Zeii în Canaan - Ugarit oraș stat

Cartea Genezei, prima din scrierile evreiești, este datată după cele mai bune estimări ale oamenilor de știință între 950 și 500 înainte de numărătoarea creștină (i.n.cr.). Scrierile au două surse, prezentând în prima variantă, conform sursei Elohistă zeul El și fiii acestuia iar cealaltă, conformă cu sursa mai târzie, Iehovistă, folosindu-l pe Iehova, vezi Etapele construcției Scrierilor Evreiești.
Eventual aceste texte s-au întâlnit în forma pe care o avem astăzi în jurul anului 450  î.n.c.
 Acestea sunt amintite numai  pentru a înțelege perspectiva celui mai bine documentat timp din Ugarit între 1450 și 1200  î.n.c.


Cultura celor mai timpurii așezări israeliene este Canaanită,
obiectele lor de cult sunt cele ale zeului Canaanit El,
ceramica rămâne în tradiția canaanită locală,
iar alfabetul folosit este Canaanitul timpuriu.
Aproape singurul markăr care distinge satele "israelite" de cele original Canaanite
este o lipsă de oase de porc, ... vezi Wiki.

Textele din Ugarit (Canaan) furnizează o sursă bogată pentru înțelegerea Erei Târzii a Bronzului în Ugarit, aflat pe coasta actualei Siria.
Această locație a furnizat circa 2000 de tăblițe în limba ugarită, limba west semitică a orașului stat și circa 2500 de tăblițe în limba akkadiană, lingua franca din acea perioadă, precum  și multe alte texte în șapte alte limbi. Acestea dezvăluie un centru comercial cosmopolitan ce opera în umbra celor două mari puteri din estul bazinului mediteranean, egipteană și hitită.

În general genurile de literatură ce află în Biblie Ebraică se înrudesc mai mult cu cele din literatura Mesopotamiei (decât cu cele din tăblițele mult mai vechi din Ugarit), ceea ce sugerează formarea acestei literaturi în perioada monarhică și mai târziu. Totuși textele ugarite reflectă fundamentul mai vechi al tradițiilor religioase și literare al Bibliei Ebraice; chiar și numele de Isra-el pare să fie atestat în limba ugarită.
 
"Prima dovadă scrisă care menționează orașul Ugarit provine din apropierea orașului Ebla circa  1800 î.n.c.
Ugaritul a trecut în sfera de influență a Egiptului, care a influențat mult felul acestuia de a fi.
Dovada despre primele contacte ugaritice cu Egiptul (și a primei datări exacte a civilizației ugaritice) provine din bagheta din corn, identificată ca aparținând faraonului Senusret I din Regatul Mijociu 1971–1926 î.n.c.
Scrisorile Amarna din Ugarit, circa 1350 î.n,c, conțin câte o scrisoare de la Ammittamru I, Niqmaddu II și a reginei sale.
Din secolul al 16-lea până în sec. 13 î.n.c. Ugaritul a rămas în contact constant cu Egiptul și Ciprul.
În cel de-al doilea mileniu populația Ugaritului era amorită și probabil că limba Ugarită are o origine direct amorită. Regatul Ugaritului controla circa 2000 de Km².
De-a lungul istoriei sale trebuie să fi fost în imediata apropiere, dacă nu direct în Imperiul Hitit.", vezi Wiki.


The first written evidence mentioning the city comes from the nearby city of Ebla, c. 1800 BC. Ugarit passed into the sphere of influence of Egypt, which deeply influenced its art. Evidence of the earliest Ugaritic contact with Egypt (and the first exact dating of Ugaritic civilization) comes from a carnelian bead identified with the Middle Kingdom pharaoh Senusret I, 1971–1926 BC.
Amarna letters from Ugarit c. 1350 BC record one letter each from Ammittamru I, Niqmaddu II, and his queen.[citation needed] From the 16th to the 13th century BC, Ugarit remained in regular contact with Egypt and Alashiya (Cyprus).[citation needed]
In the second millennium BC, Ugarit's population was Amorite, and the Ugaritic language probably has a direct Amoritic origin.[3] The kingdom of Ugarit may have controlled about 2,000 km2 on average.[3]
During some of its history it would have been in close proximity to, if not directly within the Hittite Empire.