Adi/ Sambhava Parva 79-86

Sambhava din Adi parva 79

Furia


Sukra continuă, 'Să știi, O Devayani, că cel ce nu ia în seamă cuvintele rele ale celorlalți, poate învinge totul! Cel înțelept spune că cel ce fără să-și dea drumul poate ține strând în frâu caii, este adevărtul coducător al carului de luptă. De aceea el este cu adevărat considerat cel ce poate să-i controleze, fără ca să devină furios. Să știi, O Devayani, că cel ce cu calm nu ia în seamnă furia, a cucerit totul. Acesta este privit ca fiind unul, ce apelând la iertare, se scutură de furia ce se ridică, ca un șarpe ce-și aruncă pielea.

Cel ce nu este deranjat de furie, cel ce nu ia în seamă cuvintele urâte ale altora, cel ce nu se înfurie, deși ar exista motive pentru acestea, va atinge cu siguranță cele patru țeluri ale vieții (dharma (urmarea datoriei prescrise), artha (profitul), kama (realizarea plăcerilor), și mokșa (eliberarea din ciclul nașterii și-al morții)). Comparând pe cel ce execută neobosit sacrificii în fiecare lună timp de o sută de ani cu cel care nu simte furie, orice s-ar întâmpla, cel ce nu simte furie este cu siguranță superior.

Băieții și fetele, care nu sunt în stare să distingă între ceea ce este greșit și ceea ce este corect, se ceartă unii cu alții. Niciodată, cel înțelept nu-i imită.'

Auzind discursul tatălui ei, Devayani spuse, 'O tată, eu cunosc de asemenea diferența dintre furie și iertare, în ceea ce privește puterea fiecăreia. Dar când un discipol se poartă fără respect, acesta nu trebuie să fie iertat niciodată de învățător, dacă acesta din urmă-i dorește primului binele. De aceea nu doresc să mai trăiesc într-o țară într-o țară în care răul comportament e pe primul loc.

Cel înțelept, care dorește binele, nu trebuie să trăiască printre cei ce sunt înclinați spre păcat și care vorbesc urât despre comportamentul bun și o naștere înaltă. Ci trebuie să trăiască,--acolo unde s-a spus că este cel mai bun loc rezidențial,-- unde bunul comportament și puritatea nașterii sunt cunoscute și respectated. Vorbele crude rostite de fata lui Vrishaparvan îmi ard inima, așa cum cei ce dorind să aprindă focul, ard combustibil uscat. Cred că nu există ceva mai rău în cele trei lumi, decât să fie nevoit să aduleze un dușman binecuvântat cu noroc, el însuși neposedând nici unul. S-a spus de către cei învățați, că pentru o astfel de persoană chiar și moartea este mai bună.

Sambhava din Adi parva 80

Fructele actelor păcătoase
Sarmișta devine servitoarea lui Deva-yani


Vaisampayana spuse, 'Atunci Kavya, cel mai de seamă din linia lui Bhrigu, se înfurie el însuși. Și apropiindu-se de locul unde se afla Vrishaparvan, începu să i se adreseze acestuia, cântărindu-și cuvintele, 'O king,' spuse el, 'actele păcătoase dau roade imediat, asemenea pământului! Și gradual și în secret ele îl distrug pe răufăcător. Astfel de fructe pot fi văzute pe propria-i piele, pe cea a fiului și chiar a nepotului. Păcatele trebuie să dea și ele fructe.

Asemenea mâncărurilor grele, ele nu pot fi niciodată digerate. Și pentru că voi l-ați omorât pe brahmanul Kacea, nepotul lui Angira, care era virtuos, cunoscător al perceptelor dharmei și atent în executarea datoriei, în timp ce locuia în lăcașul meu, chiar pentru acest act de ucidere—și pentru maltratarea ficei mele de asemenea, să știi, O Vrishaparvan, te voi părăsi pe tine și rudele tale! Cu adevărat, O rege, din aceste cauze nu mai pot sta cu tine!, O conducător al Asurilor, crezi că spun miniciuni? Tu ai trecut ușor cu vederea ofensa ta, fără a încerca să o corectezi!'.

"Vrishaparvan spuse, 'O fiu al lui Bhrigu, niciodată nu m-am gândit că nu ai fi virtuos, sau că în tine ar exista falsitateee. Într-adevăr virtutea și adevărul locuiesc tot timpul în tine. Ai milă de mine! O Bhargava, dacă ne părăsește, o să ajungem în adâncurile oceanului. Cu adevărat nu ne rămâne altceva de făcut.'

"Sukra replică, 'Îmi pasă prea puțin de voi Asurii, dacă vă duceți în adâncurile oceanului sau zburați în toate direcțiile. Ceea ce mă doare, este suferința ficei mele. Fata mea îmi este foarte dragă. Viața-mi depinde de ea. Încearcă să o mulțumești pe ea. Așa cum Vrihaspati caută întotdeauna binele lui Indra, la fel și eu caut binele tău prin meritele mele ascetice.'

"Vrishaparvan spuse, 'O Bhargava, tu ești maestrul absolut a tot ceea ce posedă Asurii în această lume -elefanții, vitele și caii și chiar eu însumi preaplecatul!'
"Sukra răspunse, 'Dacă este adevărat, O mare Asura, că sunt domnul averii Asurilor, atunci mulțumește-o pe Devayani.'

"Vaisampayana continuă, 'Când mărețul Kavya a fost astfel adresat de Vrishaparvan, s-a dus la Devayani și i-a spus toate acestea. Devayani, totuși replică repede, 'O Bhargava, dacă ești într-adevăr domnul regelui Asurilor și a întregii sale averi, atunci spune-i regelui să vină la mine și să o spună în prezența mea.'

Vrishaparvan s-a dus apoi la Devayani și i-a spus, 'O Devayani cu zâmbete dulci, orice îți dorești din ce am și ce pot, sunt gata să îți dau, oricât mi-ar fi de greu să o fac.' Devayani răspunse, 'Doresc ca Sarmishtha împreună cu o mie de servitoare să mă aștepte și să mă uremeze acolo unde voi merge când tatăl meu mă da spre a mă mărita.'

"Vrishaparvan i-a ordonat apoi unei servitoare, 'Du-te și adu-o pe Sarmishtha încoa. Și spune-i să facă ceea ce-și dorește Devayani.'
"Vaisampayana continuă, 'Servitoarea s-a dus apoi la Sarmishtha și i-a spus, 'O amiabilă Sarmiștha, ridică-te și urmează-mă. Fă bine rudelor tale. Îndemnat de Devayani, Brahmanul (Sukra) este pe punctul de a-și părăsi discipolii (Asurii). O cea fără de păcat, trebuie să faci ce-și dorește Devayani.'

Sarmishtha replică, 'Cu siguranță voi face ceea ce-și dorește Devayani. Îndemnat de Devayani, Sukra mă cheamă. Atât Sukra cât și Devayani nu trebuie să-i părăsească pe asuri datorită greșelii mele.'
"Vaisampayana continuă, 'Fiind rugată de tatăl ei, Sarmishtha, însoțită de o mie de servitoare, apăru curând într-un palanchin, din palatul tatăului ei. Apropiindu-se de Devayani spuse, 'Cu cele o mie de servitoare sunt cea care așteaptă poruncile tale! Și am să te urmez oriunde tatăl tău te va da în căsătorie.' Devayani replică, 'Eu sunt fica celui care cântă laude tatălui tău, care cerșește și care acceptă pomană; pe de altă parte, tu ești fica celui care este adulat. Cum se poate ca să devii servitoarea mea?'

"Sarmishtha răspunse, 'Trebuie să contribui prin orice mijloace la fericirea rudelor care suferă. De aceea te voi urma oriunde tatăl tău te va da în căsătorie.'
"Vaisampayana continuă, 'Când Sarmishtha a promis astfel să devină servitoarea lui Devayani, aceasta din urmă i s-a adresat tatălui ei 'O cel mai de seamă dintre excelenții Brahmani, sunt mulțumită. Acum voi intra în capitala asurilor! Acum știu că știința și puterea ta nu sunt în van!'

"Vaisampayana continuă, 'Acel cel mai de seamă dintre Brahmanii, de mare reputație, fiind astfel adresat de fica sa, intră în capitala asurilor cu inima încântată. Iar Danavii l-au venerat cu mare reverență.

Sambhava din Adi parva 81

Yayati se căsătorește cu Devayani


Vaisampayana spuse, 'După o perioadă de timp, O cel mai bun dintre monarhi, Devayani cea cu pielea deschisă intră în aceleași păduri pentru a se bucura de plăcere. Și fiind însoțită de Sarmishtha cu cele o mie de servitoare ale ei, ajunse în același loc și începu să miște încolo și-ncoace. Și fiind servită de toate celelalte însoțitoare, se simțea deosebit de fericită.

Jucându-se cu inima ușoară, începu să bea mierea florilor, să mănânce diferite tipuri de fructe, iar dintr-altele doar să muște. Și chiar în acel timp sosi din nou regele Yayati, fiul lui Nahusha, obosit și însetat, datorită activității sale de căutare a cerbilor. Regele le văzu pe Devayani, Sarmishtha și celelalte fete, toate decorate cu ornamente celeste și pline voluptate, datorită mierii pe care o băuseră din flori.

Iar Devayani, cea cu zâmbete dulci, fără rivală în ceea ce privește frumusețea și posedând o piele deosebit de albă se întinsese pentru a se liniști; ea era servită de Sarmishtha, care-i masa cu grijă picioarele.
"Yayati văzând acestea, spuse, 'O amiabilă, te-aș întreba, care-ți este numele și originea. Se pare că aceste două mii de servitoare, au grijă de tine.' 'Auzindu-l pe monarh, Devayani spuse, 'Ascultă-mă, O cel mai bun dintre oameni. Află că sunt fata lui Sukra, maestrul spiritual al asurilor (tradus fals ca demoni în sensul creștin). Aceasta este însoțitoarea și servitoarea mea. Ea mă urmează oriunde mă duc; este Sarmishtha, fica regelui asura, Vrishaparvan.'

"Apoi Yayati întrebă, 'Aș fi curios să aflu, de ce această însoțitoare a ta cu sprâncene deschise și pielea atât de albă, fica regelui asurilor, este servitoarea ta!' Devayani replică, 'O cel mai de seamă dintre regi, totul se întâmplă datorită destinului. Știind că și acesta nu este decât rezultatul destinului, nu ai de ce să te miri. Caracteristicile și îmbrăcămintea ta sunt asemenea celor ale unui rege. Vorba îți este dulce și corectă, asemenea Vedei. Spune-mi numele tău, de unde ești și al cui fiu ești.'

"Monarhul replică, 'În timpul jurământului meu de a ține celibatul (Brahmacearya), întreaga Vedă mi-a intrat în urechi. Sunt cunoscut ca Yayati, fiul unui rege și eu însumi un rege.' Devayani întrebă apoi, 'O rege, de ce a venit în aceste locuri? Pentru a aduna lotuși ori pentru a pescui sau a vâna?' Yayati spuse, 'O amiabilă, datorită setei cauzată de urmărirea cerbilor am venit aici, în căutare de apă. Sunt foarte obosit și nu aștept decât îndemnul tău, pentru a mă îndepărta.'

"Devayani răspunse, 'Cu cele două mi de domnișoare și servitoarea mea Sarmishtha, nu aștept decât ordinul tău. Fie ca să fii prosper. Fii prietenul și domnul meu.'
"Yayati, replică, 'Prea frumoaso, nu te merit. Tu ești fica lui Sukra (un brahman) și prin aceasta îmi ești cu mult superioară. Tatăl tău nu te poate da nici măcar unui mare împărat.'

La care Devayani replică, 'Brahmane au fost și înainte unite cu Kshatriyas (războinici), iar fete de Kshatriyas cu Brahmani. Tu ești fiul unui Rishi și tu însuți ești un Rishi. De aceea, O fiu al lui Nahusha, căsătorește-te cu mine.' Yayati, totuși, replică, 'O tu, cea care ai trăsături atât de chipeșe, cele patru clase sociale, au apărut într-adevăr dintr-unul singur (în Satya Yuga, nu existau diferențe sociale). Dar datoriile lor prescrise și puritatea acestor clase, nu este aceeași, brahmanii fiind cu adevărat superiori tuturor (în era actuală, Kaly Yuga, există de asemenea doar o singură clasă – Șudra – servitorii).'

Devayani răspunse, 'Această mână a mea nu a fost atinsă anterior de nici un bărbat, în afara ta. De aceea te accept ca domn al meu. Cum ar fi posibil ca să fie atinsă de altcineva, înainte de a fi atinsă de tine, care ești un Rishi? Yayati spuse, 'Cel înțelept știe că un Brahman trebuie să fie ocolit mai ceva decât un șarpe furios, ce are o otravă virulentă, sau un foc învăpăiat ce-și împrăștie flăcările.'

Devayani îi spuse atunci monarhului, 'O zimbru printre oameni, de ce ai spus aceste lucruri?' Monarhul răspunse, 'Șarpele ucide doar o singură persoană. Cea mai ascuțită armă omoară doar o singură persoană. Brahmanul, când devine furios, poate distruge orașe întregi și regate! De aceea, O cea timidă, consider că un brahman ar trebui în mod deosebit să fie. De aceea, o cea amiabilă, nu pot căsători cu tine decât dacă tatăl tău mi te va da.

Devayani spuse, 'Tu ești cu adevărat ales de mine. Și, O rege, este de la sine înțeles mă că vei accepta, dacă tatăl meu mă va da ție. Nu trebuie să-ți fie frică să mă accepți. N-ai nici o teamă, cere-mă în căsătorie.'

"Vaisampayana continuă, 'După aceast, Devayani a trimis repede o servitoare la tatăl ei. Aceasta i-a prezentat lui Sukra tot ceea ce se întâmplase. De cum a auzit cele spuse, Bhargava plecă și ajunse unde se afla Yayati. Văzându-l pe Bhargava apropriindu-se, Yayati îl veneră și îl adulă pe acel brahman, și rămase cu palmele lipite în fața pieptului așteptând cuvintele sale.'

"Devayani spuse, 'Acesta O tată, este fiul lui Nahusha. El m-a luat de mână, când am suferit (fiind căzută în fântână). Mă plec în fața ta. Te rog să mă dai lui. Nu am să mă căsătoresc cu o altă persoană.' Sukra exclamă, 'O tu cel ce ai un curaj extraordinar, tu ai fost cu adevărat acceptat ca domn al dragei mele fice. Eu ți-o dau ție. De aceea, O fiu al lui Nahusha, accept-o ca soție.'

"Yayati spuse apoi, 'Mi-aș dori o binecuvântare de la tine, O Brahmane, căci făcând aceasta, păcatul de a face un copil ce aparține unui amestec de clase sociale să nu mă atingă.' Sukra îl asigură spunând, 'Te voi absolvi de păcat. Cere binecuvântarea pe care ți-o dorești. N-avea nici o teamă de te căsători cu fica mea. Îți acord iertarea. Întreține în mod virtuos pe soția ta—Devayani, cea cu talie zweltă.
Să ai parte de fericire în compania ei. Când despre cealaltă domnișoară, fica lui Vrishaparvan, Sarmishtha, întotdeauna să o respecți. Dar să nu o inviți în patul tău.'

"Vaisampayana continuă, 'Fiind astfel adresat de Sukra, Yayati îl înconjură pe brahman în semn de respect. Apoi regele a trecut prin auspicioasa ceremonie a căsătoriei în conformitate cu riturile sacre. Și primind de la Sukra această bogată comoară, excelenta Devayani cu Sarmishtha și cele două mii de domnișoare, și fiind de asemenea onorat de însuși Sukra și Asuri, cel mai de seamă dintre monarhi, apoi, la ordinul marelui suflet Bhargava, s-a reîntors în capitala sa cu o inimă veselă.'

Sambhava din Adi parva 82

Sarmiștha și Yayati
Minciună și Virtute


Vaisampayana spuse, 'Yayati apoi, reîntorcându-se în capitala sa, care era asemenea orașului lui Indra, intră în apartamentele sale și o stabili acolo pe Devayani ca mireasa sa. Monarhul, sfătuit de Devayani, a cazat-o pe fica lui Vrishaparvan, Sarmishtha, într-un conac ridicat special în apropierea unor păduri artificiale de copaci Asokas în grădinile sale. Iar regele a înconjurat-o pe fica lui Vishaparvan, Sarmishtha, cu o mie de domnișoare și a onorat-o făcând toate aranjările pentru mâncare și îmbrăcăminte.

Dar Devayani a fost cea cu care fiul lui Nahusha s-a iubit, asemenea persoanelor celeste, timp de mulți ani în bucurie și extaz. Și când a sosit perioada fertilă, deschisa Devayani a conceput un băiat minunat. Și după ce au trecut 1000 de ani (în Treta Yuga oamenii trăiau în jur de 10 000 de ani), fica lui Vrishaparvan, Sarmishtha, vâzând că i-a venit perioada fertilă, deveni îngrijorată, gândind, 'Perioada fertilă a venit și nici nu am bărbat. Ce mă voi face? Devayani a devenit mamă. Tinerețea îmi este blestemată să treacă de geaba. Să-l aleg ca soț, pe cel care l-a ales și Devayani? Într-adevăr aceasta-mi este hotărârea : monarhul trebuie să-mi facă un fiu. Oare cel virtuos nu-mi va acorda un interviu privat?'

"Vaisampayana continuă, 'În timp ce Sarmishtha era preocupată cu gândurile ei, regele plimbându-se fără chef, ajunse chiar în acea pădure de copaci Asokas, și privind-o pe Sarmishtha în fața sa, s-a oprit, nespunând nimic. Apoi Sarmishtha cea cu zâmbete dulci, văzându-l pe monarh în fața ei și fără nici un martor, care ar fi putut vedea ceea ce s-ar putea întâmpla, se apropie de el și spuse cu palmele împreunate în fața pieptului, 'O fiu al lui Nahusha, nimeni nu le poate privi pe doamnele care locuiesc în apartamentele interioare ale lui Soma, Indra, Vishnu, Yama, Varuna, și ale tale!

Tu știi, O rege, tu știi că sunt atât chipeșă cât și bine crescută. Eu solicit, O rege să ai grijă ca perioada mea fertilă să treacă în van!'
"Yayati răspunse, 'Ei bine știu că onoarea bunei nașteri îți aparține, fiind mândră că aparții neamului Danavilor (asurilor). De asemenea ești dăruită cu frumusețe. Într-adevăr nu văd nici o urmă de greșeală în caracteristicile tale. Dar Usana (Sakra) mi-a ordonat, în timp ce m-am unit cu Devayani, ca niciodată să nu accept pe fica lui Vrishaparvan în patul meu.'

"Sarmishtha replică, 'S-a spus, o rege, că nu este nici un păcat, dacă minți
• cu ocazia unei glume,
• respectând femeile de care cauți să te bucuri,
• cu ocazia căsătoriei,
• în cazul pericolului unei morți iminente și
• în cazul pierderii întregii averi.
Minciuna este scuzabilă în aceste cinci ocazii.

O rege, nu este adevărat că cel care nu spune adevărul, atunci când este întrebat, ar fi decăzut. Atât Devayani cât și eu am fost chemate aici ca însoțitoare, pentru a servi același scop. De aceea când ai spus că te rezumi numai la una dintre noi, aceasta a fost o minciună.'
Yayati replică, 'Un rege trebuie să fie întotdeauna un model în ochii supușilor săi. Acel monarh care spune neadevărul va fi distrus. În ceea ce mă privește, nu îndrăznesc să spun un neadevăr, chiar dacă mă amenință cea mai mare pierdere!'

Sarmishtha replică, 'O monarh, soțul prietenei poate fi privit ca propriul soț. Căsătoria prietenei este privită ca propria căsătorie. Tu ai fost ales ca soț de prietena mea. În acest sens tu ești ca și soțul meu.'
Atunci Yayati spuse, 'Într-adevăr jurământul meu este ca acord ceea ce mi se cere. De vreme ce îmi ceri, spune-mi ce-aș putea face.' Sarmishtha replicăi, 'Absolvă-mă, O rege, de păcat; protejează-mi virtutea.
Făcându-mă mamă, fie ca să practic cea mai înaltă virtute în această lume.

Se spune, O rege, că o soție, un sclav, și un fiu, nu pot niciodată să câștige avere pentru ei înșiși. Tot ceea ce câștigă, aparține celui cărora ei înșiși le aparțin. În realitate sunt sclava lui Devayani. Tu ești maestrul și domnul lui Devayani. De aceea, O rege, tu ești maestrul și domnul meu, la fel ca Devayani! Te rog să-mi îndeplinești dorințele!'

"Vaisampayana continuă, 'Fiind astfel adresat de Sarmishtha, monarhul a fost convins de adevărul a tot ceea ce ea spusese. De aceea el a onorat-o pe Sarmishtha, protjându-i virtutea, și au petrecut ceva timp împreună. Și luându-și cu afecțiune la revedere unul de la altul, s-au despărțit. "Și la timpul cuvenit Sarmishtha cea cu zâmbete dulci și sprâncene deschise la [CENSORED] are a născut ca o consecință a acelei conexiuni cu monarhul, un fiu ce avea splendoarea persoanelor celeste, cu ochi asemenea petalelor de lotus.'

Sambhava din Adi parva 83

Yayati face
doi băieți cu Devayani: Yadu și Turvasu
și trei băieți cu Sarmiștha: Drahyu, Anu și Puru
și este blestemat cu decreptitudine imediată.


Vaisampayana spuse, 'Când Devayani a auzit despre nașterea copilului, a devenit geloasă, și o Bharata, Sarmishtha a devenit obiectul recțiiloor ei neplăcute. Iar Devayani, apărând în fața ei, i se adresă astfel, 'O tu cea cu sprâncene de [CENSORED] are deschisă, ce păcat ai comis, lăsându-te dusă de dorința voluptoasă?' Sarmishtha replică, 'Un anumit Rishi cu gânduri virtuoase și deplin cunoscător al Vedei a venit la mine. Capabil să acorde binecuvântări, a fost rugat de mine, să-mi îndeplinească dorințele, care s-au bazat considerații virtuoase.

O tu cea cu zâmbete dulci, eu n-aș căuta vreodată îndeplinirea păcătoasă a dorințelor mele. Îți spun cu-adevărat că acest copil al meu este și al acelui Rishi!' Devayani răspunse, 'Este în ordine, în acest caz, o cea timidă! Dar dacă linia genealogică, numele și familia acelui brahman îți este cunoscută, aș vrea să le cunosc.' Sarmishtha replică, 'O tu cea cu zâmbete dulci, în ceea ce privesc asceticismul și energia, acel Rishi este strălucitor ca însuși Soarele. Privește-l, nu este nevoie să răspund acelor întrebări.'

Devayani spuse, 'Dacă este adevărat, dacă într-adevăr ai obținut copilul de la un astfel de Brahman superior, atunci, O Sarmishtha, nu am nici un motiv pentru a mă înfuria.'
"Vaisampayana continuă, 'Vorbind astfel și râzând, s-au despărțit, Devayani s-a reîntors în palat luând la cunoștiință ceea ce-i împărtășise Sarmishtha. Și de asemenea, O rege, Yayati făcuse de asemenea cu Devayani doi fii, Yadu și Turvasu, care erau asemenea lui Indra și Vishnu. Și Sarmishtha, fica lui Vrishaparvan, a devenit prin intermediul înțeleptului regal mama a trei fii, Drahyu, Anu și Puru.

"Și, O rege, s-a întâmplat ca într-o zi Devayani, însoțită de Yayati, se duse într-o parte solitară a pădurii (din marele parc al regelui). Și acolo îi văzu pe cei trei copii de o frumusețe celestă, jucându-se cu o încredere perfectă. Iar Devayani întrebă surprinsă, 'Ai cui copii sunt aceștia, O rege, de sunt așa de chipeși asemenea copiilor celești? Cred că în splendoare și frumusețe ei sunt asemenea ție.'

"Vaisampayana continuă, 'Și Devayani fără să aștepte un răspuns al regelui, îi întrebă pe copii, 'Hei copii, care este linia din care vă trageți? Cine este tatăl vostru? Spuneți-mi adevărul, aș vrea să știu totul.' Acei copii arătară spre rege și spuseră că Sarmishtha este mama lor.
"Și spunând acestea, copiii se apropiară de reg, pentru a-i îmbrățișa genuchii. Dar regele nu a îndrăznit să-i dezmiardă în prezența lui Devayani. Băieții au plecat, îndreptându-se apre mama lor, plângând în suferință.

Iar regele se rușină datorită comportamentului său față de copii. Dar Devayani, remarcând afecțiunea copiilor pentru rege, înțelese secretul și se adresă lui Sarmishtha, 'Cum de ai îndrăznit s ă mă rănești, fiind de fapt dependentă de mine? Nu-ți este teamă de repercursiunile pe care le vei suporta conform obiceiului celor din neamul asura?'

"Sarmishtha spuse, 'O tu cea cu zâmbete dulci, tot ceea ce ți-am spus despre Rishi este perfect adevărat. Am acționat corect și conform perceptelor virtuțiian; și de aceea nu mi-e teamă de tine. Când l-ai ales pe rege ca bărbat, l-am ales și eu pentru mine. O cea frumoasă, bărbatul unei prietene, conform obiceiului este și propriul bărbat. Tu ești fica unui brahman și de aceea meriți venerarea și respectul meu.
Dar tu nu știi că acest înțelept regal se bucură totuși de toată stima mea?'

"Vaisampayana spuse, 'După aceea Devayani, auzind vorbele ei, exclamă, O rege, astfel, 'Tu ai greșit față de min, O monarh! Ca urmare nu am de gând să mai trăiesc aici.' Și spunând acestea, se ridică repede, cu ochii în lacrimi, pentru a se duce la tatăl ei. Iar regele s-a întristat să o vadă făcând acest lucru și fiind foarte alarmat, a urmat-o, încercând să o îmbuneze. Dar Devayani, cu ochi înroșiți de furie, nu l-a luat în seamă. Nespunându-i nici un cuvânt regelui, cu ochii în lacrimi, în curând a ajuns la tatăl ei Usana, fiul lui Kavi. Și privindu-și tatăl, s-a așezat în fața lui, după ce l-a salutat cum se cuvine. Și Yayati de asemenea, imediat după aceea l-a salutat și l-a venerat pe Bhargava.'

"Și Devayani spuse, 'O tată, virtutea a fost înfrântă de viciu. Cel de jos s-a ridicat iar cel de sus a căzut. Am fost ofensată din nou de Sarmishtha, fica lui Vrishaparvan. Ea a primit trei băieți de la acest rege, Yayati. Dar, O tată, neavând noroc, nu am primit decât doi fii! O fiu al lui Bhrigu, acest rege este renumit pentru cunoașterea sa despre perceptele datoriei. Dar, O Kavya, îți spun că a deviat de la calea cea dreaptă.'

"Auzind acestea, Sukra spuse, 'O monarh, de vreme ce viciul ți-a devenit o obișnuință îndrăgită, deși ești pe deplin cunoscător al perceptelor datoriei prescrise, fie ca invincibila decrepitudine să te paralizeze!' Yayati răspunse, 'O, cel adorabil, am fost solicitat de fica regelui Danavilor să fac să fructifice perioada ei. Am făcut-o dintr-un sentiment al virtuții și nu din alte motive. Acel bărbat care este solicitat de o femeie în perioada ei fructuoasă și nu-i îndeplinește dorința, este numit de cunoscătorii Vedei un ucigaș al embrionului.

Cel care, fiind solicitat în secret de o femeie plină de dorințe în sezonul ei fructuos, și nu o pătrunde, își pierde virtutea și este numit un ucigaș al embrionului, O fiu al lui Bhrigu, și din aceste motive, dorind să nu fac un păcat, m-am culcat cu Sarmishtha.'

Sukra replică, 'Tu depinzi de mine. Ca urmare ar fi trebuit să aștepți ordinul meu. Acționând fals în ceea ce privește datoria ta, O fiu al lui Nahusha, ești vinovat de păcatul de furt.'
"Vaisampayana continuă, 'Yayati, fiul lui Nahusha, fiind astfel blestemat de furiosul Usana, a fost deprivat de tinerețea sa și a fost copleșit de decrepitudine. Și Yayati spuse, 'O fiu al lui Bhrigu, încă nu am fost satisfăcut de tinerețe sau de Devayani. De aceea, O Brahmana, ai milă de mine și fă să nu mă atingă decreptitudinea.'

Sukra spune, 'Niciodată n-am vorbit un neadevăr. De aceea imediat ai și fost copleșit de decreptitudine. Dar dacă dorești, aceasta vei putea să trasferi unei alte persoane.' Yayati spuse, 'O Brahmana, dă ordin ca acel fiu al meu, care-mi va da tinerețea sa, să se bucure de regatul meu, și să obțină atât virtute cât și faimă.' Sukra replică, 'O fiu al lui Nahusha, gândindu-te la mine, vei putea transfera decrepitudinea ta celui care dorești. Acel fiu care-ți va da tinerețea sa, va deveni succesorul tău la tron. El de asemenea va avea o viață lungă, mare faimă și numeroși urmași!

Sambhava din Adi parva 84

Puru preia bătrânețea tatălui său Yayati


Vaisampayana spuse:
Astfel se întoarse Yayati bătrân și gârbovit în capitala sa, îl chemă pe fiul său cel mai mare și mai capabil, Yadu și îi spuse: „Dragul meu copil, datorită blestemului lui Sukra bătrânețea a pus stăpânire pe mine, sunt zbârcit și am părul alb. Dar încă nu sunt sătul de plăcerile tinereții. Ia tu, Yadu, Bătrânețea și Slăbiciunea mea. Eu mă voi bucura de tinerețea ta și după ce vor trece 1000 de ani, îți voi da tinerețea și-mi voi lua înapoi bătrânețea.“

Yadu spune: „Bătrânețea înseamnă atât de multe neplăceri, nu mai poți nici să mânânci și nici să bei. O hotărârea mea este să nu iau asupra mea bătrânețea ta. Consecințele bătrâneții sunt părul alb, lipsa plăcerilior, slăbirea nervilor, pielea devine zbârcită pe întreg corpul, excrescențe, slăbirea membrelor, slăbitul, incapacitatea de a munci, iar amenințările pot veni chiar din partea prietenilor și a rudelor.
O, rege, nu vreau bătrânețea ta. Tu ai mulți fii, care-ți sunt dragi și tu cunoști regulile virtuții. Cere-i unui alt fiu să-ți poarte bătrânețea.“

Atunci spuse Yayati: „Tu ești din inima mea, fiule, și totuși nu-mi dai tinerețea ta. Pentru asta, copiii tău nu vor deveni regi!“ Apoi i se adresă următorului fiu: „Oh Turvasu, ia tu bătrânețea mea. Cu tinerețea ta, fiule, doresc să mă bucur de plăcerile vieții. Și după 1000 de ani le vom schimba din nou.“ Totuși Turvasu spuse: „Oh, tată, nu-mi place bătrânețea. Ea distruge apetitul și orice altă plăcere, precum și puterea, frumusețea, deșteptăciunea și și chiar viați.“ La care Yayati îi spune: „Tu ești din inima mea, fiule, și totuși nu-mi dai tinerețea ta. Pentru asta, Turvasu, neamul tău va dispare. Să fi rege peste cei ale căror practici și legi nu sunt pure, unde bărbați din clase inferioare iau femei din clase suprioare cu care fac copii, și care se hrănesc cu carne și sunt răi, și care nu ezită să se culce cu femeile superiorilor lor și care trăiesc precum păsările sau animalele, sunt păcătoși și nu au încredere în Domnul Suprem.“

După ce Yayati l-a blestemat și pe cel de-al doilea fiu al lui Devaiani, se adresă fiului Sarmishtei, Drahyu: „Oh Drahyu, ia tu bătrânețea mea fără de strălucire și frumusețe pentru 1000 de ani și dă-mi tinerețea ta. După aceea am să ți-o dau înapoi și am să-mi iau bătrânețea derenjantă înapoi.“ Drahyu spuse: „Oh rege, un om bătrân nu se poate bucura de elefanți, de carul de luptă, cai și femei. Chiar și vocea îi devine fierbinte și slabă. De aceea nu doresc bătrânețea ta.“

Yayati îi spuse: „Tu ești din inima mea, fiule, și totuși nu-mi dai tinerețea ta. Pentru asta, dorințele tale arzătoare nu se vor împlini niciodată. Tu vei fi rege doar cu numele, într-o regiune unde nu se află nici un fel de drumuri pentru elefeanți, care de luptă și cai, nici un fel de treceri pentru catâri, capre, vehicole bune, tauri și palanchine și unde numai dacă înoți ajungi. Într-a asemenea țară vei trăi tu și prietenii tăi.“

După aceea i se adresă lui Anu: „Oh Anu, ia tu bătrânețea mea de la mine. Cu tinerețea ta mă voi bucura de plăcerile vieții pentru 1000 de ani.“ Totuși și Anu îl refuză: „Bătrânii se hrănesc ca și copiii și sunt tot timpul necurați. Nu pot să aducă ofrande la timp în foc. Nu, nu-mi doresc bătrânețea ta.“ Atunci spuse Yayati: „Tu ești din inima mea, fiule, și totuși nu-mi dai tinerețea ta. Tu găsești așa de multe greșeli în bătrânețe. De aceea să îmbătrânești și tu. Urmașii tăi, oh Anu, să moară înainte să devină maturi, iar tu să nu fii în stare să aduci ofrande în foc.“

În cele din urmă Yayati se adresă fiului său cel mai mic Puru și-l întrebă și pe el: „Tu, Puru, ești ultimul copil al meu. Fie ca tu să fii primul dintre toți. Slăbiciunile bătrâneții, ridurile și părul alb au pus stăpânire pe mine datorită blestemului lui Sukra. Totuși eu nu m-am săturat de plăcerile tinereții. Oh Puru, ia tu bătrânețea mea. Apoi am să mă bucur eu de tinerețea ta. Și după ce vor fi trecut 1000 de ani, am să-ți dau tinerețea, lunându-mi bătrânețea înapoi.“

Puru răspunse cu umilință: „Voi face ce m-ai rugat, oh monarh. Voi lua bătrânețea și suferința ta. Ia tu tinerețea mea și bucură-te de tot comfortul vieții. Eu voi suporta bătrânețea și slăbiciunea ta și voi trăi mai departe așa cum ai ordonat.“ Atunci spuse Yayati: „Oh Puru, sunt foarte mulțumit de tine. Plin de bucurie îți spun că dorințele oamenilor din regatul tău se vor împlini.“ După aceea se gândi Yayati la marele ascet Sukra și a transferat bătrânețea sa asupra corpului marelui suflet Puru.

Sambhava din Adi parva 84

Puru preia bătrânețea tatălui său Yayati


Vaisampayana spuse:
Astfel se întoarse Yayati bătrân și gârbovit în capitala sa, îl chemă pe fiul său cel mai mare și mai capabil, Yadu și îi spuse: „Dragul meu copil, datorită blestemului lui Sukra bătrânețea a pus stăpânire pe mine, sunt zbârcit și am părul alb. Dar încă nu sunt sătul de plăcerile tinereții. Ia tu, Yadu, Bătrânețea și Slăbiciunea mea. Eu mă voi bucura de tinerețea ta și după ce vor trece 1000 de ani, îți voi da tinerețea și-mi voi lua înapoi bătrânețea.“

Yadu spune: „Bătrânețea înseamnă atât de multe neplăceri, nu mai poți nici să mânânci și nici să bei. O hotărârea mea este să nu iau asupra mea bătrânețea ta. Consecințele bătrâneții sunt părul alb, lipsa plăcerilior, slăbirea nervilor, pielea devine zbârcită pe întreg corpul, excrescențe, slăbirea membrelor, slăbitul, incapacitatea de a munci, iar amenințările pot veni chiar din partea prietenilor și a rudelor.
O, rege, nu vreau bătrânețea ta. Tu ai mulți fii, care-ți sunt dragi și tu cunoști regulile virtuții. Cere-i unui alt fiu să-ți poarte bătrânețea.“

Atunci spuse Yayati: „Tu ești din inima mea, fiule, și totuși nu-mi dai tinerețea ta. Pentru asta, copiii tău nu vor deveni regi!“ Apoi i se adresă următorului fiu: „Oh Turvasu, ia tu bătrânețea mea. Cu tinerețea ta, fiule, doresc să mă bucur de plăcerile vieții. Și după 1000 de ani le vom schimba din nou.“ Totuși Turvasu spuse: „Oh, tată, nu-mi place bătrânețea. Ea distruge apetitul și orice altă plăcere, precum și puterea, frumusețea, deșteptăciunea și și chiar viați.“ La care Yayati îi spune: „Tu ești din inima mea, fiule, și totuși nu-mi dai tinerețea ta. Pentru asta, Turvasu, neamul tău va dispare. Să fi rege peste cei ale căror practici și legi nu sunt pure, unde bărbați din clase inferioare iau femei din clase suprioare cu care fac copii, și care se hrănesc cu carne și sunt răi, și care nu ezită să se culce cu femeile superiorilor lor și care trăiesc precum păsările sau animalele, sunt păcătoși și nu au încredere în Domnul Suprem.“

După ce Yayati l-a blestemat și pe cel de-al doilea fiu al lui Devaiani, se adresă fiului Sarmishtei, Drahyu: „Oh Drahyu, ia tu bătrânețea mea fără de strălucire și frumusețe pentru 1000 de ani și dă-mi tinerețea ta. După aceea am să ți-o dau înapoi și am să-mi iau bătrânețea derenjantă înapoi.“ Drahyu spuse: „Oh rege, un om bătrân nu se poate bucura de elefanți, de carul de luptă, cai și femei. Chiar și vocea îi devine fierbinte și slabă. De aceea nu doresc bătrânețea ta.“

Yayati îi spuse: „Tu ești din inima mea, fiule, și totuși nu-mi dai tinerețea ta. Pentru asta, dorințele tale arzătoare nu se vor împlini niciodată. Tu vei fi rege doar cu numele, într-o regiune unde nu se află nici un fel de drumuri pentru elefeanți, care de luptă și cai, nici un fel de treceri pentru catâri, capre, vehicole bune, tauri și palanchine și unde numai dacă înoți ajungi. Într-a asemenea țară vei trăi tu și prietenii tăi.“

După aceea i se adresă lui Anu: „Oh Anu, ia tu bătrânețea mea de la mine. Cu tinerețea ta mă voi bucura de plăcerile vieții pentru 1000 de ani.“ Totuși și Anu îl refuză: „Bătrânii se hrănesc ca și copiii și sunt tot timpul necurați. Nu pot să aducă ofrande la timp în foc. Nu, nu-mi doresc bătrânețea ta.“ Atunci spuse Yayati: „Tu ești din inima mea, fiule, și totuși nu-mi dai tinerețea ta. Tu găsești așa de multe greșeli în bătrânețe. De aceea să îmbătrânești și tu. Urmașii tăi, oh Anu, să moară înainte să devină maturi, iar tu să nu fii în stare să aduci ofrande în foc.“

În cele din urmă Yayati se adresă fiului său cel mai mic Puru și-l întrebă și pe el: „Tu, Puru, ești ultimul copil al meu. Fie ca tu să fii primul dintre toți. Slăbiciunile bătrâneții, ridurile și părul alb au pus stăpânire pe mine datorită blestemului lui Sukra. Totuși eu nu m-am săturat de plăcerile tinereții. Oh Puru, ia tu bătrânețea mea. Apoi am să mă bucur eu de tinerețea ta. Și după ce vor fi trecut 1000 de ani, am să-ți dau tinerețea, lunându-mi bătrânețea înapoi.“

Puru răspunse cu umilință: „Voi face ce m-ai rugat, oh monarh. Voi lua bătrânețea și suferința ta. Ia tu tinerețea mea și bucură-te de tot comfortul vieții. Eu voi suporta bătrânețea și slăbiciunea ta și voi trăi mai departe așa cum ai ordonat.“ Atunci spuse Yayati: „Oh Puru, sunt foarte mulțumit de tine. Plin de bucurie îți spun că dorințele oamenilor din regatul tău se vor împlini.“ După aceea se gândi Yayati la marele ascet Sukra și a transferat bătrânețea sa asupra corpului marelui suflet Puru.

Sambhava din Adi parva 85

Dorințele noastre nu sunt niciodată sătisfăcute
chiar după ce ni le-am îndeplinit.
De fapt prin îndeplinirea dorințelor
nu facem decât să le ațâțăm și mai tare


Fiii lui Yadu - Yadavii:
cei ai lui Turvasu - Yavana.
Fiii lui Drahyu au fost numiți Bhogea
iar cei ai lui Anu, Mleceas


Vaisampayana spuse, 'Excelentul monarh Yayati, fiul lui Nahusha, primind tinerețea lui Puru, deveni deosebit de mulțumit. Cu ajutorul ei a început din nou să ocupe de activitățile favorite, urmându-și dorințele până la limita puterilor sale, conform anotimpurilor, astfel încât să deguste cele mai mari plăceri posibile. Și, O rege, în nimic din ceea ce a făcut, nu a încălcat perceptele propriei datorii prescrise (dharma – cod moral și socio-sacral). El i-a gratificat pe zei prin ceremoniile sacrificiale executat; pe pitris (strămoșii virtuoși ajuși în planul paradisic (nu spiritual)), prin ceremoniile de comemorare șraddha; pe cei săraci prin acte de caritate; pe toți brahmanii excelenți, prin îndeplinirea dorințelor acestora; pe toate persoanele demne de ritualul ospitalității, cu mâncare și cu băutură; the Vaisyas (agricultori și comercianți), prin acordarea protecției; pe șudra (servitori ai celorlalte clase), prin bunătate.

Și regele i-a pedepsit pe toți nelegiuiții conform faptelor lor. Yayati, a mulțumit toate grupurile de supuși și i-a protejat virtuos ca un al doilea Indra. Monarhul poseda dibăcia unui leu și posedând tinerețe și controlul oricărui obiect al plăcerii, s-a bucurat de fericire, fără a încălca principiile datoriei prescrise - dharma. Dar în ciuda fericirii atinse, suferea la gândul că cei 1000 de ani se vor termina. Și obținând tinerețe pentru 1000 de ani, regele, cunoscător al misterelor timpului, respectând în mod corespunzător timpuile Kala și măsurile sale infime Kashtha s-a delectat (cu doamna de companie celestă) Viswaci, uneori în frumoasa grădină a lui Indra, alteori în Alaka (orașul lui Kuvera), iar alteori pe piscurile muntelui Meru în nord.

Când cei 1000 au trecut, monarhul l-a chemat pe fiul său Puru și i s-a adresat acestuia astfel, 'O cel ce-i învinge pe dușmani, cu tinerețea ta m-am bucurat de plăcerile vieții, după sezon, pentru a-mi îndeplini toate dorințele, până la limita puterilor mele. Totuși dorințele noastre nu sunt niciodată sătisfăcute chiar după ce ni le-am îndeplinit. De fapt prin îndeplinirea dorințelor nu facem decât să le ațâțăm și mai tare, ca și cum am vrea să stingem focul turnând în el untul sacrificial.

Chiar dacă o singură persoană ar deveni proprietarul a tot ceea ce există pe pământ, cu toate produsele cerealiere, cu tot argintul, aurul, pietrele prețioase, animalele și femeile, tot nu ar fi mulțumit. De aceea singura variantă este să renunți la plăceri. Adevărata fericire este atinsă de cei ce au renunțat la potolirea setei pentru obiectele lumii acesteia—renunțare care este foarte dificil de a fi atinsă de cei răi și păcătoși; această sete de plăceri este boala fatală a omului.

Timp de 1000 de ani mintea mi-a fost fixată asupra obiectelor plăcerii. Iar setea mea pentru ele nu a făcut decât să crească în fiecare zi, fără încetare. De aceea am să renunț la acestea și-mi voi fixa mintea asupra spiritualității (brahma); îmi voi petrece zilele rămase cu cerbul inocent în pădure în pace nedorindu-mi plăcerile lumești.

O Puru, sunt deosebit de mulțumit de tine! Fie ca să ai prosperitate! Primește înapoi tinerețea ta! Și primește de asemenea și regatul meu. Tu ești într-adevăr fiul care mi-a făcut cele mai mari servicii.'

"Vaisampayana continuă, 'Apoi Yayati, fiul lui Nahusha, și-a primit înapoi decreptitudinea iar fiul său tinerețea. Apoi Yayati a dorit să-ș instaleze pe Puru, fiul mezin, pe tron. Dar cele patru clase sociale, în frunte cu brahmanii, i s-au adresat monarhului, spunându-i, 'O rege, nu se poate să-i dai regatul lui Puru, trecând peste fiul cel matre, Yadu, născut de Devayani, și care este nepotul celebrului Sukra? ... O, te rugăm să te conformezi practicii virtuoase.'

"Yayati răspunse, 'Voi, cele patru clase sociale, în frunte cu brahmanii, ascultați de ce nu trebuie să dau regatul fiului meu cel mai mare. Ordinele nu mi-au fost ascultate de fiul meu cel mai mare, Yadu. Înțelpții spun că cel care nu-și ascultă tatăl, nu-i este fiu. Dar fiul care-și ascultă părinții, care le caută binele, care se comportă agreabil cu ei, e într-adevăr cel mai bun dintre fii. Am fost desconsiderat de Yadu și de asemeea de Turvasu. De asemenea am fost foarte desconsiderat de Drahyu și Anu.

Doar Puru a fost cel care mi-a ascultat cuvântul. El a fost cel care m-a respectat. De aceea trebuie ca mezinul să devină moștenitorul. El mi-a purtat decreptitudinea. Într-adevăr, Puru este prietenul meu. El a făcut ce am vrut. De asemenea Sukra însuși, fiul lui Kavi, mi-a ordonat ca acel fiu al meu care mă va asculta să devină rege după mine și să aducă întreg pământul în stăpânirea sa. De aceea vă implor să-l lăsați pe Puru să fie instalat pe tron.'
"Oamenii spuseră, 'O rege, este adevărat că fiul care face totul pentru binele părinților, merită prosperitatea, chiar dacă este cel mai mic. De aceea, Puru, care a făcut binele, merită coroana. Iar de vreme ce Sukra însuși a ordonat acest lucru, noi nu mai avem nimic de spus.'

"Vaisampayana continuă., 'Fiul lui Nahusha, a fost astfel adresat de oamenii mulțumiți, și apoi l-a instalat pe fiul său Puru pe tron. Și după ce i-a dat regatul lui Puru, monarhul a executat ceremonia de inițiere pentru ordinul sacral al retragerii în pădure (vana-prastha). Curând după aceea el a părăsit capitala, însoțit de brahmani și asceți.

"Fiii lui Yadu sunt cunoscuți ca Yadavi: iar cei ai lui Turvasu au fost numiți Yavana. Fiii lui Drahyu au fost numiți Bhogea iar cei ai lui Anu, Mleceas. Neamul lui Puru, sunt Pauravi, printre care te-ai născut și tu, O monarh, pentru a domni 1000 de ani, putându-ți controla pasiunea.

Sambhava din Adi parva 86

Yayati ascet în pădure și ridicat la ceruri


Vaisampayana spuse, 'Regele Yayati, fiul lui Nahusha, instalându-l astfel pe fiul său drag pe tron, a fost deosebit de fericit și a plecat în păduri pentru a duce viața unui eremit. Și după ce a trăit în pădure un timp, în compania brahmanilor, respctând multe jurăminte dure, mâncând fructe și rădăcini, îndurând cu răbdare tot felul de privațiuni, monarhul s-a ridicat la ceruri (lumile paradisiace). Și ridicându-se la ceruri, a trăi acolo în extaz. Totuși, curând a fost aruncat de acolo de Indra (Domnul lumilor paradisiace de sus).

Și, o rege, am auzit că deși fusese aruncat din paradis, Yayati, fără să atingă suprafața pământului, a rămas suspendat pe cer. Am auzit că la ceva timp după aceea el a intrat din nou în regiunile celeste în compania lui, Ashtaka, Pratarddana, și Șivi.'

"Geaname-jaya spuse, 'Aș vrea să aud în detaliu de la tine, de ce Yayati, după ce mai întâi a obținut permisiunea de a intra în paradis, a fost aruncat de acolo, și de ce a primit din nou permisiunea de a reintra acolo. O Brahmane, te rog povestește toate acestea în prezența acestor înțelepți regenerați. Yayati, domnul pământului, a fost într-adevăr asemenea șefului zeilor de sus. Progenitorul marei dinastii Kuru avea splendoarea soarelui. Aș dori să ascult întreaga poveste a vieții sale atât în ceruri cât și pe pământ, de vreme ce a fost ilustru și celebru în întreaga lume și a realizat lucruru minunate.

"Vaisampayana spuse, 'Într-adevăr, îți voi recita excelenta istorie a aventurilor lui Yayati pe pământ și în lumile paradisiace (nu spirituale, care sunt transcendentale). Această istorie este sacră și are puterea de a distruge păcatele celui ce o aude.

"Regele Yayati, fiul lui Nahusha, instalându-l pe fiul său mai tânăr, Puru, pe tron, după ce i-a îndepărtat pe fiii săi cu Yadu printre Mleceas, a intrat în pădure, ducând viața unui eremit. Controlându-și pe deplin mintea și pasiunile, regele i-a gratificat pe Pitri și zeii. El a turnat limbații de unt pur în focul sacrificial, conform riturilor prescrise pentru cei retrași în pădure (Vana-prastha).

Iar cel ilustru i-a mulțumit pe oaspeți și străini cu fructele pădurii și unt pur, în timp ce el însuși și-a menținut viața adunând semințe de cereale împrăștiate pe pământ. Regele a dus acest tip de viață timp de 1000 de ani compleți. Și respectând jurământul tăcerii (mauna), mintea fiindu-i controlată, a trăit un an de zile doar cu aer și fără să doarmă. Un alt an l-a petrecut practicând cele mai severe austerități, înconjurat de patru focuri, soarele bătându-i în cap. Și trăind doar cu aer, a stat într-un picior timp de o jumătate de an. Și regele faptelor sacre a urcat la ceruri, acoperind paradisul și pământul.'