Mintea și inteligența 

Inteligența puternică ține mintea în frâu și astfel se atinge pacea interioară

Iată dovezi în acest sens dovezi din literatura Vedică (Șrimad Bhagavatm Canto 10.54)

śrī-śuka uvāca evaṁ bhagavatā tanvī rāmeṇa pratibodhitā
vaimanasyaṁ parityajya mano buddhyā samādadhe
50

Șri Șuka spuse, „Primind astfel instrucțiuni de la Domnul Transcendental Raam anxietatea

    Śrī śukaḥ uvāca evam pratibodhitā bhagavatā rāmeṇa vaimanasyam

celei cu mijlocel subțire (Rukmini) a fost înlăturată iar mintea i-a fost liniștită de inteligență

    tanvī parityajya manaḥ samādadhe buddhyā


 În acest sens Șri Krișna îi spune lui Argiuna așa cum este înregistrat în Bhagavad-gita 2.44:

bhogaiśvarya-prasaktānāṁ tayāpahṛta-cetasām
vyavasāyātmikā buddhiḥ samādhau na vidhīyate
(Bhagavad-gita 2.44)

Mintea celor ce sunt ataşaţi de plăcerea materială şi opulenţă, este fără de liniște

    cetasām tayā prasaktānām bhoga aiśvarya apahṛta

pentru că nu a fos atinsă forța spirituală a inteligenţei de a da liniște (de a liniști mintea)

    na vidhīyate vyavasāya-ātmikā buddhiḥ samādhau


Inteligența este cea care ia hotărârile conform informațiilor și reacțiunilor din mediul în care ne aflăm.
(ceea ce se poate înțelege și din programarea Inteligenței Artificiale, bazată pe programarea de hotărâri adecvate ... reacțiunilor).

Mintea, spre deosebire de inteligență, nu ia în considerare reacțiunile ci dorește doar să gratifice cele cinci simțuri și pe ea însăși.

Dacă mintea este mai puternică decât inteligența,
înseamnă că dorința de gratificare a simțurilor este mai puternică decât interesul pentru reacțiunile ce apar în urma gratificării simțurilor și atunci inteligența urmează mintea, în loc să o controleze, adică ia hotărâri conform cerințelor minții de a gratifica simțurile.

De exemplu mintea primește informații despre posibilitatea de a se bucura de prăjituri
și după o foarte rapidă procesare (conform funcțiilor sale: gândire, simțire, voire și conștiință vezi Funcțiunile Minții)
vrea să gratifice limba și burta.
Dacă în ciuda faptului că se cunoaște că una dintre reacțiunile acestei gratificări a limbii și burții,
poate fi și  îngrășarea, care nu este de dorit, se continuă să se mănânce dulciuri,
înseamnă că inteligența este mai slabă decât mintea.
Dacă bucuria de a pierde din greutate devine mai mare decât cea de a mânca prăjituri, atunci mintea devine aliata inteligenței.

În planul spiritual trebuie să ai o inteligență spirituală, bazată
pe informații spirituale, vezi Transcendență și creație
și reacțiunile care apar în urma unei practici spirituale.

Fără aceste reacțiuni ale practicii spirituale, inteligența spirituală va fi mai slabă decât mintea, care va căuta în continuare gratificarea simțurilor materiale.
Dacă bucuria de a experimenta diferite realizări spirituale
obținute în urma practicii spirituale (sadhana bhakti)
devine mai mare decât bucuria gratificării simțurilor, atunci mintea se spune că se spiritualizează,
devenind astfel aliata inteligenței.