ce a comis o infracțiune sau a văzut creaturi înfricoșătoare, aceasta se numește bhaya sau frică. În această stare, se manifestă încercarea de a se ascunde, uscarea inimii, sentimentul și confuzia."
 
niṣpannaṁ pūrvavad idaṁ budhā bhaya-ratiṁ viduḥ |
eṣāpi krodha-rativad dvi-vidhā kathitā budhaiḥ || 2.5.68 ||
 
"Înțelepții spun că bhaya este legată de bhaya-rati la fel ca hāsa este legată de hāsa-rati. La fel ca în cazul krodha, bhaya-rati are două tipuri: bhaya a cărei cauză este Kṛṣṇa și bhaya a cărei cauză este inamicul lui Kṛṣṇa."
 
tatra kṛṣṇa-vibhāvāḥ -yācitaḥ paṭimabhiḥ syamantakaṁ
śauriṇā sadasi gāndinī-sutaḥ |
vastra-gūḍha-maṇir eṣa mūḍha-dhīs
tatra śuṣyad-adharaḥ klamaṁ yayau || 2.5.69 ||
 
Kṛṣṇa ca cauză a fricii:
„Când Kṛṣṇa i-a cerut lui Akrura bijuteria Syamantaka în cadrul adunării într-un mod prietenos, Akrura, care ascundea bijuteria în hainele sale, nu a putut răspunde. S-a temut de K becamea, înțelegând că Kṛṣṇa știa că ascunde bijuteria. Gura lui s-a uscat și s-a întristat. "
 
duṣṭa-vibhāva-jāḥ, yathā -bhairavaṁ bruvati hanta hanta gokuladvāri
vārida-nibhe vṛṣāsure |
putra-gupti-dhṛta-yatna-vaibhavā
kampra-mūrtir abhavad vrajeśvarī || 2.5.70 ||
 
Inamicul lui Kṛṣṇa ca cauză a fricii:
„Când Vṛṣāsura, ca un nor de furtună, a urlat într-un mod înspăimântător la intrarea în Gokula, Yaśodā, gândindu-se la protecția fiului ei, a început să tremure”.
 
atha jugupsā-ratiḥ -jugupsā syād ahṛdyānubhavāc citta-nimīlanam |
tatra niṣṭhīvanaṁ vaktra-kūṇanaṁ kutsanādayaḥ |
rater anugrahāj jātā sā jugupsā-ratir matā || 2.5.71 ||
 
Rapoarte Jugupsā:
"Restricția inimii care rezultă din experiența unor lucruri dezgustătoare se numește jugupsā sau dezgust. În această stare scuipă, curbează buzele și pronunță cuvinte disprețuitoare se manifestă. Când jugupsā apare din cauza rati, se numește jugupsā-rati."
 
yathā -yadavadhi mama cetaḥ kṛṣṇa-pādāravinde
nava-nava-rasa-dhāmany udyataṁ rantum āsīt |
tadavadhi bata nārī-saṅgame smaryamāne
bhavati mukha-vikāraḥ suṣṭhu-niṣṭhīvanaṁ ca || 2.5.72 ||
 
Un exemplu:
„Din moment ce inima mea a devenit dornică să se joace la picioarele lotusului lui Kṛṣṇa, care este sălașul rasei mereu proaspete, când mă gândesc la asocierea cu femeile, gura mea se îndoaie de dezgust și scuip.”
 
ratitvāt prathamaikaiva sapta hāsādayas tathā |
ity aṣṭau sthāyino yāva

așa cum sunt prezentate în Śrī Bhakti-rasāmṛta-sindhu

atha śoka-ratiḥ -śokas tv iṣṭa-viyogādyaiś citta-kleśa-bhavaḥ smṛtaḥ |
vilāpa-pāta-niḥśvāsa-mukha-śoṣa-bhramādi-kṛt |
pūrvokta-vidhinaivāyaṁ siddhaḥ śoka-ratir bhavet || 2.5.60 ||

Śoka-rati:
"Durerea intensă în inimă care rezultă ca urmare a despărțirii de o persoană dragă
însoțită de gânduri pe care iubitul le-a prețuiește se numește śoka sau plângere.
În această stare există plâns, cădere pe pământ, respirație grea, uscare a gurii și confuzie."

yathā śrī-daśame (10.7.25) -ruditam anu niśamya tatra gopyo
bhṛśam anutapta-dhiyo'śru-pūrṇa-mukhyaḥ |
rurudur anupalabhya nanda-sūnuṁ
pavana upārata-pāṁśu-varṣa-vege || 2.5.61 ||

Un exemplu din al zecelea Cânt din Śrīmad-Bhāgavatam [10.7.25]:

"Când forța furtunii de praf și vânturile s-au potolit, prietenele mamei Yaśodā și ceilalte gopī, s-au apropiat de ea, auzindu-i plânsul jalnic. Nevăzându-l pe Kṛṣṇa prezent, și ele s-au simțit foarte rănite și s-au alăturat mamei Yaśodā plângând, cu ochii plini de lacrimi ".

yathā vā -avalokya phaṇīndra-yantritaṁ
tanayaṁ prāṇa-sahasra-vallabham |
hṛdayaṁ na vidīryati dvidhā
dhig imāṁ martya-tanoḥ kaṭhoratām || 2.5.62 ||

Alt exemplu:

"Inima mea nu a fost zdrobită când l-am văzut pe Kṛṣṇa, mai drag decât o mie de vieți, legat de Kāliya. Cât de împietrită este inima mea!"

atha krodha-ratiḥ -prātikūlyādibhiś citta-jvalanaṁ krodha īryate |
pāruṣya-bhrū-kuṭī-netra-lauhityādi-vikāra-kṛt || 2.5.63 ||

Krodha -rati:
"Înflăcărarea inimii la întâmpinarea unei opozițiii se numește krodha sau furie. În această stare se manifestă un comportament dur, încruntare și înroșirea ochilor."

evaṁ pūrvoktavat-siddhaṁ viduḥ krodha-ratiṁ budhāḥ |
dvidhāsau kṛṣṇa-tad-vairi-bhāvatvena kīrtitā || 2.5.64 ||

"Krodha-rati se naște din krodha în același mod în care hāsa-rati apare din hāsa. Există două tipuri:
unde stimulul pentru krodha este Kṛṣṇa și unde stimulul este inamicul lui Kṛṣṇa."

atha kṛṣṇa-vibhāvāḥ, yathā -kaṇṭha-sīmani harer dyuti-bhājaṁ rādhikā-maṇi-saraṁ paricitya |
taṁ cireṇa jaṭilā vikaṭa-bhrū- bhaṅga-bhīmatara-dṛṣṭir dadarśa || 2.5.65 ||

Furia stimulată de Kṛṣṇa:
„Când Jaṭilā a recunoscut strălucitorul colier de perle al Rādhei în jurul gâtului lui Kṛṣṇa, ea s-a încruntat feroce și i-a aruncat o privire lui Kṛṣṇa într-un mod terifiant.”

tad-vairi-vibhāvāḥ, yathā -atha kaṁsa-sahodarogra-dāve
harim abhyudyati tīvra-heti-bhāji |
rabhasād alikāmbare pralambadviṣato'bhūd
bhrū-kuṭī-payoda-rekhā || 2.5.66 ||

Furia stimulată de un inamic:
„Când focul aprins al pădurii, care era de fapt fratele lui Kaṁsa, l-a înconjurat pe Kṛṣṇa, pe fruntea lui Balarāma a apărut o încruntare datorită furiei ca o formațiune de nori pe cer.”

atha bhaya-ratiḥ -bhayaṁ cittāticāñcalyaṁ mantu-ghorekṣaṇādibhiḥ |
ātma-gopana-hṛcchoṣa-vidrava-bhramaṇādikṛt || 2.5.67 ||

Bhaya-rati:
"Când inima manifestă o neliniște extremă după ce a comis o infracțiune sau a văzut creaturi înfricoșătoare, aceasta se numește bhaya sau frică. În această stare se manifestă încercarea de a se ascunde, sentimentul de uscare a inimii și confuzia."

niṣpannaṁ pūrvavad idaṁ budhā bhaya-ratiṁ viduḥ |
eṣāpi krodha-rativad dvi-vidhā kathitā budhaiḥ || 2.5.68 ||

"Înțelepții spun că bhaya este legată de bhaya-rati la fel cum hāsa este legată de hāsa-rati. La fel ca în cazul krodhei, bhaya-rati este de are două tipuri: bhaya a cărei cauză este Kṛṣṇa și bhaya a cărei cauză este inamicul lui Kṛṣṇa."

tatra kṛṣṇa-vibhāvāḥ -yācitaḥ paṭimabhiḥ syamantakaṁ
śauriṇā sadasi gāndinī-sutaḥ |
vastra-gūḍha-maṇir eṣa mūḍha-dhīs
tatra śuṣyad-adharaḥ klamaṁ yayau || 2.5.69 ||

Kṛṣṇa ca o cauză a fricii:

„Când Kṛṣṇa i-a cerut lui Akrura bijuteria Syamantaka în cadrul adunării într-un mod prietenos, Akrura, care ascundea bijuteria în hainele sale, nu a putut răspunde. S-a temut de Kṛṣṇa, înțelegând că Acesta știa că ascunde bijuteria. Gura lui s-a uscat și s-a întristat. "

duṣṭa-vibhāva-jāḥ, yathā -bhairavaṁ bruvati hanta hanta gokuladvāri
vārida-nibhe vṛṣāsure |
putra-gupti-dhṛta-yatna-vaibhavā
kampra-mūrtir abhavad vrajeśvarī || 2.5.70 ||

Inamicul lui Kṛṣṇa ca o cauză a fricii:
„Când Vṛṣāsura, ca un nor de furtună, a urlat într-un mod înspăimântător la intrarea în Gokula, Yaśodā, gândindu-se la protecția fiului ei, a început să tremure”.

atha jugupsā-ratiḥ -jugupsā syād ahṛdyānubhavāc citta-nimīlanam |
tatra niṣṭhīvanaṁ vaktra-kūṇanaṁ kutsanādayaḥ |
rater anugrahāj jātā sā jugupsā-ratir matā || 2.5.71 ||

Jugupsā-rati:
"Restricția inimii care rezultă din experiența unor lucruri dezgustătoare se numește jugupsā sau dezgust. În această stare se manifestă scuipatul, curbatul buzelor și pronunțarea cuvintelor disprețuitoare. Când jugupsā apare din cauza afecțiunii - rati, se numește jugupsā-rati."

yathā -yadavadhi mama cetaḥ kṛṣṇa-pādāravinde
nava-nava-rasa-dhāmany udyataṁ rantum āsīt |
tadavadhi bata nārī-saṅgame smaryamāne
bhavati mukha-vikāraḥ suṣṭhu-niṣṭhīvanaṁ ca || 2.5.72 ||

Un exemplu: „Din moment ce inima mea a devenit dornică să se joace la picioarele assemenea lotusului ale lui Kṛṣṇa, care este sălașul rasei mereu proaspete, când mă gândesc la asocierea cu femeile, gura mea se curbează de dezgust și scuip.”

ratitvāt prathamaikaiva sapta hāsādayas tathā |
ity aṣṭau sthāyino yāvad rasāvasthāṁ na saṁśritāḥ ||2.5.73||

„Atâta timp cât una dintre cele cinci rati primare împreună cu cele șapte rati secundare nu ating starea de rasa la un individ, cele opt sunt numite sthāyī-bhāvas.”