1. Încrederea transcendentală

Stadii care duc la apariţia iubirii divine - Încrederea I

1. Fără încredere transcendentală nu există fericire

Primul stadiu care duce la apariţia iubirii divine - prema, aşa cum este descris în Bhakti-rasamRta-sindhu (1.4.15–16), este
Şraddha – Încrederea transcendentală

Şri Krişna spune în Bhagavad-gītā 4.40:


ajñaś cāśraddadhānaś ca
saḿśayātmā vinaśyati
nāyaḿ loko 'sti na paro
na sukhaḿ saḿśayātmanaḥ


Cel care nu are cunoaştere transcendentală -ajñaḥ- şi în mod corespunzător nu are incredere transcendentală -ca aśraddadhānaḥ şi are îndoieli -ca saḿśaya- este cel ce vătămează sufletul -ātmā vinaśyati.
O persoană îndoielnică -saḿśayātmanah- nu atinge fericirea - na sukhaḿ- nici în lumea aceasta -nāyaḿ loko- nici în următoarea -na paro.

2. Două tipuri de încredere: Karma-Yoga și J
ñāna-Yoga

Şri Krișna prezintă în Bhagavad-gita 3.3  două tipuri de încredere:

śrī-bhagavān uvāca
loke 'smin dvi-vidhā niṣṭhā / purā proktā mayānagha
jñāna-yogena sāńkhyānāḿ / karma-yogena yoginām


Domnul Suprem spuse: O cel fără de păcat, în această lume -loke 'smin- există două feluri de încredere:
- in jñāna-yogena – yoga cunoaşterii, ai filozofilor sankhya - sāńkhyānāḿ şi
- in karma-yogena – activitatea conform dharmei, a datoriilor ocupaţionale conform clasei sociale şi ordinului sacral ale lumii vedice.

Dar mai târziu Domnul spune că trebuie să renunţi la orice încredere lumească, incluzând cea în executarea datoriilor ocupaţionale prescrise - Dharma:


sarva-dharmān parityajya / mām ekaḿ śaraṇaḿ vraja
ahaḿ tvāḿ sarva-pāpebhyo / mokṣayiṣyāmi mā śucaḥ

(Bhagavad-gita 18.66)

Renunţă la orice fel de datorie legată de această lume - sarva-dharmān parityajya,
Ia-mă pe Mine ca singurul adăpost - mām ekaḿ śaraṇaḿ vraja
Nu-ţi face griji - mā śucaḥ
Eu te voi mântui (elibera) - ahaḿ tvāḿ mokṣayiṣyāmi
de toate reacţiunile păcătoase (ale faptelor tale) - sarva-pāpebhyo


Conform cu Sri Caitanya acesta este nivelul Predării Necondiționate - Șaranagati, exprimat în discuția sa cu Ramanda-Raya, unde sunt prezentate nivele superioare de Încredere Transcendentală - śraddha - care pot fi considerate scopuri ale vieții:

 Jnana Mișra Bhakti - Cunoașterea Transcendentală amestecată cu Bhakti
 Jnana Șunya Bhakti - Bhakti care nu mai are nevoie de Cunoașterea Transcendentală
 Prema Bhakti - Bhakti care este executat datorită iubirii Prema
     Prema Bhakti în Vaikuntha -
          Servitudine, Prietenie, Parentalitate și Iubire Conjugală
     Prema Bhakti în Vrindavan 
          Servitudine, Prietenie, Parentalitate Iubire Conjugală și

        Prema Kanta - Iubire Neconjugală - gopi bhav
        Prema Kanta a Radhei - Mangeari Bhav


3. Încrederea transcendentală duce la cunoașterea transcendentală care duce la pacea interioară

În ceea ce priveşte încrederea Şri Krişna mai spune Bhagavad-gita 4.39:


śraddhāvān labhate jñānaḿ
tat-paraḥ saḿyatendriyaḥ
jñānaḿ labdhvā parāḿ śāntim
acireṇādhigacchati


O persoană care are încredere transcendentală -śraddhā-vān- atinge -labhate- cunoaşterea transcendentală -jñānam tat-paraḥ- şi îşi controlează simţurile -saḿyatendriyaḥ
Realizând cunoaşterea transcendentală -jñānaḿ labdhvā- el atinge -adhigacchati- foarte curând -acireṇa- pacea transcendentală-parāḿ śāntim.

Doar atingerea lui shanti – pacea transcendentală este obţinută din încrederea - shraddha care rezultă din asocierea cu jnani sadhus.
Cel ce se asociază cu bhakti sadhus atinge nu numai shanti ci şi iubirea divină -prema- pentru că Domnul Cel Atoate Atrăgător, şi serviciu transcendental pentru Acesta - bhakti.

4. Cauza încrederii transcendentale

Dar de unde vine această încredere, care este primul stagiu care duce la iubirea divină– prema?
Din executarea unei mair cantităţi de activităţi pioase eterne – sukriti, care sunt legate de serviciul devoţional pentru Domnul, în vieţile anterioare, aşa cum este confirmat în Brihan-naradiya Puran (4.33)


bhaktis tu bhagavad-bhakta sangena parijayate
sat-sanga-prapyate pumbhih sukritaih purva-sancitai


Serviciul devoţional – bhaktis – se obţine -parijAyate
prin asociere – sangena cu devoţii puri ai Domnului - bhagavad-bhakta,
dar – tu – asocierea transcendentală –sat sanga poate fi atinsă – prapyate
de către fiinţele umane – pumbhih prin vasta accumulare sancitai
de activităţi pioase transcendentale – sukritaih (din vieți) anterioarepurva.

Aceste sukriti care dau naştere associerii cu sfinţii (sadhu-sanga) rezultă în urma asocierii cu
1. devoţii Domnului
2. zilele sfinte - ca Ekadaşi, Janmaştami, Gaura-purnim şi alte ocazii care dau unei atitudini sfinte
3. Obiecte devoţionale – ca vederea şi atingerea plantei Tulasi, onorarea mâncării oferite Domnului - maha-prasad; etc.
4. Locuri devoţionale sfinte – ca templele, Şri Vrindavana şi alte locuri sfinte, care sunt conectate cu Domnul Suprem, sau râuri sfinte ca Gangele sau Yamuna.

Când aceste activităţi sunt executatea fără a le înţelege semnificaţia transcendentală, ele se numesc sukriti. Când, toztuşi, aceate activităţi sunt exectuate în asocierea devoţilor şi în deplină cunoaştere a măreţiei lor, ele devine activităţi devoţionale – bhakti sadhan.  

5. Șraddha înseamnă încredere în Bhakti-Yoga

In Şri Caitanya-Cearitamrita (Madhya-lila 22.62) se spune:

'śraddhā'-śabde — viśvāsa kahe sudṛḍha niścaya
kṛṣṇe bhakti kaile sarva-karma kṛta haya

Încrederea -viśvāsa- (care) se spune -kahe- că este ferma -sudṛḍha- siguranţă -niścaya-
că prin executarea activităţilor de devoţiune bhakti către Şri Krishna -kṛṣṇe bhakti kaile- toate datoriile activităţilor ocupaţionale -sarva-karma- (datorii conform varna-aşram dharma) vor fi îndeplinite -kṛta haya-
este numită şraddha -śraddhā'-śabde .

Adică nu trebuie să ai girjă să-ţi îndeplineşti datoriile ocupaţionale, căci prin simpla executare a activităţilor bhagavat-bhakti, toate îndatoririle sunt îndeplinite; şi chiar mai mult decât atât, vei atinge prema – iubirea divină.

śraddhā tv anyopāya-varjam bhakty unmukhi citta-vritti vishesa˙amnāya-sütra (57)

Acea dispoziţie particulară a inimii (citta-vritti) care rămâne
tot timpul înclinată către Şri Krişna, lăsând la o parte orice alte
metode de sādhana cum ar fi jñāna, karma sau astanga yoga,
este numită şraddhā.

6. Încrederea transcendentală funcție de calificarea atinsă

In Sri Caitanya-caritamrita (Madhya-lîla 22.64) se spune:

śraddhāvān jana haya bhakti-adhikārī
'uttama', 'madhyama', 'kaniṣṭha' — śraddhā-anusārī


O fiinţă care are încredere -śraddhāvān jana- este - haya- eligibilă pentru bhakti -bhakti-adhikārī- ca 'cel mai de seamă' -uttama- 'intermediar' -madhyama- 'cel mai de jos' -kaniṣṭha- în conformitate cu calitatea acelei încrederi - śraddhā-anusārī.

7. Destinul -> buna asociere -> încrederea -> cunoașterea -> pacea mentală

Şri Krişna Îi spune lui Uddhav, aşa cum e înregistrat în Śrīmad Bhāgavatam 11.20.8

yadṛcchayā mat-kathādau
jāta-śraddhas tu yaḥ pumān
na nirviṇṇo nāti-sakto
bhakti-yogo 'sya siddhi-daḥ


Dacă prin bunul noroc -yadṛcchayā- naraţiunile -katha- despre Mine -mat-
încep -adau- să trezească -jāta- încredere -śraddhas-
dacă -tu- acea persoană -yaḥ pumān (which)- nu este nici dezgustată -na nirviṇṇaḥ- şi nici ataşată -nāti-sakto- (de această lume)
a sa -asya- l devoţiune -bhakti-yogo- va atinge perfecţiunea - siddhi-daḥ.

Jîva Gosvami, în definirea cuvântului yadṛcchayā (voluntar, spontan sau prin propria voinţă) folosit în această şloka, a spus:

“kenapi parama-svatantra bhagavad-bhakta-sanga tat-kripajata
parama-mangalodayena"


Prin asocierea cu devoţii Domnului şi ca o consecinţă a milei obţinute de la ei, obţii marele noroc (saubhagya).
Acel saubhagya devine eligibilitatea pentru bhakti.”

Semnificaţia cuvântului saubhagya este aceea că prin contactul cu devoţii în vieţile anterioare şi prin mila obţinută din partea lor, o putrenică impresie (samskara) rămâne în minte.
Când aceată impresie este din nou hrănită în viaţa prezentă, ea se manifestă sub forma lui
shraddha. Această şraddha este cauza deşteptării atracţiei divine pentru Domnul - rati, a cărei formă de expresie este servirea Domnului în propriul corp spiritual (siddha deha), iar acest serviciu divin este numit bhakti.

Acest lucru este confirmat în Bhagavat Puran 3.25.25:

satāḿ prasańgān mama vīrya-saḿvido
bhavanti hṛt-karṇa-rasāyanāḥ kathāḥ
taj-joṣaṇād āśv apavarga-vartmani
śraddhā ratir bhaktir anukramiṣyati


In asocierea -prasańgāt- sfinţilor -satām- prin discuţii despre minunatele Mele activităţi- saḿvidaḥ mama vīrya-- este posibil -bhavanti — să guşti aroma -rasa-ayanāḥ- acelor povestiri -kathāḥ- in inimă -hṛt şi în urechi -karṇa-
Prin aceste activităţi tat joṣaṇāt- (păşeşti) repede -āśu- pe drumul eliberării (din lumea materială) -apavarga vartmani- şi unul după altul (atingi) -anukramiṣyati- încrederea în Domnul, -śraddhā- atracţia divină pentru Acesta -ratiḥ- (şi în final) serviciul divin pentru Domnul (în propriul corp spiritual - siddha deha) -bhaktiḥ.

Şri Krishna continuă, spunându-i lui Uddhava, aşa cum e înregistrat în Śrīmad Bhāgavatam 11.20.9

tāvat karmāṇi kurvīta
na nirvidyeta yāvatā
mat-kathā-śravaṇādau vā
śraddhā yāvan na jāyate


Atâta timp cât -yāvatā- nu te-ai săturat -na nirvidyeta- să execuţi -kurvīta- propriile datorii ocupaţionale (dharma) -karmāṇi (şi)
nici -na vā- încrederea - śraddhā- şi nici începutul -adau- ascultării -śravaṇā- povestirilor -kathā- despre Mine -mat-
nu-şi vor face apariţia -jāyate- în tot acel timp -yāvat.