Adi/Arjuna-van-vasa Parva 217-219

Arjuna-vana-vasa Parva din Adi parva 217

Arjuna călătorește prin Himavat, pădurea Naimișa, țara Kalinga, munții Mahendra împodobit cu asceți,
si s-a căsătorit cu Citrangada fica lui Citra-vahana, regele din  Manipura


"Vaisampayana spuse, 'Apoi fiul celui ce deține fulgerul a istorisit totul acelor brahmani și a pornit spre muntele Himavat. Sosind în locul numit Agastya-vata, a pornit spre vârful lui Vasishtha. Apoi a plecat spre vârful lui Bhrigu. Purificându-se cu limbații și alte rituri, Argiuna a făcut cadou brahmanilor multe mii de vaci și mulți cai. De acolo acesta a plecat spre sacrul azil numit Hiranya-vindu.

Executându-și limbațiile acolo, cel mai de seamă dintre fiii lui Pandu a văzut multe regiuni sacre. Coborând de pe acele înălțimi, acel șef al oamenilor, însoțit de brahmani, a călătorit spre est, dorind să vadă regiunile ce se aflau în acea direcție. Acel reprezentant al familiei Kauravilor a văzut multe regiuni cu ape sacre, una după alta. Vizitând pădurea Naimisha cu încântătorul râu Utpalini (plini de lotuși) și grădinile Nanda și Apara Nanda, faimosul râu Kausiki și puternicele râuri Gaya și Gange și toate regiunile apelor sacre, s-a purificat în aple acestora, O Bharata, și a făcut cadou multe vaci brahmanilor.

Toate regiunile apelor sacre și orice alte locuri sacre ce se aflau în Vanga și Kalinga, Arjuna le-a vizitat. Văzându-le pe toate și executând ceremoniile corespunzătoare, el a dăruit multă avere. Apoi brahmanii care-l urmaseră pe fiul lui Pandu, și-au luat la revedere la poarta regatului Kalinga și au încetat să-l mai urmeze. Viteazul Dhananjaya, fiul lui Kunti, luându-și la revedere de la ei, s-a îndreptat spre ocean, însoțit doar de câteva persoane.

Traversând țara Kalinga, Argiuna a mers mai departe, văzând în drumul său diferite țări și locuri sacre, precum și conace și case încântătoare. A vizitat munții Mahendra împodobit cu asceți, apoi a mers la Manipura, continunând să se apropie de ocean. Privind apele sacre și celelalte locuri sacre ale provinciei, puternicul fiu al lui Pandu s-a dus la virtuosul Citra-vahana, conducătorul din  Manipura.

Regele Manipura avea o fată de o frumusețe deosebită, pe nume Citrangada. S-a întmplat ca Arjuna să o privească plimbându-se de plăcere în palatul tatălui ei. Privind chipeșa fată a lui Citra-vahana, Arjuna a dorit să o aibă. Ducându-se la rege (tatăl ei), i-a spus ce dorea. ... La acestea, regele îl întrebă, 'Cine ești tu?' Argiuna replică, 'Sunt Dhanangeaya, fiul lui Pandu și Kunti.' Auzindu-l, regele i se adresă pe un ton mieros, 'În familia noastră a existat un rege pe nume Prabhangeana, care nu a avut copii.

Pentru a obține un copil, el a urmat penitențe severe. Prin ascetismul său sever, el l-a gratificat pe zeul zeilor, Maha-deva, soțul lui Uma, (Șiva) supremul Domn ce deține (puternicul arc numit) Pinaka. Ilustrul Domn i-a acordat binecuvântarea ca fiecare dintre urmașii săi să aibă doar un copil. Toți strămoșii mei au avut doar un copil, ce a avut sex masculin. Însă eu am primit o fată, care să ne perpetueze dinastia.

Totuși eu privesc această fată, ca pe propriul meu fiu și am făcut-o Putrika (fiu moștenitor). De aceea unul dintre fiii, care vor fi născuți de ea cu tine, O Bharata, va fi cel ce ne va perpetua dinastia. Acel fiu este darul pentru care-mi dau fica. O fiu al lui Pandu, dacă îi alegi, poți să o iei, înțelegând cele spuse.' 
 
Auzind cuvintele regelui, Argiuna le-a acceptat, spunând, 'Așa să fie.' Luând-o pe fata lui Citra-vahana (de soție), fiul lui Kunti a locuit în acel oraș timp de trei ani. Când Citrangada a dat în cele din urmă naștere unui fiu, Arjuna a îmbrățișat-o cu afecțiune pe chipeșa prințesă și luându-și la revedere de la rege, a plecat mai departe în peregrinările sale.'" 
 
Arjuna-vana-vasa Parva din Adi parva 218

Povestea a cinci apsara devenite crocodili

"Vaisampayana spuse, 'Apoi acel zimbru din neamul Bharata s-a dus la apele sacre de pe malurile oceanului sudic, toate ornamentate cu asceți ce locuiau acolo, unde se aflau cinci regiuni împrăștiate și unde de asemenea trăiau asceți. Dar cele cinci ape erau evitate de toți aceștia. Cele cinci ape purtau următoarele nume: Agastya, Saubhadra și Pauloma de mare sacralitate, apoi Karandhama, care era deosebit de favorabilă, care dădea aceleași fructe cu cele obținute executatând marele Sacrificiu al Calului, pentru cei care se îmbăiau acolo, precum și Bharadwaja, care te spăla de păcate.

Argiuna, privind cele cinci ape sacre și văzând că nu erau rezidența nimănui, fiind de asemenea evitate de asceți, i-a întrebat pe aceștia cu palmele lipite în fața pieptului, 'O asceți, aceste ape sacre sunt evitate datorită vorbelor lui Brahmaa?' Auzindu-i întrebarea, unul dintre asceți replică, 'În cele cinci ape locuiesc cinci crocodili mari, care-i mănâncă pe asceții, care se întâmplă să facă baie în ele.'

"Vaisampayana continuă, 'Auzind cuvintele asceților, deși sfătuit de aceștia să nu se ducă acolo, plecă pentru a privi acele ape. Sosind la excelenta apă sacră numită după marele riși Saubhadra, Argiuna sări în apă, pentru a se îmbăia. Și de îndată ce acel tigru printre oameni a sărit în apă, un mare crocodil l-a prins de picioar. Dar Dhanangeaya, cel cu brațe puternice, l-a prins pe acel cutreierător al apelor, ce se lupta, și l-a tras cu forța pe mal. Și de îndată acesta s-a transformat într-o frumoasă domnișoară, acoperită de ornamente.

O rege, acea încântătoare domnișoară, a cărei formă era celestă, strălucea datorită formei și a culorii corporale. Dhananjaya, fiul lui Kunti, privind acea transformare ciudată, a întrebat-o pe acea domnișoară, 'Frumoaso, cine ești tu? De ce ai fost un locuitor al apelor? Care a fost păcatul tău?' Domnișoara replică, 'Eu sunt o Apsara (damă celestă de companie) care se joacă în grădinile paradisiace. Numele meu este Varga și sunt mereu dragă trezorierului celest (Kuvera).

Mai am alte patru însoțitoare, toate chipeșe și capabile să meargă oriunde, după cum doresc. Într-o zi fiind însoțită de ele, m-am dus în lăcașul lui Kuvera. Pe drum am văzut un brahman al jurămintelor rigide, care era deosebit de chipeș, studiind Vedele în solitudine. Întrega pădure în care se afla părea să fie acoperită de splendoarea sa ascetică. Părea să fi iluminat întreaga regiune, asemenea soarelui însuși.

Privind natura deosebită a devoțiunii sale ascetice, am coborât în acea regiune, pentru a-i deranja meditația. Eu, Saurabheyi, Samichi, Vudvuda și Lata ne-am apropiat de acel brahman, o Bharata, în același timp. Am început să cântăm, să-i zâmbim și să facem alte lucruri pentru a-l tenta pe brahman. Dar acel brahman nu ne-a băgat de loc în seamă. Mintea fiindu-i fixată în pura meditație, acelui tânăr de mare energie, nu i-a tresărit deloc inima iar când ne-a privit s-a înfuriat și a spus, 'Să deveniți crocodili și să cutreierați apele timp de o sută de ani.'" 
 
Arjuna-vana-vasa Parva din Adi parva 219

Eliberarea celor cinci Apasaras

"Vaisampayana spuse, 'Domnișoara celestă Varga continuă, 'Când am auzit blestemul ne-a durut și ne-am întristat foarte tare. Am căutat să-l liniștim pe brahamanul a cărui avere era ascetismul și care nu se abătuse de la jurământul său. Așa că i-am spus, 'Fiind infatuate datorită frumuseții și tinereții noastre și fiind împins de Zeul Dorinței Erotice, nu am acționat deloc, așa cum se cuvine. De aceea, o brahmane se cade să ne ierți! Venirea aceasta aici, pentru a te tenta pe tine s-a dovedit a fi pentru noi cu adevărat letală.

Cel virtuos totuși spune că femeile nu trebuiesc niciodată a fi ucise, oricare ar fi motivul. De aceea doridu-ți ca virtutea ta să crească, îți spunem să nu ne omori. O tu, cel care ești cunoscător al legilor virtuții, s-a spus că brahmanul este prietenul oricărei creaturi în orice situație. O tu, a cărei prosperitate este mare, fă ca vorbele celor înțelepți să se adeverească. Cel eminent acordă întotdeauna protecție celor care le caută protecția. Noi căutăm protecția ta. Se cade să ne ierți.'

"Vaisampayana continuă, 'Fiind astfel adresat, acelui brahman, al cărui caracter și fapte erau virtuoase și a cărui splendoare era asemenea soarelui sau lunii, i s-a făcut milă de ele și spuse, 'Cuvintele sute și sute de mii indică toate eternitatea. Totuși cuvântul o sută pe care l-am folosit eu, trebuie înțeles ca indicând perioada limitată de timp. De aceea va trebui să deveniți crocodili și să prindeți oameni (timp de o sută de ani).

La sfârșitul acestei perioade, o persoană cu totul și cu totul deosebită vă va scoate din apă. Apoi vă veți relua formele anterioare. Niciodată n-am spus un neadevăr, nici măcar în glumă. De aceea tot ceea ce am spus va urma să se întâmple. Iar acele ape sacre (pe care le-am desemnat ca locuri pentru voi), după ce veți fi eliberate, vor deveni cunoscute în lume sub numele de Nari-tirthas (Sacrele ape ale fetelor), și fiecare dintre ele vor deveni sacre și spălate de păcat în ochii celui virtuos și înțelept.'

"Vaisampayana continuă, 'Varga adresându-i-se apoi lui Arjuna, termină discursul spunând, 'Auzind acele cuvinte ale brahmanului, l-am salutat cu reverență și l-am înconjurat în semn de respect. Părăsind acea regiune, ne-am îndepărtat cu inimile grele, gândindu-ne, 'Unde îl vom întâlni curând pe cel care ne va reda formele noastre?' În timp ce ne gândeam astfel, l-am văzut chiar în acel moment pe eminentul riși celest Narada, iar inimile noastre s-au umplut de bucurie. Salutându-l cu reverență, O Partha, ne-am așezat în fața lui, și ne-am îmbujorat.

El ne-a întrebat despre cauza tristeții noastre iar noi i-am povestit totul. Auzind ce s-a întâmplat rișiul spuse, 'În țările de jos, de la marginea oceanului de sud, există cinci regiuni cu ape sacre. Ele sunt încântătoare și deosebit de sfinte. Mergeți acolo fără zăbavă. Acel tigru printre oameni, Dhanangeaya, fiul lui Pandu cu mintea pură, vă va elibera cu siguranță din această situație devastatoare.'

Auzind cuvintele rișiului, am sosit cu toate aici. Și astăzi am fost eliberată de tine, dar celelalte patru prietene ale mele se află în celelalte ape, aici. O eroule, fă o faptă bună și eliberează-le și pe ele.'
"Vaisampayana continuă, 'După aceea Argiuna cu bucurie le-a eliberat și pe celelalte Apsaras de blestem. Scoase din ape ele și-au câștigat formele anterioare. ...

Eliberând acele ape (de acei crocodili) și dându-le acelor Apsaras voie să plece unde doreau, Argiuna și-a dorit să o mai vadă încă o dată pe Citrangada. De aceea a plecat spre orașul Manipura. Sosind acolo l-a văzut pe tron pe fiul pe care-l făcuse cu Citrangada și pe care-l chema Vabhru-vahana. După ce a văzut-o pe Citrangada, Arjuna s-a îndreptat spre Gokarna.'"