Srimad Bhagavatam Canto 10 Capitol 54

Armatele regilor ce-l urmăreau pe Krișna sunt distruse

śrī-śuka uvāca iti sarve su-saṁrabdhā vāhān āruhya daṁśitāḥ
svaiḥ svair balaiḥ parikrāntā anvīyur dhṛta-kārmukāḥ  1
tān āpatata ālokya yādavānīka-yūthapāḥ
tasthus tat-sammukhā rājan visphūrjya sva-dhanūṁṣi te 2
aśva-pṛṣṭhe gaja-skandhe rathopasthe ’stra kovidāḥ
mumucuḥ śara-varṣāṇi meghā adriṣv apo yathā  3
patyur balaṁ śarāsāraiś channaṁ vīkṣya su-madhyamā
sa-vrīḍm aikṣat tad-vaktraṁ bhaya-vihvala-locanā  4
prahasya bhagavān āha mā sma bhair vāma-locane
vinaṅkṣyaty adhunaivaitat tāvakaiḥ śātravaṁ balam  5
teṣāṁ tad-vikramaṁ vīrā gada-saṅkarṣanādayaḥ
amṛṣyamāṇā nārācair jaghnur haya-gajān rathān  6
petuḥ śirāṁsi rathinām aśvināṁ gajināṁ bhuvi
sa-kuṇḍala-kirīṭāni soṣṇīṣāṇi ca koṭiśaḥ  7
sāsi-gadeṣv-āsāḥ karabhā ūravo ’ṅghrayaḥ
aśvāśvatara-nāgoṣṭra-khara-martya-śirāṁsi ca  8
hanyamāna-balānīkā vṛṣṇibhir jaya-kāṅkṣibhiḥ
rājāno vimukhā jagmur jarāsandha-puraḥ-sarāḥ  9

Șri Śuka spuse, „Astfel toți (acei regi) foarte înfuriați - śrī-śukaḥ uvāca iti sarve su-saṁrabdhāḥ
Purtând armuri s-au urcat fiecare în carele de luptă - daṁśitāḥ svaiḥ āruhya vāhān
Cu arcul în mână însoțiți de propria armată - kārmukāḥ dhṛta anvīyuḥ parikrāntāḥ svaiḥ balaiḥ

Ofițerii armatei Yadavilor văzând că sunt umăriți de aceștia - yūtha-paḥ yādava-anīka ālokya āpatataḥ tān
Oh, rege, s-au așezat în poziție, pentru a-i înfrunta direct - rājan tasthuḥ tat sammukhāḥ

Încordându-și arcurile - visphūrjya sva dhanūṁṣi te
De pe spatele cailor și al elefanților - aśva-pṛṣṭhe skandhe gaja
Și de pe locurile de stat ale carelor de lupte, experții - ratha upasthe kovidāḥ
Au declanșat armele și o ploaie de săgeți a căzut - mumucuḥ astra varṣāṇi śara
Asemenea norilor ce lasă apă asupra munților - yathā meghāḥ apaḥ adriṣu

(Rukmini), cea cu mijlocel subțire, văzând armata Domnului ei - su-madhyamā vīkṣya balam patyuḥ
Acoperită de o puternică ploaie de săgeți - channam āsāraiḥ śara
s-a uitat sfioasă, cu ochi înfricoșați, la fața Acestuia - aikṣat sa-vrīḍam locanā vihvala bhaya vaktram tat

Domnul Transcendental (Krișna) zâmbi și spuse - bhagavān prahasya āha
„Oh cea cu ochi frumoși, nu te teme - vāma-locane mā sma tāvakaiḥ bhaiḥ
Această armată inamică va fi distrusă imediat - etat śātravam balam vinaṅkṣyati adhunā eva
de acești eroi experți - tat vikramam vīrāḥ

Gada (fratele mai tânăr al lui Krișna), Sankarșan (Bal) și alții - gada saṅkarṣaṇa ādayaḥ
Care nu-i tolerau - amṛṣyamāṇāḥ teṣām
Le-au lovit caii, elefanții și carele de luptă cu săgeți de fier - jaghnuḥ haya gajān rathān nārācaiḥ

Capetele celor din carele de luptă, de pe cai și elefanți - śirāṁsi rathinām aśvinām gajinām
ce căzuseră pe pământ cu cercei, coifuri și turbane - petuḥ bhuvi sa kuṇḍala kirīṭāni sa uṣṇīṣāṇi ca
erau fără de număr - koṭiśaḥ

Mâini pe săbii, buzdugane și fără unele degete pe arcuri - hastāḥ sa asi gadā karabhāḥ iṣu-āsāḥ
Coapse, picioare, cai, măgari, elefanți, cămile - ūravaḥ aṅghrayaḥ aśva aśvatara nāga uṣṭra
Asini și capetele celor uciși (erau peste tot) - khara martya śirāṁsi ca

Armatele fiind distruse de Vrișni - bala-anīkāḥ hanyamāna vṛṣṇibhiḥ
Regii, care-și doriseră victoria fiind descurajați - rājānaḥ kāṅkṣibhiḥ jaya vimukhāḥ
au plecat sub conducerea lui Gearasandha - jagmuḥ puraḥ-sarāḥ jarāsandha
 
Gearasandha știe că destinul fiind atotputernic, trebuie să aștepte ca să vină și timpul cănd acesta îi va fi favorabil
Destinul nu este decât energia directoare a jocului creație (șriști lila) al Domnului Transcendental                                                            
Zeii Asura ca Gearasandha cred că oricine poate deveni Controlor al Universului,
așa cum a și încercat Hiranya-Kașipu prin penitențele făcute să ia locul lui Brahmaa și prin aceasta să poată controla destinul.
Ei nu acceptă existența unui Domn Transcendental, care se află dincolo de universul material.

śiśupālaṁ samabhyetya hṛta-dāram ivāturam
naṣṭa-tviṣaṁ gatotsāhaṁ śuṣyad-vadanam abruvan  10
bho bhoḥ puruṣa-śārdūla daurmanasyam idaṁ tyaja
na priyāpriyayo rājan niṣṭhā dehiṣu dṛśyate  11
yathā dāru-mayī yoṣit nṛtyate kuhakecchayā
evam īśvara-tantro ’yam īhate sukha-duḥkhayoḥ  12
śaureḥ sapta-daśāhaṁ vai saṁyugāni parājitaḥ
trayo-viṁśatibhiḥ sainyair jigye ekam ahaṁ param  13
tathāpy ahaṁ na śocāmi na prahṛṣyāmi karhicit
kālena daiva-yuktena jānan vidrāvitaṁ jagat  14
adhunāpi vayaṁ sarve vīra-yūthapa-yūthapāḥ
parājitāḥ phalgu-tantrair yadubhiḥ kṛṣṇa-pālitaiḥ  15
ripavo jigyur adhunā kāla ātmānusāriṇi
tadā vayaṁ vijeṣyāmo yadā kālaḥ pradakṣiṇaḥ  16

Abordându-l pe Șișupal, care era perturbat - samabhyetya śiśupālam āturam
De parcă i s-ar fi furat soția și își pierduse culoarea - iva hṛta dāram naṣṭa tviṣam
Și entuziasmul și vocea i se uscase - gata utsāham vadanam śuṣyat
(Gearasandha) i s-a adresat (astfel) - abruvan

„Hei, hei, tigru printre oameni - bhoḥ bhoḥ śārdūla puruṣa
Renunță la această depresiune - tyaja idam daurmana-syam
Oh rege, printre cei ce au corp nu s-a văzut - rājan dehiṣu na dṛśyate
Ca ceea ce ți-e drag sau neplăcut să dureze” - priya apriyayoḥ niṣṭhā

Așa cum o păpușă dansează cum dorește - yathā dāru-mayī yoṣit nṛtyate icchayā
Cel ce trage sforile, la fel și această lume - kuhaka evam ayam
Care se străduie în fericire și nefericire - īhate sukha duḥkhayoḥ
este controlată de Domnul Suprem - tantraḥ īśvara

În luptele cu Șauri (Krișna) am pierdut de 17 ori - saṁyugāni śaureḥ aham parājitaḥ sapta-daśa
Cu 23 de armate și am câștigat doar o dată - trayaḥ-viṁśatibhiḥ sainyaiḥ aham jigye param ekam
Vezi: Srimad Bhagavatam Canto 10 Capitol 50 - Lupta cu Gearasandha; Construirea orașului Dvaraka

Și totuși nici nu mă lamentez și nici nu sar în sus de bucurie niciodată - tathā api aham na śocāmi na prahṛṣyāmi karhicit
Știind că împreună timpul și destinul pun universul în mișcare - jānan yuktena kālena daiva vidrāvitam jagat

Iar acum noi toți eroii și marii conducători - adhunā api vayam sarve vīra yūtha-pa yūtha-pāḥ
Am fost înfrânți de puținii asociați ai Yadavilor, protejați de Krișna - parājitāḥ phalgu tantraiḥ yadubhiḥ kṛṣṇa-pālitaiḥ
Dușmanii au învins acum fiind favorizați de timpul suprem - ripavaḥ jigyuḥ adhunā anusārīṇi kāle ātma
Dar când timpul se va întoarce, noi vom învinge - tadā yadā kālaḥ pradakṣiṇaḥ vayam vijeṣyāmaḥ
 
Rukmi îl provoacă pe Krișna la luptă

śrī-śuka uvāca evaṁ prabodhito mitraiś caidyo ’gāt sānugaḥ puram
hata-śeṣāḥ punas te ’pi yayuḥ svaṁ svaṁ puraṁ nṛpāḥ  17
rukmī tu rākṣasodvāhaṁ kṛṣṇa-dviḍ asahan svasuḥ
pṛṣṭhato ’nvagamat kṛṣṇam akṣauhiṇyā vṛto balī  18
rukmy amarṣī su-saṁrabdhaḥ śṛṇvatāṁ sarva-bhūbhujām
pratijajñe mahā-bāhur daṁśitaḥ sa-śarāsanaḥ
ahatvā samare kṛṣṇam apratyūhya ca rukmiṇīm
kuṇḍinaṁ na pravekṣyāmi satyam etad bravīmi vaḥ 20
ity uktvā ratham āruhya sārathiṁ prāha satvaraḥ
codayāśvān yataḥ kṛṣṇaḥ tasya me saṁyugaṁ bhavet   21
adyāhaṁ niśitair bāṇair gopālasya su-durmateḥ
neṣye vīrya-madaṁ yena svasā me prasabhaṁ hṛtā  22
vikatthamānaḥ kumatir īśvarasyāpramāṇa-vit
rathenaikena govindaṁ tiṣṭha tiṣṭhety athāhvayat  23

Șri Șuka spuse, ”Fiind astfel convins de prieteni - śrī-śukaḥ uvāca evam prabodhitaḥ mitraiḥ
Șișupal a plecat împreună cu cei ce-l însoțeau în orașul său - caidyaḥ agāt sa-anugaḥ puram

Cei care nu fuseseră uciși au plecat și ei - hata śeṣāḥ punaḥ te api yayuḥ
Fiecare spre orașul său regesc - svam svam puram nṛpāḥ
Însă Rukmi nu a putut suporta căsătoria în stilul rākṣasa - rukmī tu asahan udvāham rākṣasa
Cu sora sa, și fiind un dușman al lui Krișna, a plecat - svasuḥ kṛṣṇa-dviṭ anvagamat
În urmărirea lui Krișna, înconjurat de o puternică armată - pṛṣṭhataḥ kṛṣṇam vṛtaḥ balī akṣauhiṇyā

Foarte furios și nerăbdător puternicul Rukmī, - su-saṁrabdhaḥ amarṣī mahā-bāhuḥ rukmī
Cu armura pe el și arcul în mână - daṁśitaḥ śarāsanaḥ
a făcut următorul jurământ în timp ce toți regii ascultau, - pratijajñe sarva bhū-bhujām śṛṇvatām
„Nu mă voi întoarce în Kundina, fără a-l ucide în luptă – na pravekṣyāmi kuṇḍinam ahatvā samare
Pe Krișna și să o aduc înapoi pe Rukmini - kṛṣṇam apratyūhya ca rukmiṇīm
Acesta este jurământul meu către voi.” - satyam etat bravīmi vaḥ

Spunând acestea s-a urcat în carul de luptă - iti uktvā ratham āruhya
Și îi spuse vizitiului. „Să conduci repede caii - prāha sārathim codaya satvaraḥ aśvān
Unde se află Krișna, pentru că trebuie să lupt cu El - yataḥ kṛṣṇaḥ bhavet saṁyugam tasya me

Astăzi am să distrug cu săgețile mele ascuțite - adya aham neṣye bāṇaiḥ niśitaiḥ
Nebunia acestui păstor foarte ignorant - madam gopālasya su-durmateḥ
care prin vitejia sa a răpit-o violent pe sora mea - vīrya yena hṛtā prasabham svasā me

Prostul (Rukmi) se lăuda, neștiind că Govind  - ku-matiḥ vikatthamānaḥ apramāṇa-vit govindam
Era Domnul Suprem și astfel a și  strigat către carul Său de luptă, „Ridică-te, ridică-te!”  - īśvarasya iti atha āhvayat rathena ekena tiṣṭha 
 
Lupta dintre Krișna și Rukmi

dhanur vikṛṣya su-dṛḍhaṁ jaghne kṛṣṇaṁ tribhiḥ śaraiḥ
āha cātra kṣaṇaṁ tiṣṭha yadūnāṁ kula-pāṁsana  24
yatra yāsi svasāraṁ me muṣitvā dhvāṅkṣa-vad dhaviḥ
hariṣye ’dya madaṁ manda māyinaḥ kūṭa-yodhinaḥ  25
yāvan na me hato bāṇaiḥ śayīthā muñca dārīkām
smayan kṛṣṇo dhanuś chittvā ṣaḍbhir vivyādha rukmiṇam  26
aṣṭabhiś caturo vāhān dvābhyāṁ sūtaṁ dhvajaṁ tribhiḥ
sa cānyad dhanur ādhāya kṛṣṇaṁ vivyādha pañcabhiḥ  27
tais tāditaḥ śaraughais tu ciccheda dhanur acyutaḥ
punar anyad upādatta tad apy acchinad avyayaḥ  28
parighaṁ paṭṭiśaṁ śūlaṁ carmāsī śakti-tomarau
yad yad āyudham ādatta tat sarvaṁ so ’cchinad dhariḥ  29
tato rathād avaplutya khaḍga-pāṇir jighāṁsayā
kṛṣṇam abhyadravat kruddhaḥ pataṅga iva pāvakam  30
tasya cāpatataḥ khaḍgaṁ tilaśaś carma ceṣubhiḥ
chittvāsim ādade tigmaṁ rukmiṇaṁ hantum udyataḥ  31

Foarte hotărât (Rukmi) trase cu arcul și îl lovi pe Krișna cu trei săgeți și apoi spuse,

su dṛḍham vikṛṣya dhanuḥ jaghne kṛṣṇam tribhiḥ śaraiḥ āha

„Oh, cel care ai pătat dinastia Yadavilor, „Stai aici pentru o clipă

ca pāṁsana kula yadūnām tiṣṭha atra kṣaṇam


Prostule, iluzionistule și înșelator al luptătorilor, furând-o pe sora mea, asemenea unei ciori

manda māyinaḥ kūṭa yodhinaḥ muṣitvā svasāram me dhvāṅkṣa-vat

(Ce fură) untul sacrificial, oriunde vei încerca să fugi, astăzi îți voi distruge înfumurarea

haviḥ yatra yāsi adya hariṣye madam

Elibereaz-o pe fată, ca să nu te ucid cu săgețile mele (și să ajungi) întins pe jos.”

muñca dārīkām yāvat na hataḥ me bāṇaiḥ śayīthaḥ


Zâmbind Krișna, cu șase (săgeți) i-a rupt arcul și l-a străpuns pe Rukmi

smayan kṛṣṇaḥ ṣaḍbhiḥ chittvā dhanuḥ vivyādha rukmiṇam

(Cu alte) opt săgeți i-a doborât cei patru cai (de la carul de luptă) cu două (săgeți) pe vizitiu și stindardul de luptă cu trei

aṣṭabhiḥ caturaḥ vāhān dvābhyām sūtam dhvajam tribhiḥ


Acesta (Rukmi) luând un alt arc, Krișna i l-a distrus cu cinci (săgeți)

saḥ ādhāya ca anyat dhanuḥ kṛṣṇam vivyādha pañcabhiḥ

Deși arcul lovit era distrus de acest torent de săgenți al Domnului Infailibil,

tu ciccheda dhanuḥ tāḍitaḥ taiḥ oghaiḥ śara acyutaḥ


(Rukmi) își lua mereu un alt (arc), care de asemenea era distrus, de Cel Indestructibil

upādatta punaḥ anyat tat api acchinat avyayaḥ

Orice arme lua (Rukmi): buzdugane cu țepi de fier, trident, lance, scut și sabie, suliță sau javelină

yat yat āyudham; ādatta parigham paṭṭiśam śūlam carma-asī śakti tomarau

Toate acestea erau distruse de Domnul Transcendental

tat sarvam saḥ acchinat hariḥ


Atunci (Rukmi) a sărit din carul de luptă cu sabia în mână și a alergat furios pentru a-l omorâ pe Krișna

tataḥ avaplutya rathāt khaḍga paṇiḥ abhyadravat kruddhaḥ jighāṁsayā kṛṣṇam

Asemenea unei păsări ce coboară ca vântul

pataṅgaḥ iva pāvakam


La atacul acestuia, (Krișna) i-a făcut praf sabia și scutul cu săgețile sale

āpatataḥ tasya chittvā tilaśaḥ ca khaḍgam carma ca iṣubhiḥ

și și-a luat sabia ascuțită, pregătindu-se să-l omoare pe Rukmi

ādade asim tigmam udyataḥ hantum rukmiṇam


Pedepsirea lui Rukmi
Fericirea și nefericirea oamenilor nu sunt date de nimic altceva
decât de gratificarea simțurilor prin propriile acțiuni


dṛṣṭvā bhrātṛ-vadhodyogaṁ rukmiṇī bhaya-vihvalā
patitvā pādayor bhartur uvāca karuṇaṁ satī  32
śrī-rukmiṇy uvāca yogeśvarāprameyātman
deva-deva jagat-pate hantuṁ nārhasi kalyāṇa
bhrātaraṁ me mahā-bhuja  33

śrī-śuka uvāca tayā paritrāsa-vikampitāṅgayā śucāvaśuṣyan-mukha-ruddha-kaṇṭhayā
kātarya-visraṁsita-hema-mālayā gṛhīta-pādaḥ karuṇo nyavartata  34
cailena baddhvā tam asādhu-kārīṇaṁ  sa-śmaśru-keśaṁ pravapan vyarūpayat
tāvan mamarduḥ para-sainyam adbhutaṁ yadu-pravīrā nalinīṁ yathā gajāḥ  35

kṛṣṇāntikam upavrajya dadṛśus tatra rukmiṇam
tathā-bhūtaṁ hata-prāyaṁ dṛṣṭvā saṅkarṣaṇo vibhuḥ
vimucya baddhaṁ karuṇo bhagavān kṛṣṇam abravīt  36
asādhv idaṁ tvayā kṛṣṇa kṛtam asmaj-jugupsitam
vapanaṁ śmaśru-keśānāṁ vairūpyaṁ suhṛdo vadhaḥ  37
maivāsmān sādhvy asūyethā bhrātur vairūpya-cintayā
sukha-duḥkha-do na cānyo ’sti yataḥ sva-kṛta-bhuk pumān
  38

Văzând că fratele ei era pe cale de a fi ucis, Rukmiṇī fiind înfricoșată și agitată a căzut la picioarele
    dṛṣṭvā bhrātṛ udyogam vadha rukmiṇī bhaya vihvalā patitvā pādayoḥ
soțului ei (Krișna) și vorbi virtuos și cuprinsă de milă.
       bhartuḥ uvāca satī karuṇam

Śrī Rukmiṇī spuse, „Controlor al puterilor Yoga, Suflet fără de măsură, Zeu al zeilor, Maestru al universului,
    śrī-rukmiṇī uvāca yoga-īśvara aprameya-ātman deva-deva jagat-pate
oh tu Cel ce este auspicios și ale cărui brațe sunt puternice, Te rog nu-l ucide pe fratele meu.”
    kalyāṇa mahā-bhuja hantum na arhasi bhrātaram me

Śrī Śuka spuse, „Datorită fricii corpul a început să-i tremure, datorită îngrijorării gura i s-a uscat și gâtul i s-a sufocat
    śrī-śukaḥ uvāca paritrāsa aṅgayā tayā vikampita śucā mukha avaśuṣyat kaṇṭhayā ruddha
Datorită agitației colierul de aur i s-a împrăștiat la picioarele eroului (Krișna), care datorită compasiunii s-a oprit
    kātarya mālayā hema visraṁsita pādaḥ gṛhīta karuṇaḥ nyavartata

dar l-a legat pe acest răufăcător cu sfori și l-a desfigurat tăindu-i o parte din păr și din mustață,
    baddhvā tam asādhu-kāriṇam cailena vyarūpayat sa-śmaśru-keśam pravapan
Între timp extraordinarii eroi Yadavi au zdrobit armata adversă, așa cum un elefant o face cu o floare de lotus
    tāvat adbhutam yadu-pravīrāḥ mamarduḥ para sainyam yathā gajāḥ nalinīm

și apropiindu-se de Krișna, aceștia l-au văzut acolo pe Rukmi în acea stare, practic ca și ucis
    upavrajya antikam kṛṣṇa dadṛśuḥ tatra rukmiṇam tathā-bhūtam prāyam hata

Văzându-l, omnipotentul Sankarșan (Bal-Raam) l-a eliberat datorită compasiunii pe cel legat (Rukmī)
    dṛṣṭvā saṅkarṣaṇaḥ vibhuḥ  vimucya karuṇaḥ baddham
Și i s-a adresat Domnului Transcendental Krișna, "Oh Krișna, ceea ce ai făcut pentru un membru al familiei
    abravīt bhagavān kṛṣṇam kṛṣṇa idam tvayā kṛtam suhṛdaḥ
nu este corect din partea noastră - asādhu asmat

Desfigurarea disprețuitoare prin tăierea mustății și a părului este asemenea morții
    vairūpyam jugupsitam vapanam śmaśru-keśānām vadhaḥ
Virtuoasă domnișoară, te rog să nu fi nemulțumită de noi, gândindu-te la desfigurarea fratelui tău
    sādhvi mā eva asūyethāḥ asmān cintayā vairūpya bhrātuḥ
Fericirea și nefericirea oamenilor nu sunt date de nimic altceva, decât de dorința de a te bucura prin propriile acțiuni."
    sukha duḥkha pumān daḥ na ca anyaḥ asti yataḥ bhuk sva kṛta

Tika:

De remarcat este că reacțiunile propriilor acțiuni, pot fi resimțite în vieți viitoare,

de exemplu când facem ofense, pentru care nu suntem pedepsiți

sau face fapte bune, pentru care nu suntem răsplătiți,

așa cum în viața actuală resimțim reacțiuni ale unor activități din vieți anterioare,

neînțelegând de ce ni se întâmplă anumite lucruri, pentru care se pare că nu am fi responsabili,

începând cu nașterea într-o anumită familie, într-o anumită țară,

sau dotarea cu anumite înclinații, care uneori nu au neapărat de-a face cu înclinațiile familiei.

vezi

Sensul Reincarnării
Gândirea, Conștiința și reincarnarea
Migrația Sufletelor
Logica și reincarnarea
Dovezi materialiste
Reincarnarea în Creștinism
Reincarnare - numai demonii
Exemple de copii ce vorbesc de la început o limbă diferită...
Yayati și renașterea

 

Zeul zeiței ce guvernează peste Energia iluzorie, Domnul Transcendental,
Îi face pe oameni să uite de suflet (adevăratul eu)
Și să considere astfel că Eul este corpul
Și astfel ei împart ființele în prieteni, dușmani și neutri

bandhur vadhārha-doṣo ’pi na bandhor vadham arhati
tyājyaḥ svenaiva doṣeṇa hataḥ kiṁ hanyate punaḥ  39
kṣatriyāṇām ayaṁ dharmaḥ prajāpati-vinirmitaḥ
bhrātāpi bhrātaraṁ hanyād yena ghoratamas tataḥ  40
rājyasya bhūmer vittasya striyo mānasya tejasaḥ
mānino ’nyasya vā hetoḥ śrī-madāndhāḥ kṣipanti hi  41

Chiar dacă o rudă merită moartea datorită răului făcut

    api bandhuḥ arha vadha doṣaḥ

nu trebuie ucisă ci alungată din familie

    na arhati vadham tyājyaḥ bandhoḥ

ea este ucisă de propriul păcat, ce rost are să o mai ucidem

    hataḥ svena eva doṣeṇa kim punaḥ hanyate


Această Datorie Prescrisă a luptătorilor stabilită

    ayam dharmaḥ kṣatriyāṇām vinirmitaḥ

De Progenitor (prima fință din univers - Brahmaa) prevede chiar și

    prajāpati tataḥ api

fratele să fie ucis de frate, ceea ce este îngrozitor

    bhrātā hanyāt bhrātaram yena ghora-tamaḥ


Cei care sunt înfumurați comit insulte pentru că sunt orbiți de trufie

    mada kṣipanti andhāḥ māninaḥ

datorită propriilor opulențe: a regatului, pământului, bogăției

    hetoḥ śrī rājyasya bhūmeḥ vittasya

femeilor, onorurilor sau orice altceva

    striyaḥ mānasya tejasaḥ anyasya vā hi


taveyaṁ viṣamā buddhiḥ sarva-bhūteṣu durhṛdām
yan manyase sadābhadraṁ suhṛdāṁ bhadram ajña-vat  42
ātma-moho nṛṇām eva kalpate deva-māyayā
suhṛd durhṛd udāsīna iti dehātma-māninām  43

Această inteligență a ta (Rukmini) nu este egal dispusă față de toate ființele,

    iyam buddhiḥ tava viṣamā sarva-bhūteṣu

ci asemenea oamenilor ignoranți Dorești binele celor care sunt dușmanii

    ajña-vat manyase bhadram yat durhṛdām

Și mereu vor rău celor ce-ți vor binele

    sadā abhadram suhṛdām


(Domnul Transcendental) Zeul zeiței ce guvernează peste Energia iluzorie

    deva māyayā

Îi face pe oameni să uite de suflet (adevăratul eu)

    nṛṇām mohaḥ ātma

Și să considere astfel că Eul este corpul

    māninām iti ātma deha

Și astfel ei împart ființele în prieteni, dușmani și neutri

    eva kalpate suhṛt durhṛt udāsīnaḥ


Tika: Vezi și
Sufletul este Eul
Sufletul este iluzionat
Falsul Ego I
Falsul Ego II
Sufletul și Experiența în Apropierea Morți

 

Bal-raam despre Natura Sufletului și a Supra-sufletului

eka eva paro hy ātmā sarveṣām api dehinām
nāneva gṛhyate mūḍhair yathā jyotir yathā nabhaḥ  44
deha ādy-antavān eṣa dravya-prāṇa-guṇātmakaḥ
ātmany avidyayā kḷptaḥ saṁsārayati dehinam  45
nātmano ’nyena saṁyogo viyogaś casataḥ sati
tad-dhetutvāt tat-prasiddher dṛg-rūpābhyāṁ yathā raveḥ  46
janmādayas tu dehasya vikriyā nātmanaḥ kvacit
kalānām iva naivendor mṛtir hy asya kuhūr iva  47
yathā śayāna ātmānaṁ viṣayān phalam eva ca
anubhuṅkte ’py asaty arthe tathāpnoty abudho bhavam  48
tasmād ajñāna-jaṁ śokam ātma-śoṣa-vimohanam
tattva-jñānena nirhṛtya sva-sthā bhava śuci-smite  49

Există cu siguranță un singur Supra-Suflet - ekaḥ eva hi para ātmā
Deși el este în toate ființe încorporate - api sarveṣām dehinām
Ca lumina, ca cerul - yathā jyotiḥ yathā nabhaḥ
Cei ignoranți îl percep ca și cum ar fi multe (Supra-Suflete) - mūḍhaiḥ gṛhyate iva nānā

Tika: Vezi
Suprasufletul în Bhagavad-gita
Suprasufletul în Bhagavad-Puran
Suprasufletul în Upanișade

Acest corp material are un început și (ca tot ce are un început și) un sfârșit

    eṣaḥ dehaḥ vān ādi anta

El este alcătuit din elemente grosiere, suflul vital și calități materiale

    ātmakaḥ dravya prāṇa guṇa

Care impun asupra sufletului încorporat necunoașterea (spiritualității)

    kḷptaḥ ātmani dehinam avidyayā

Și ciclul nașterii și-al morții (în care sufletul primește roluri cu care acesta se identifică) - saṁsārayati

Virtuoasă (domnișoară), sufletul nu are legătură sau separare

    sati ātmanaḥ na saṁyogaḥ ca viyogaḥ

Față de nimic din ceea ce este iluzoriu (material)

    anyena tat asataḥ

Fiind cauza revelării acestuia, așa cum soarele (este cauza) vederii formelor

    hetutvāt prasiddheḥ yathā raveḥ dṛk rūpābhyām


Așa cum o persoană care doarme se percepe pe sine, obiectele simțurilor și rezultatele (acțiunilor sale), deși (acestea sunt ireale)

    yathā śayānaḥ anubhuṅkte ātmānam viṣayān phalam api

la fel și cel ce nu are putere de discernământ (inteligență) (ca și cum ar doarmi) nu realizează că natura existenței materiale este ireală

    eva ca abudhaḥ tathā āpnoti arthe bhavam asati


De aceea dă la o parte prin Adevărul Cunoașterii Transcendentale lamentarea care se naște datorită ignoranței

    tasmāt nirhṛtya tattva jñānena śokam jam ajñāna

în care este absorbit sufletul iluzionat

    śoṣa ātma vimohanam

Și reinstaurează-te în propria stare spirituală, oh cea cu zâmbet pur- sva-sthā bhava śuci-smite

 

 

Inteligența puternică ține mintea în frâu și astfel se atinge pacea interioară

śrī-śuka uvāca evaṁ bhagavatā tanvī rāmeṇa pratibodhitā
vaimanasyaṁ parityajya mano buddhyā samādadhe
50

Șri Șuka spuse, „Primind astfel instrucțiuni de la Domnul Transcendental Raam anxietatea

    Śrī śukaḥ uvāca evam pratibodhitā bhagavatā rāmeṇa vaimanasyam

celei cu mijlocel subțire (Rukmini) a fost înlăturată iar mintea i-a fost liniștită de inteligență

    tanvī parityajya manaḥ samādadhe buddhyā



Tika: În acest sens Șri Krișna îi spune lui Argiuna:

bhogaiśvarya-prasaktānāṁ tayāpahṛta-cetasām
vyavasāyātmikā buddhiḥ samādhau na vidhīyate
(Bhagavad-gita 2.44)

Mintea celor ce sunt ataşaţi de plăcerea materială şi opulenţă, este fără de liniște

    cetasām tayā prasaktānām bhoga aiśvarya apahṛta

pentru că nu a fos atinsă forța spirituală a inteligenţei de a da liniște (de a liniști mintea)

    na vidhīyate vyavasāya-ātmikā buddhiḥ samādhau


Inteligența este cea care ia hotărârile conform informațiilor și reacțiunilor din mediul în care ne aflăm.
(ceea ce se poate înțelege și din programarea Inteligenței Artificiale, bazată pe programarea de hotărâri adecvate ... reacțiunilor).

Mintea, spre deosebire de inteligență, nu ia în considerare reacțiunile ci dorește doar să gratifice cele cinci simțuri și pe ea însăși.

Dacă mintea este mai puternică decât inteligența,
înseamnă că dorința de gratificare a simțurilor este mai puternică decât interesul pentru reacțiunile ce apar în urma gratificării simțurilor
și atunci inteligența urmează mintea, în loc să o controleze, adică ia hotărâri conform cerințelor minții de a gratifica simțurile.

De exemplu mintea primește informații despre posibilitatea de a se bucura de prăjituri
și după o foarte rapidă procesare (conform funcțiilor sale: gândire, simțire, voire și conștiință vezi Funcțiunile Minții)
vrea să gratifice limba și burta.
Dacă în ciuda faptului că se cunoaște că una dintre reacțiunile acestei gratificări a limbii și burții,
poate fi și  îngrășarea, care nu este de dorit, se continuă să se mănânce dulciuri,
înseamnă că inteligența este mai slabă decât mintea.
Dacă bucuria de a pierde din greutate devine mai mare decât cea de a mânca prăjituri, atunci mintea devine aliata inteligenței.

În planul spiritual trebuie să ai o inteligență spirituală, bazată
pe informații spirituale, vezi Transcendență și creație
și reacțiunile care apar în urma unei practici spirituale.

Fără aceste reacțiuni ale practicii spirituale, inteligența spirituală va fi mai slabă decât mintea, care va căuta în continuare gratificarea simțurilor materiale.
Dacă bucuria de a experimenta diferite realizări spirituale
obținute în urma practicii spirituale (sadhana bhakti)
devine mai mare decât bucuria gratificării simțurilor, atunci mintea se spune că se spiritualizează,
devenind astfel aliata inteligenței.


Krișna se căsătorește cu Rukmini

prāṇāvaśeṣa utsṛṣṭo dviḍbhir hata-bala-prabhaḥ
smaran virūpa-karaṇaṁ vitathātma-manorathaḥ
cakre bhojakaṭaṁ nāma nivāsāya mahat puram  51
ahatvā durmatiṁ kṛṣṇam apratyūhya yavīyasīm
kuṇḍinaṁ na pravekṣyāmīty uktvā tatrāvasad ruṣā  52

Alungat de dușmanii săi, rămas doar cu suflul vital, cu puterea și strălucirea distrusă
    utṣṛṣṭaḥ dviḍbhiḥ avaśeṣaḥ prāṇa bala prabhaḥ hata
și neuitând că fusese desfigurat, (Rukmi), ale cărui proprii dorințe fuseseră nerealiste,
    smaran virūpa-karaṇam ātma manaḥ-rathaḥ vitatha
și-a făcut ca rezidență un mare oraș pe care l-a numit Bhoja-kaṭa
    akre nivāsāya mahat puram bhoja-kaṭam nāma
conform cu ceea ce spusese la furie, „Fără să-l ucid pe Krișna, care-i înfumurat și fără să o aduc înapoi
     iti uktvā ruṣā ahatvā kṛṣṇam durmatim apratyūhya
pe sora sa, n-am să mai intru în Kundina (capitala regatului)” și astfel și-a făcut rezidența acolo (în Bhoja-kaṭa).
    yavīyasīm na pravekṣyāmi kuṇḍinam tatra avasat

bhagavān bhīṣmaka-sutā evaṁ nirjitya bhūmi-pān
puram ānīya vidhi-vad upayeme kurūdvaha  53   
tadā mahotsavo nṝṇāṁ  yadu-puryāṁ gṛhe gṛhe
abhūd ananya-bhāvānāṁ kṛṣṇe yadu-patau nṛpa  54
narā nāryaś ca muditāḥ pramṛṣṭa-maṇi-kuṇḍalāḥ
pāribarham upājahrur varayoś citra-vāsasoḥ  55
sikta-mārgā mada-cyudbhir  āhūta-preṣṭha-bhūbhujām
sā vṛṣṇi-pury uttambhitendra-ketubhir vicitra-mālyāmbara-ratna-toraṇaiḥ
babhau prati-dvāry upakḷpta-maṅgalair āpūrṇa-kumbhāguru-dhūpa-dīpakaiḥ  56
gajair dvāḥsu parāmṛṣṭa-rambhā-pūgopaśobhitā  57
kuru-sṛñjaya-kaikeya-vidarbha-yadu-kuntayaḥ
mitho mumudire tasmin sambhramāt paridhāvatām  58
rukmiṇyā haraṇaṁ śrutvā gīyamānaṁ tatas tataḥ
rājāno rāja-kanyāś ca babhūvur bhṛśa-vismitāḥ  59
dvārakāyām abhūd rājan mahā-modaḥ puraukasām
rukmiṇyā ramayopetaṁ dṛṣṭvā kṛṣṇaṁ śriyaḥ patim  60

Învingându-i astfel pe conducătorii pământului, Domnul Transcendental a adus-o pe fica lui Bhișmaka (Rukmini)
    nirjitya evam bhūmi-pān bhagavān ānīya bhīṣmaka-sutām
în orașul său și s-a căsătorit (cu ea) conform ritului Vedic, o protector al Kauravilor
    puram vidhi-vat upayeme kuru-udvaha

Și atunci locuitori orașului Yadavilor (Dvaraka) au făcut un mare festival
    tadā nṝṇām yadu-puryām mahā-utsavaḥ
Nu a existat nici o casă în care Krișna, protectorul Yadavilor să nu fie iubit, oh rege
    abhūt gṛhe gṛhe kṛṣṇe yadu-patau ananya-bhāvānām nṛpa

Bărbații și femeile, plini de bucurie, au prezentat cu respect ca daruri de nuntă cercei
    narāḥ nāryaḥ ca muditāḥ upājahruḥ pāribarham kuṇḍalāḥ
giuvaeruri strălucitoare și îmbrăcăminte minunată pentru mire și mireasă
    maṇi pramṛṣṭa varayoḥ citra

În acel oraș al Vrișnilor au fost ridicate coloane și arcuri festive la fiecare pasaj
sā vṛṣṇi-purī uttambhita indra-ketubhiḥ toraṇaiḥ prati dvāri

Ele au fost împodobite cu tot felul de ghirlande, stegulețe și giuvaeruri
    upakḷpta vicitra mālya ambara ratna
și aranjamente auspicioase cu recipiente cu apă parfumată cu aguru, bețișoare parfumate și lămpi
    babhau maṅgalaiḥ āpūrṇa kumbha aguru dhūpa dīpakaiḥ

Străzile au fost stropite de secrețiile ce curgeau din frunțile elefanților iubiților regi invitați
    mārgā sikta mada cyudbhiḥ gajaiḥ preṣṭha bhū-bhujām āhūta
Înfrumusețând intrările au fost puși bananierei și nuci de betel
    upaśobhitā dvāḥsu parāmṛṣṭa rambhā pūga

Membri familiilor Kuru, Sṛñjaya, Kaikeya, Vidarbha, Yadu și Kunti s-au bucurat împreună
    kuru-sṛñjaya-kaikeya-vidarbha-yadu-kuntayaḥ mumudire mithaḥ
excitați în acel (festival) în care toți se agitau
    sambhramāt tasmin paridhāvatām

Regii și fetele lor s-au minunat foarte auzind despre modul în care fusese furată Rukmini
      rājānaḥ ca rāja-kanyāḥ babhūvuḥ bhṛśa-vismitāḥ śrutvā haraṇam rukmiṇyāḥ
(fapte) care erau cântate pretutindeni - gīyamānam; tataḥ tataḥ

Oh rege (Parikșit) cetățenii orașului Dvaraka au fost foarte bucuroși să o vadă pe Rukmini
    rājan pura-okasām dvārakāyām abhūt mahā-modaḥ dṛṣṭvā rukmiṇyā
Zeița Fericirii împreună cu Krișna, Domnul Opulențelor.
    ramayā upetam kṛṣṇam patim śriyaḥ