Srimad Bhagavatam Canto 10 Capitol 35

Șrimad Bhagavatam 10.35.1- (Cantoul 10, Capitolul 35 Strofele 1-26)
Viața lui Krișna

Nefericirea gopiilor
Sunetele flautului lui Krișna dau viață gopiilor


śrī-śuka uvāca
gopya
 kṛṣṇe vana yāte
tam anudruta-cetasa

kṛṣṇa-līlā pragāyantyo
ninyur du
khena vāsarān 1

Śuka spuse, „Când Krișna pleca în pădure - śrī-śuka uvāca kṛṣṇe yāte vanam
Conștiința gopiilor îl urmau - cetasa gopya tam anudruta
(și astfel) își petreceau ziua nefericite - ninyu vāsarān dukhena
Cântând despre jocurile lui Krișna.“ - pragāyantya kṛṣṇa-līlā

Tika:
În timpul zilei Gopiile erau 
nefericite datorită durerii despărțirii de el
dar nopțile erau fericite, pentru că și le petreceau cu el.

śrī-gopya ūcu
vāma-bāhu-kta-vāma-kapolo
valgita-bhrur adharārpita-ve
um
komalā
gulibhir āśrita-mārga
gopya īrayati yatra mukunda
vyoma-yāna-vanitā saha siddhair
vismitās tad upadhārya sa-lajjā

kāma-mārgaa-samarpita-cittā
kaśmala yayur apasmta-nīvya 2-3

Gopiile spuseră, „Când Mukunda (Krișna) ia - śrī-gopya ūcu mukunda kta
Cu mâna stângă flautul Venu și-l duce la gură - vāma bāhu veum arpita adhara
Spre obrazul stâng, mișcându-și sprâncenele, - vāma kapola valgita bhru
Degetele sale tandre urmează metodele (muzicale) - agulibhi komala āśrita-mārgam
Și dau viață gopiilor - īrayati gopya

Iar persoanele perfecte călătorind pe cer - yatra siddhai yāna vyoma
Împreună cu femeile lor sunt încântate de ceea ce aud -  saha vanitā vismitā tat upadhārya
Dar acestea (din urmă) sunt stânjenite de calea dorinței voluptoase - sa lajjā mārgaa kāma
Și fiind copleșite de o conștiință impură - samarpita cittā kaśmalam
Ele nu mai sunt conștiente de decăderea lor - yayu apasmta nīvya

Tika:
Sunetele flautului lui Krișna 
dau viață gopiilor pentru că le cheamă în pădure la jocurile cu Krișna.
Conștiința impură apare datorită proiectării jocurilor amoroase ale lui Krișna cu gopiile în planul lumii materiale.

 

Zâmbetul lui Krișna fură liniștea gopiilor


hanta citram abalā śṛṇuteda
hāra-hāsa urasi sthira-vidyut
nanda-sūnur ayam ārta-janānā

narma-do yarhi kūjita-veu
vndaśo vraja-vṛṣā mga-gāvo
ve
u-vādya-hta-cetasa ārāt
danta-da
ṣṭa-kavalā dhta-karā
nidritā likhita-citram ivāsan
 4-5

Fetelor, ascultați ceva minunat  - hanta abalā śṛṇuta citram
Despre acest fiu al lui Nanda - ayam nanda-sūnu
El dă bucurie persoanelor în necaz - da narma janānām ārta
Zâmbetul acestuia (ne) fură liniștea - hāsa idam hāra sthira
Iar în timp ce El face să sune flautul - yarhi kūjita veu
Cei mai de seamă nu mai au nici o importanță (pentru noi), - urasi vidyut


Iar conștiința bivolilor și cerbilor, aflați în grupuri - cetasa vṛṣā mga vrdaśa
Și a vacilor aflate în cirezi - gāva vraja
Este dusă departe de cântecul flautului - hta ārāt vādya veu
Căci dinții din gură li se opresc să muște - danta kavalā  dhta daṣṭa
Urechile le sunt ciulite - karā likhita
și parcă ar fi adormite, ca într-un tablou - āsan nidritā iva citram

Tika:
Gopiile sunt în necazul dorului de Krișna și sunt bucuroase doar la auzirea sunetelor flautului Său


barhia-stabaka-dhātu-palāśair
baddha-malla-paribarha-vi
amba
karhicit sa-bala āli sa gopair
 samāhvayati yatra mukunda
tarhi bhagna-gataya sarito vai
tat-padāmbuja-rajo ’nila-nītam
sp
hayatīr vayam ivābahu-pu
prema-vepita-bhujā stimitāpa 6-7

Gopiilor, uneori Mukunda (Krișna) împreună cu Bal - āli karhicit mukunda sa-bala
Și păstorii se îmbracă imitând luptătorii - gopai paribarha viamba malla
Legându-și pene de păun și muguri, -  baddha stabaka barhia palāśai
Punându-și (pe corp) lut colorat - yatra dhātu
Apoi el cheamă văcuțele - tarhi sa
 samāhvayati gā
Iar mișcarea apelor se întrerupe cu adevărat - gataya sarita bhagna vai
apele dorindu-și ca praful picioarelor Sale asemenea lotușilor - āpa sphayatī raja pada-ambuja tat
Să fie adus de vânt (spre ele) - nītam anila
Așa cum noi rămânem nemișcate - iva vayam stimita
Cu brațele ușor tremurânde - bhujā
 abahu vepita
Datorită iubirii pure - prema pu

 

Toate ființele sunt fermecate de flautul lui Krișna

 

anucarai samanuvarita-vīrya
ādi-pūru
a ivācala-bhūti
vana-caro giri-taeu carantīr
ve
unāhvayati gā sa yadā hi
vana-latās tarava ātmani vi
ṣṇu
vyañjayantya iva pupa-phalāhyā
praata-bhāra-viapā madhu-dhārā
prema-hṛṣṭa-tanavo vavṛṣu sma
darśanīya-tilako vana-mālā-
divya-gandha-tulasī-madhu-mattai

ali-kulair alaghu gītām abhīṣṭam
ādriyan yarhi sandhita-ve
u
sarasi sārasa-hasa-vihagāś
cāru-gītā-h
ta-cetasa etya
harim upāsata te yata-cittā
hanta mīlita-d
śo dhta-maunā 8-11

Domnul original merge prin pădure - ādi-pūrua cara vana — in the forest;
iar însoțitorii săi laudă splendoarea sa - anucarai samanuvarita vīrya
Asemenea minunăției de neschimbat - iva bhūti acala

În timp ce vacile care pasc la poalele munților - yadā gā carantī taesu giri
Sunt chemate de Flautul Venu al Acestuia -  āhvayati veunā sa
Plantele pădurii și copacii ca și cum l-ar fi revelat - vana-latā tarava iva vyañjayantya
Cu adevărat în sufletul lor pe Domnul Transcendental Vișnu - hi ātmani viṣṇu
devin bogați în flori și fructe - āhyā pupa phala
pleacându-și crengile datorită greutății acestora - praata viapā bhāra
iar datorită iubirii lor, miere curge din ele șiroaie - prema madhu dhārā vavṛṣu sma

Corpul celor ce le văd devine extatic - tanava darśanīya hṛṣṭa
Roiuri de albine devenind înebunite de excelentul parfum - kulai ali mattai tilaka gandha
Al dulceții divine al ghirlandei din flori de pădure și tulasi - madhu divya  vana-mālā tulasī
A Domnului Transcendental Hari (Krișna), cântă tare - harim gītām alaghu

Și-atunci dorind să satisfacă - yarhi abhī
ṣṭam sandhita
Cocorii, lebedele și celelalte păsări de pe lac - sārasa hasa viha sarasi
Oh, Acesta își ia flautul și cântă - hanta hta veu gīta ādriyan
Și astfel mințile acestora sunt fermecate -  yata cetasa etya cāru
și cu ochii închiși îl venerează concentrându-și mințile - dśa mīlita upāsata dhta cittā
și păstrând tăcere - maunā

Tika:
Fințele sunt tot timpul controlate, iar controlul este uneori atât de subtil, încât ele cred că ar fi libere.
Numai când controlul este împotriva propriei dorințe de a se bucura de plăceri,
numită în mod fals libertate, când de fapt este un prizonierat al simțurilor materiale, el devine evident. 


Gopiile sunt purtate de fericire când aud flautul lui Krișna

saha-balaḥ srag-avataṁsa-vilāsaḥ
sānuṣu kṣiti-bhṛto vraja-devyaḥ
harṣayan yarhi veṇu-raveṇa
jāta-harṣa uparambhati viśvam
mahad-atikramaṇa-śaṅkita-cetā
manda-mandam anugarjati meghaḥ
suhṛdam abhyavarṣat sumanobhiś
chāyayā ca vidadhat pratapatram  12-13

Împreună cu Bal, împodobit cu ghirlande și cunune de flori și  - saha-balaḥ srak avataṁsa
Jucându-se în păduri cu rasa zeițelor din Vraja - vilāsaḥ sānuṣu kṣiti vraja-devyaḥ
(acestea sunt) purtate de fericire când flautul (Său) - bhṛtaḥ harṣayan yarhi veṇu
răsună aducând bucurie - raveṇa jāta-harṣaḥ
și întreaga lume răsună - viśvam uparambhati

Fiindu-i teamă de a nu ofensa o mare personalitate - śaṅkita atikramaṇa mahat
Norul se gândește să răsune cu tunete gentile - meghaḥ cetāḥ anugarjati manda-mandam
El lasă o ploaie de flori pentru prietenul său - abhyavarṣat sumanobhiḥ suhṛdam
Și îi asigură umbră asemenea unei umbrele - ca vidadhat chāyayā pratapatram 
 

Zeii înșiși sunt fermecați de cântecul flautului lui Krișna

vividha-gopa-caraeu vidagdho
ve
u-vādya urudhā nija-śikā
tava suta sati yadādhara-bimbe
datta-ve
ur anayat svara-jātī
savanaśas tad upadhārya sureśā
śakra-śarva-parameṣṭhi-purogā
kavaya ānata-kandhara-cittā
kaśmala yayur aniścita-tattvā  14-15

O femeie castă, fiul tău, ca păstor este expert - sati tava suta gopa vidagdha
În diferitele activități ale păstoritului - vividha caraeu
Dar are propriul său mod de a cânta în diferite feluri la flaut - nija vādye śikā urudhā veu

 


Când își pune flautul la buzele sale roșii asemenea fructului bimba - yadā datta veu adhara bimbe
acesta scoate sunetele scalei muzicale - anayat svara jātī
Ca niște limbații, care fiind auzite de zeii controlori - savanaśa tat upadhārya sura-īśā
Conduși de Indra, Șiva și Brahmaa - pura-gā śakra śarva parameṣṭhi
Care sunt mari muzicieni, își pleacă gâturile - kavaya ānata kandhara
Mințile fiindu-le amețite de beatitudine și - cittā kaśmalam yayu
Incapabili să-i înțeleagă natura - aniścita tattvā 

 

Picioarele lui Krișna în Vraja
Mersul Său, plimbarea Sa, Flautul Venu
Și Mana-Bhava – Extazul mental


nija-padābja-dalair dhvaja-vajra
nīrajā
kuśa-vicitra-lalāmai
vraja-bhuva śamayan khura-toda
varma-dhurya-gatir īita-veu
vrajati tena vaya sa-vilāsa
vīk
aārpita-manobhava-vegā
kuja-gati gamitā na vidāma
kaśmalena kavara vasana vā  16-17

Picioarele Sale asemenea petalelor de lotuși - nija pada dalai abja
Cu diferite semne de steag, fulger, lotus, nuiaua elefantului -  vicitra lalāmai dhvaja vajra nīraja akuśa
Ușurează pământul Vrajei de durerea - śamayan bhuva vraja todam
Cauzată de copitele (tari) ale vitelor - khura dhurya

Mersul său minunat, lăudat, -  gati
 varma īita
plimbarea Sa, jucăușul Flaut Venu - vrajati tena savilāsa veu
Și privirile aruncate ne fac să simțim Extazul mental - vīkaa arpita vayam mana-bhava
Agitația reducându-se la mersul copacilor (devenind nemișcate) - vegā gamitā gatim kuja
Iar datorită vrăjii nu mai realizăm că părul și îmbrăcămintea ni s-a desfăcut - kaśmalea na vidāma kavaram vā vasanam 

 

Când Krișna cântă la Venu și din gură 
Sunetele acestea fură mintea femeilor, ce se cufundă în oceanul calităților lui Krișna

mai-dhara kvacid āgaayan gā
mālayā dayita-gandha-tulasyā

praayino ’nucarasya kadāse
prak
ipan bhujam agāyata yatra

kva
ita-veu-rava-vañcita-cittā
kṛṣṇam anvasata kṛṣṇa-ghiya
gua-gaāram anugatya hariyo
gopikā iva vimukta-g
hāśā 18-19

Undeva El (Krișna) își numără vacile pe un colier din pietre prețioase - kvacit āgaayan gā mai
Și poartă o ghirlandă de flori ce are parfumul - dhara mālayā gandha
Dragei Tulasi și își pune uneori brațul pe umărul - dayita tulasyā prakipan kadā bhujam ase
Unei iubite însoțitoare - praayina anucarasya

Când Krișna cântă la Venu și din gură - yatra  kṛṣṇam kvaita veu agāyata
Sunetele acestea fură mintea femeilor - rava vañcita cittā ghiya
Ce se cufundă în oceanul calităților lui Krișna - anvasata aram gua-gaa kṛṣṇa

 


Urmându-l asemenea gopiilor - anugatya iva gopikā
Căprioarele au renunțat la orice speranță privind căsnicia - hariya vimukta āśā gha 

 

Ghirlanda de flori kunda
face propria-i îmbrăcăminte festivă

Dorind să satisfacă dorințele celor dragi
Krișna a apărut asemenea lunii din pântecul mamei Devaki

kunda-dāma-kṛta-kautuka-veṣo
gopa-godhana-vṛto yamunāyām
nanda-sūnur anaghe tava vatso
narma-daḥ praṇayiṇāṁ vijahāra
manda-vāyur upavāty anukūlaṁ
mānayan malayaja-sparśena
vandinas tam upadeva-gaṇā ye
vādya-gīta-balibhiḥ parivavruḥ 20-21

Îmbrăcămintea de păstor a fiului lui Nanda este festivă - veṣaḥ gopa nanda-sūnuḥ kautuka
când  își face o ghirlandă de flori kunda. - kṛta dāma kunda

O cea fără de păcat, (în timp ce) fiul tău se joacă de-a lungul Yamunei - anaghe tava vatsaḥ vijahāra yamunāyām
Înconjurat de văcuțe și amuzându-se cu dragele sale - vṛtaḥ godhana narma-daḥ praṇayiṇām
Brizele blânde suflă urmându-i și onorându-i - vāyuḥ manda upavāti anukūlam mānayan
Atingându-i cu (parfumul) santalului - sparśena ye malaya-ja

vatsalo vraja-gavāṁ yad aga-dhro
vandyamāna-caraṇaḥ pathi vṛddhaiḥ
kṛtsna-go-dhanam upohya dinānte
gīta-veṇur anugeḍita-kīrtiḥ
utsavaṁ śrama-rucāpi dṛśīnām
unnayan khura-rajaś-churita-srak
ditsayaiti suhṛd-āsiṣa eṣa
devakī-jaṭhara-bhūr uḍu-rājaḥ 22-23

Datorită afecțiunii pentru comunitatea păstorilor - yat vatsalaḥ vraja-gavām
(Krișna) a ridicat muntele (Govardan); picioarele (Acestuia) - dhraḥ aga  caraṇaḥ
Fiind venerate de-a lungul căii de toți înțelepții - vandyamāna pathi  kṛtsna vṛddhaiḥ

La sfârșitul zilei El adună cirezile de vaci - ante dina upohya go-dhanam
Cu cântecul flautului (Său) în timp ce însoțitorii săi, - gītā-veṇuḥ anuga
În ciuda oboselii, încep să îl laude și să îl glorifice - api śrama utsavam īḍita kīrtiḥ

Apariția strălucitoare a ghirlandei sale este acoperită - dṛśīnām rucā srak churita
De praful ridicat de copitele (vacilor) - rajaḥ unnayan khura

Dorind să satisfacă dorințele celor dragi - ditsayā  āśiṣaḥ eti suhṛt
Acesta este luna care a luat naștere din pântecul mamei Devaki - eṣaḥ uḍu-rājaḥ jaṭhara bhūḥ devakī 

 

Krișna se întoarce de la păscut, spre marea bucurie a gopiilor
și este numit Domn al Nopții, pentru că atunci încep jocurile sale cu gopiile

mada-vighūrṇita-locana īṣat
māna-daḥ sva-suhṛdāṁ vana-mālī
badara-pāṇḍu-vadano mṛdu-gaṇḍaṁ
maṇḍayan kanaka-kuṇḍala-lakṣmyā
yadu-patir dvirada-rāja-vihāro
yāminī-patir ivaiṣa dinānte
mudita-vaktra upayāti durantaṁ
mocayan vraja-gavāṁ dina-tāpam   24-25

La sfârșitul zilei Domnul Yadavilor - dina-ante yadu-patiḥ
mânând vacile din căldura puternică a zilei - mocayan durantam gavām tāpam dina
cu fața bucuroasă că se întoarce în Vraja - vaktraḥ mudita upayāti vraja
iar ochii rotindu-i-se încet datorită extazului divin, - vighūrṇita īṣat locanaḥ mada
le salută pe dragele sale, - māna-daḥ sva-suhṛdām

poartă o ghirlandă din flori de pădure - vana-mālī
iar fața Și obrajii săi fini - vadanaḥ gaṇḍam mṛdu
ornamentați și înfrumusețesați de cerceii de aur - maṇḍayan akṣmyā kuṇḍala kanaka
sunt albiți asemenea fructului bandara (de praful ridicat de copite) iar - pāṇḍu badara
Ca domnul nopții (al timpului jocurilor iubirii divine cu gopiile) - yāminī-patiḥ
El se joacă (cu ele) asemenea regelui elefanților - eṣaḥ vihāraḥ iva dvirada-rāja

śrī-śuka uvāca
evaṁ vraja-striyo rājan
kṛṣṇa-līlānugāyatīḥ
remire ’haḥsu tac-cittās
tan-manaskā mahodayāḥ 26

Șri Șuka spuse, „O rege, astfel în timpul zilei - śrī-śukaḥ uvāca rājan evam ahaḥsu
Femeile din Vraja se bucură cântând - vraja-striyaḥ remire anugāyatīḥ
Despre jocurile lui Krișna - kṛṣṇa-līlā
Conștiința le este la Acesta - tat-cittāḥ
Atingând marele succes de a se gândi la El - mahā udayāḥ tat-manaskāḥ