Facerea și Sufletul

Creștinii susțin că șarpele i-ar fi mințit pe "adam" și "eva" că nu vor muri dacă vor mâncă din acei pomi.
La o analiză mai atentă vom vedea că nu șarpele a fost cel care a mințit.
Șarpele nu a afirmat că nu există moarte, ci că „adam“ și „eva“ nu vor muri așa cum le spusese și îi mințise Iehova,
vor muri în chiar ziua în care vor mânca din „pomul cunoştinţei binelui şi răului“;
totodată îi mințise pentru că ei oricum nu mâncaseră din „pomul vieţii“, și astfel erau sortiți să moară:

Prima minciună a lui Iehova:
Facerea 2:17
"Iar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci, în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit!"
Și în acea zi nu au murit ci au fost izgonți însoțiți de blestemele zeului evreilor.

Marea înșelăciunea a lui Iehova însă este că de fapt „adam“ și „eva“ oricum trebuiau să moară, căci iată ce le spune Iehova zeilor, după ce aceștia au mâncat din „pomul cunoştinţei binelui şi răului“:
Facerea 3:22
"Şi a zis Iehova zeilor (elohim): "Iată omul (adam) s-a făcut ca unul dintre noi, cunoscând binele şi răul. Şi acum nu cumva să-şi întindă mâna şi să ia roade din pomul vieţii, să mănânce şi să trăiască în veci!..."

Iar șarpele, conform voinței lui Iehova,
ca „adam“ și „eva“ să nu-şi întindă mâna şi să ia roade din „pomul vieţii“, să mănânce şi să trăiască în veci,
nu le spune să mănânce direct din „pomul vieţii“, care se afla de asemenea printre pomii interziși din mijolocul grădinii
ci conform voinței lui Iehova, care nu dorea ca „adam“ și „eva“ să trăiască în veci, 
(vezi
Facerea 3:22, citată mai sus) le spune să mănânce din „pomul cunoașterii”.

Facerea 3:4-5
Atunci şarpele a zis către femeie: "Nu, nu veţi muri!  (negreșit în ziua în care veți mânca,
cum îi mințise Iehova,

care știa totodată că  „adam“ și „eva“ 
 erau muritori, pentru că nu mâncaseră din „pomul vieţii
și totodată niște proști, căci nu mâncaseră nici din „pomul cunoașterii” 
 
Dar zeii (elohim) ştiu că în ziua în care veţi mânca din el vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca zeii (elohim), cunoscând binele şi răul De aceea femeia, socotind că rodul pomului este bun de mâncat … pentru că dă ştiinţă, a luat din el şi a mâncat

Cu alte cuvinte, după evrei, Iehova vroia să-l țină pe om (adam este termenul generic ebraic pentru oameni, adam nu este nume așa cum mulți cred datorită falsei traduceri) în neștiință.

Și de ce vroia de fapt să-l țină pe om în neștiință?
Ca să nu mănânce din „pomul vieţii“ și ca urmare să trăiască veșnic.

Deci, conform invențiilor evreiești, omul ar fi fost gonit din Paradis datorită dorinței lui Iehova ca omul să nu trăiască în veci, nu „neascultarea“ unui „adam“ care era de fapt un ignorant, fără Putere de Discernământ.

Iar după evrei omul ar fi "pământ" și ca urmare în pământ se va întoarce, vezi:
Facerea 3:19
În sudoarea fetei tale îţi vei mânca pâinea ta, până te vei întoarce în pământul din care eşti luat; căci pământ eşti şi în pământ te vei întoarce,
 
Astfel în acest verset evreii echivalau ființa vie cu corpul material și nu cu sufletul care este spiritual și nu aparține acestei lumi.