Energie marginală I

Sufletul este energie marginalā

Sufletele - atma sunt energie spirituală - brahma.
Sursa lor inițială este Maha Vișnu, forma Domnului Suprem care se află în Oceanul Cauzal - Karana Geala.
Maha Vișnu plasează suflete în Oceanul Cauzal, privind asupra acestuia.

Oceanul Cauzal nu este nici lumea spirituală și nici lumea materială
și de aceea mai este cunoscut și ca lumea marginală - tatastha.
Pentru că starea primordială a sufletelor este de a se afla în această zonă marginală,
ele se mai numesc energie marginală a lui Krișna - tatastha șakti

Domnul Transcendental deține trei tipuri de energii esențiale.
Acest lucru a fost repetat de Șri Krișna Cetanya în discuția sa cu Ray Ram-ananda
și consemnat de Krișna das Kaviragi în Cetanya Cearitamrita 2.22.150-152:

krishnera ananta-sakti, tate tina -- pradhana
'cic-chakti', 'maya-sakti', 'jiva-sakti'-nama


"Krișna are energii nelimitate, dintre care trei sunt cele mai prominente - krishnera ananta-sakti tate tina pradhana .
numite energia spirituală internă, energia materială și energia spirituală a ființelor vii – nama cic-chakti maya sakti jiva-sakti

antaranga bahiranga tatastha kahi yare
antaranga svarupa-sakti sabara upare


Noi le numim enegia internă, externă și marginală – kahi yare antaranga bahiranga tatastha .
Deasupra tuturor se află energia spirituală internă, energia personală (a Domnului)– upare sabara antaranga svarupa-sakti

Ființele vii sunt numite energii marginale pentru că sunt introduse de DomnulTranscendental mai întâi în zona marginală dintre lumea spirituală și cea materială, care este de fapt Oceanul cauzal, de unde apoi sufletele aleg lumile materiale sau cele spirituale, în funcție de cum se apropie mai multe de unele sau de altele. Acest lucru este este explicat în Brihad Aranyaka Upanișad 2.1.20:

tasya vā etasya puruṇasya dve eva sthāne
bhavata idaṇ ca paraloka-sthānaṇ ca
sandhyaḿ
tṛtiyaḿ svapna-sthānaḿ
tasmin sandhye sthāne tiśṭhann ete ubhe
sthāne paāyatādaM ca paraloka-sthānaḿ ca


Există două poziţii despre care jiva puruşa s-a întrebat – lumea materială neinsufleţită, şi lumea spirituală.
Jiva (ființa vie) a fost situată intr-o a treia poziţie, care este asemenea unei condiţii de vis (svapna-sthāna), care este zona de intersecție (taṭa-ştha) dintre celelalte două.
Fiind situată in locul unde cele două lumi se intâlnesc, jiva le vede pe amandouă (jad jagat, lumea inertă, şi cit jagat (lumea spirituală).

Bṛhad-āraṇyaka Upanişad (4.3.18 ):

tad yathā mahā-matsya ubhe kule ‘nusaṇcarati
pUrvaṇ cāparaṇ caivam evāyaM puruśa etāv ubhāv antāv
anu saṇcarati svapnāntaṇ ca buddhāṇtaṇ ca


Asa cum un peşte mare intr-un râu uneori merge către malul estic iar alteori către cel vestic,
la fel şi jiva (ființa vie), fiind situată in karaṇa jala („apa“ oceanului cauzal, care se află între lumile inerte și cele conştiente),
treptat se apropie când de un mal când de celălalt, adică locul visului şi cel al trezirii.