Srimad Bhagavatam Canto 10 Capitol 35
Șrimad Bhagavatam 10.35.1- (Cantoul 10, Capitolul 35 Strofele 1-26)
Viața lui Krișna
Nefericirea gopiilor
Sunetele flautului lui Krișna dau viață gopiilor
śrī-śuka uvāca
gopyaḥ kṛṣṇe vanaṁ yāte
tam anudruta-cetasaḥ
kṛṣṇa-līlāḥ pragāyantyo
ninyur duḥkhena vāsarān 1
Śuka spuse, „Când Krișna pleca în pădure - śrī-śukaḥ uvāca kṛṣṇe yāte vanam
Conștiința gopiilor îl urmau - cetasaḥ gopyaḥ tam anudruta
(și astfel) își petreceau ziua nefericite - ninyuḥ vāsarān duḥkhena
Cântând despre jocurile lui Krișna.“ - pragāyantyaḥ kṛṣṇa-līlāḥ
Tika:
În timpul zilei Gopiile erau nefericite datorită durerii despărțirii de el
dar nopțile erau fericite, pentru că și le petreceau cu el.
śrī-gopya ūcuḥ
vāma-bāhu-kṛta-vāma-kapolo
valgita-bhrur adharārpita-veṇum
komalāṅgulibhir āśrita-mārgaṁ
gopya īrayati yatra mukundaḥ
vyoma-yāna-vanitāḥ saha siddhair
vismitās tad upadhārya sa-lajjāḥ
kāma-mārgaṇa-samarpita-cittāḥ
kaśmalaṁ yayur apasmṛta-nīvyaḥ 2-3
Gopiile spuseră, „Când Mukunda (Krișna) ia - śrī-gopyaḥ ūcuḥ mukundaḥ kṛta
Cu mâna stângă flautul Venu și-l duce la gură - vāma bāhu veṇum arpita adhara
Spre obrazul stâng, mișcându-și sprâncenele, - vāma kapolaḥ valgita bhruḥ
Degetele sale tandre urmează metodele (muzicale) - aṅgulibhiḥ komala āśrita-mārgam
Și dau viață gopiilor - īrayati gopyaḥ
Iar persoanele perfecte călătorind pe cer - yatra siddhaiḥ yāna vyoma
Împreună cu femeile lor sunt încântate de ceea ce aud - saha vanitāḥ vismitāḥ tat upadhārya
Dar acestea (din urmă) sunt stânjenite de calea dorinței voluptoase - sa lajjāḥ mārgaṇa kāma
Și fiind copleșite de o conștiință impură - samarpita cittāḥ kaśmalam
Ele nu mai sunt conștiente de decăderea lor - yayuḥ apasmṛta nīvyaḥ
Tika:
Sunetele flautului lui Krișna dau viață gopiilor pentru că le cheamă în pădure la jocurile cu Krișna.
Conștiința impură apare datorită proiectării jocurilor amoroase ale lui Krișna cu gopiile în planul lumii materiale.
Zâmbetul lui Krișna fură liniștea gopiilor
hanta citram abalāḥ śṛṇutedaṁ
hāra-hāsa urasi sthira-vidyut
nanda-sūnur ayam ārta-janānāṁ
narma-do yarhi kūjita-veṇuḥ
vṛndaśo vraja-vṛṣā mṛga-gāvo
veṇu-vādya-hṛta-cetasa ārāt
danta-daṣṭa-kavalā dhṛta-karṇā
nidritā likhita-citram ivāsan 4-5
Fetelor, ascultați ceva minunat - hanta abalāḥ śṛṇuta citram
Despre acest fiu al lui Nanda - ayam nanda-sūnuḥ
El dă bucurie persoanelor în necaz - daḥ narma janānām ārta
Zâmbetul acestuia (ne) fură liniștea - hāsaḥ idam hāra sthira
Iar în timp ce El face să sune flautul - yarhi kūjita veṇuḥ
Cei mai de seamă nu mai au nici o importanță (pentru noi), - urasi vidyut
Iar conștiința bivolilor și cerbilor, aflați în grupuri - cetasaḥ vṛṣāḥ mṛga vrṇdaśaḥ
Și a vacilor aflate în cirezi - gāvaḥ vraja
Este dusă departe de cântecul flautului - hṛta ārāt vādya veṇu
Căci dinții din gură li se opresc să muște - danta kavalāḥ dhṛta daṣṭa
Urechile le sunt ciulite - karṇāḥ likhita
și parcă ar fi adormite, ca într-un tablou - āsan nidritāḥ iva citram
Tika:
Gopiile sunt în necazul dorului de Krișna și sunt bucuroase doar la auzirea sunetelor flautului Său
barhiṇa-stabaka-dhātu-palāśair
baddha-malla-paribarha-viḍambaḥ
karhicit sa-bala āli sa gopair
gāḥ samāhvayati yatra mukundaḥ
tarhi bhagna-gatayaḥ sarito vai
tat-padāmbuja-rajo ’nila-nītam
spṛhayatīr vayam ivābahu-puṇyāḥ
prema-vepita-bhujāḥ stimitāpaḥ 6-7
Gopiilor, uneori Mukunda (Krișna) împreună cu Bal - āli karhicit mukundaḥ sa-balaḥ
Și păstorii se îmbracă imitând luptătorii - gopaiḥ paribarha viḍambaḥ malla
Legându-și pene de păun și muguri, - baddha stabaka barhiṇa palāśaiḥ
Punându-și (pe corp) lut colorat - yatra dhātu
Apoi el cheamă văcuțele - tarhi saḥ samāhvayati gāḥ
Iar mișcarea apelor se întrerupe cu adevărat - gatayaḥ saritaḥ bhagna vai
apele dorindu-și ca praful picioarelor Sale asemenea lotușilor - āpaḥ spṛhayatīḥ rajaḥ pada-ambuja tat
Să fie adus de vânt (spre ele) - nītam anila
Așa cum noi rămânem nemișcate - iva vayam stimita
Cu brațele ușor tremurânde - bhujāḥ abahu vepita
Datorită iubirii pure - prema puṇyāḥ
Toate ființele sunt fermecate de flautul lui Krișna
anucaraiḥ samanuvarṇita-vīrya
ādi-pūruṣa ivācala-bhūtiḥ
vana-caro giri-taṭeṣu carantīr
veṇunāhvayati gāḥ sa yadā hi
vana-latās tarava ātmani viṣṇuṁ
vyañjayantya iva puṣpa-phalāḍhyāḥ
praṇata-bhāra-viṭapā madhu-dhārāḥ
prema-hṛṣṭa-tanavo vavṛṣuḥ sma
darśanīya-tilako vana-mālā-
divya-gandha-tulasī-madhu-mattaiḥ
ali-kulair alaghu gītām abhīṣṭam
ādriyan yarhi sandhita-veṇuḥ
sarasi sārasa-haṁsa-vihaṅgāś
cāru-gītā-hṛta-cetasa etya
harim upāsata te yata-cittā
hanta mīlita-dṛśo dhṛta-maunāḥ 8-11
Domnul original merge prin pădure - ādi-pūruṣaḥ caraḥ vana — in the forest;
iar însoțitorii săi laudă splendoarea sa - anucaraiḥ samanuvarṇita vīryaḥ
Asemenea minunăției de neschimbat - iva bhūtiḥ acala
În timp ce vacile care pasc la poalele munților - yadā gāḥ carantīḥ taṭesu giri
Sunt chemate de Flautul Venu al Acestuia - āhvayati veṇunā saḥ
Plantele pădurii și copacii ca și cum l-ar fi revelat - vana-latāḥ taravaḥ iva vyañjayantyaḥ
Cu adevărat în sufletul lor pe Domnul Transcendental Vișnu - hi ātmani viṣṇuṁ
devin bogați în flori și fructe - āḍhyāḥ puṣpa phala
pleacându-și crengile datorită greutății acestora - praṇata viṭapāḥ bhāra
iar datorită iubirii lor, miere curge din ele șiroaie - prema madhu dhārāḥ vavṛṣuḥ sma
Corpul celor ce le văd devine extatic - tanavaḥ darśanīya hṛṣṭa
Roiuri de albine devenind înebunite de excelentul parfum - kulaiḥ ali mattaiḥ tilakaḥ gandha
Al dulceții divine al ghirlandei din flori de pădure și tulasi - madhu divya vana-mālā tulasī
A Domnului Transcendental Hari (Krișna), cântă tare - harim gītām alaghu
Și-atunci dorind să satisfacă - yarhi abhīṣṭam sandhita
Cocorii, lebedele și celelalte păsări de pe lac - sārasa haṁsa vihaṅgāḥ sarasi
Oh, Acesta își ia flautul și cântă - hanta hṛta veṇuḥ gīta ādriyan
Și astfel mințile acestora sunt fermecate - yata cetasaḥ etya cāru
și cu ochii închiși îl venerează concentrându-și mințile - dṛśaḥ mīlita upāsata dhṛta cittāḥ
și păstrând tăcere - maunāḥ
Tika:
Fințele sunt tot timpul controlate, iar controlul este uneori atât de subtil, încât ele cred că ar fi libere.
Numai când controlul este împotriva propriei dorințe de a se bucura de plăceri,
numită în mod fals libertate, când de fapt este un prizonierat al simțurilor materiale, el devine evident.
Gopiile sunt purtate de fericire când aud flautul lui Krișna
saha-balaḥ srag-avataṁsa-vilāsaḥ
sānuṣu kṣiti-bhṛto vraja-devyaḥ
harṣayan yarhi veṇu-raveṇa
jāta-harṣa uparambhati viśvam
mahad-atikramaṇa-śaṅkita-cetā
manda-mandam anugarjati meghaḥ
suhṛdam abhyavarṣat sumanobhiś
chāyayā ca vidadhat pratapatram 12-13
Împreună cu Bal, împodobit cu ghirlande și cunune de flori și - saha-balaḥ srak avataṁsa
Jucându-se în păduri cu rasa zeițelor din Vraja - vilāsaḥ sānuṣu kṣiti vraja-devyaḥ
(acestea sunt) purtate de fericire când flautul (Său) - bhṛtaḥ harṣayan yarhi veṇu
răsună aducând bucurie - raveṇa jāta-harṣaḥ
și întreaga lume răsună - viśvam uparambhati
Fiindu-i teamă de a nu ofensa o mare personalitate - śaṅkita atikramaṇa mahat
Norul se gândește să răsune cu tunete gentile - meghaḥ cetāḥ anugarjati manda-mandam
El lasă o ploaie de flori pentru prietenul său - abhyavarṣat sumanobhiḥ suhṛdam
Și îi asigură umbră asemenea unei umbrele - ca vidadhat chāyayā pratapatram
Zeii înșiși sunt fermecați de cântecul flautului lui Krișna
vividha-gopa-caraṇeṣu vidagdho
veṇu-vādya urudhā nija-śikṣāḥ
tava sutaḥ sati yadādhara-bimbe
datta-veṇur anayat svara-jātīḥ
savanaśas tad upadhārya sureśāḥ
śakra-śarva-parameṣṭhi-purogāḥ
kavaya ānata-kandhara-cittāḥ
kaśmalaṁ yayur aniścita-tattvāḥ 14-15
O femeie castă, fiul tău, ca păstor este expert - sati tava sutaḥ gopa vidagdhaḥ
În diferitele activități ale păstoritului - vividha caraṇeṣu
Dar are propriul său mod de a cânta în diferite feluri la flaut - nija vādye śikṣāḥ urudhā veṇu
Când își pune flautul la buzele sale roșii asemenea fructului bimba - yadā datta veṇuḥ adhara bimbe
acesta scoate sunetele scalei muzicale - anayat svara jātīḥ
Ca niște limbații, care fiind auzite de zeii controlori - savanaśaḥ tat upadhārya sura-īśāḥ
Conduși de Indra, Șiva și Brahmaa - puraḥ-gāḥ śakra śarva parameṣṭhi
Care sunt mari muzicieni, își pleacă gâturile - kavayaḥ ānata kandhara
Mințile fiindu-le amețite de beatitudine și - cittāḥ kaśmalam yayuḥ
Incapabili să-i înțeleagă natura - aniścita tattvāḥ
Picioarele lui Krișna în Vraja
Mersul Său, plimbarea Sa, Flautul Venu
Și Mana-Bhava – Extazul mental
nija-padābja-dalair dhvaja-vajra
nīrajāṅkuśa-vicitra-lalāmaiḥ
vraja-bhuvaḥ śamayan khura-todaṁ
varṣma-dhurya-gatir īḍita-veṇuḥ
vrajati tena vayaṁ sa-vilāsa
vīkṣaṇārpita-manobhava-vegāḥ
kuja-gatiṁ gamitā na vidāmaḥ
kaśmalena kavaraṁ vasanaṁ vā 16-17
Picioarele Sale asemenea petalelor de lotuși - nija pada dalaiḥ abja
Cu diferite semne de steag, fulger, lotus, nuiaua elefantului - vicitra lalāmaiḥ dhvaja vajra nīraja aṅkuśa
Ușurează pământul Vrajei de durerea - śamayan bhuvaḥ vraja todam
Cauzată de copitele (tari) ale vitelor - khura dhurya
Mersul său minunat, lăudat, - gatiḥ varṣma īḍita
plimbarea Sa, jucăușul Flaut Venu - vrajati tena savilāsa veṇuḥ
Și privirile aruncate ne fac să simțim Extazul mental - vīkṣaṇa arpita vayam manaḥ-bhava
Agitația reducându-se la mersul copacilor (devenind nemișcate) - vegāḥ gamitāḥ gatim kuja
Iar datorită vrăjii nu mai realizăm că părul și îmbrăcămintea ni s-a desfăcut - kaśmaleṇa na vidāmaḥ kavaram vā vasanam
Când Krișna cântă la Venu și din gură
Sunetele acestea fură mintea femeilor, ce se cufundă în oceanul calităților lui Krișna
maṇi-dharaḥ kvacid āgaṇayan gā
mālayā dayita-gandha-tulasyāḥ
praṇayino ’nucarasya kadāṁse
prakṣipan bhujam agāyata yatra
kvaṇita-veṇu-rava-vañcita-cittāḥ
kṛṣṇam anvasata kṛṣṇa-gṛhiṇyaḥ
guṇa-gaṇārṇam anugatya hariṇyo
gopikā iva vimukta-gṛhāśāḥ 18-19
Undeva El (Krișna) își numără vacile pe un colier din pietre prețioase - kvacit āgaṇayan gāḥ maṇi
Și poartă o ghirlandă de flori ce are parfumul - dharaḥ mālayā gandha
Dragei Tulasi și își pune uneori brațul pe umărul - dayita tulasyāḥ prakṣipan kadā bhujam aṁse
Unei iubite însoțitoare - praṇayinaḥ anucarasya
Când Krișna cântă la Venu și din gură - yatra kṛṣṇam kvaṇita veṇu agāyata
Sunetele acestea fură mintea femeilor - rava vañcita cittāḥ gṛhiṇyaḥ
Ce se cufundă în oceanul calităților lui Krișna - anvasata arṇam guṇa-gaṇa kṛṣṇa
Urmându-l asemenea gopiilor - anugatya iva gopikāḥ
Căprioarele au renunțat la orice speranță privind căsnicia - hariṇyaḥ vimukta āśāḥ gṛha
Ghirlanda de flori kunda
face propria-i îmbrăcăminte festivă
Dorind să satisfacă dorințele celor dragi
Krișna a apărut asemenea lunii din pântecul mamei Devaki
kunda-dāma-kṛta-kautuka-veṣo
gopa-godhana-vṛto yamunāyām
nanda-sūnur anaghe tava vatso
narma-daḥ praṇayiṇāṁ vijahāra
manda-vāyur upavāty anukūlaṁ
mānayan malayaja-sparśena
vandinas tam upadeva-gaṇā ye
vādya-gīta-balibhiḥ parivavruḥ 20-21
Îmbrăcămintea de păstor a fiului lui Nanda este festivă - veṣaḥ gopa nanda-sūnuḥ kautuka
când își face o ghirlandă de flori kunda. - kṛta dāma kunda
O cea fără de păcat, (în timp ce) fiul tău se joacă de-a lungul Yamunei - anaghe tava vatsaḥ vijahāra yamunāyām
Înconjurat de văcuțe și amuzându-se cu dragele sale - vṛtaḥ godhana narma-daḥ praṇayiṇām
Brizele blânde suflă urmându-i și onorându-i - vāyuḥ manda upavāti anukūlam mānayan
Atingându-i cu (parfumul) santalului - sparśena ye malaya-ja
vatsalo vraja-gavāṁ yad aga-dhro
vandyamāna-caraṇaḥ pathi vṛddhaiḥ
kṛtsna-go-dhanam upohya dinānte
gīta-veṇur anugeḍita-kīrtiḥ
utsavaṁ śrama-rucāpi dṛśīnām
unnayan khura-rajaś-churita-srak
ditsayaiti suhṛd-āsiṣa eṣa
devakī-jaṭhara-bhūr uḍu-rājaḥ 22-23
Datorită afecțiunii pentru comunitatea păstorilor - yat vatsalaḥ vraja-gavām
(Krișna) a ridicat muntele (Govardan); picioarele (Acestuia) - dhraḥ aga caraṇaḥ
Fiind venerate de-a lungul căii de toți înțelepții - vandyamāna pathi kṛtsna vṛddhaiḥ
La sfârșitul zilei El adună cirezile de vaci - ante dina upohya go-dhanam
Cu cântecul flautului (Său) în timp ce însoțitorii săi, - gītā-veṇuḥ anuga
În ciuda oboselii, încep să îl laude și să îl glorifice - api śrama utsavam īḍita kīrtiḥ
Apariția strălucitoare a ghirlandei sale este acoperită - dṛśīnām rucā srak churita
De praful ridicat de copitele (vacilor) - rajaḥ unnayan khura
Dorind să satisfacă dorințele celor dragi - ditsayā āśiṣaḥ eti suhṛt
Acesta este luna care a luat naștere din pântecul mamei Devaki - eṣaḥ uḍu-rājaḥ jaṭhara bhūḥ devakī
Krișna se întoarce de la păscut, spre marea bucurie a gopiilor
și este numit Domn al Nopții, pentru că atunci încep jocurile sale cu gopiile
mada-vighūrṇita-locana īṣat
māna-daḥ sva-suhṛdāṁ vana-mālī
badara-pāṇḍu-vadano mṛdu-gaṇḍaṁ
maṇḍayan kanaka-kuṇḍala-lakṣmyā
yadu-patir dvirada-rāja-vihāro
yāminī-patir ivaiṣa dinānte
mudita-vaktra upayāti durantaṁ
mocayan vraja-gavāṁ dina-tāpam 24-25
La sfârșitul zilei Domnul Yadavilor - dina-ante yadu-patiḥ
mânând vacile din căldura puternică a zilei - mocayan durantam gavām tāpam dina
cu fața bucuroasă că se întoarce în Vraja - vaktraḥ mudita upayāti vraja
iar ochii rotindu-i-se încet datorită extazului divin, - vighūrṇita īṣat locanaḥ mada
le salută pe dragele sale, - māna-daḥ sva-suhṛdām
poartă o ghirlandă din flori de pădure - vana-mālī
iar fața Și obrajii săi fini - vadanaḥ gaṇḍam mṛdu
ornamentați și înfrumusețesați de cerceii de aur - maṇḍayan akṣmyā kuṇḍala kanaka
sunt albiți asemenea fructului bandara (de praful ridicat de copite) iar - pāṇḍu badara
Ca domnul nopții (al timpului jocurilor iubirii divine cu gopiile) - yāminī-patiḥ
El se joacă (cu ele) asemenea regelui elefanților - eṣaḥ vihāraḥ iva dvirada-rāja
śrī-śuka uvāca
evaṁ vraja-striyo rājan
kṛṣṇa-līlānugāyatīḥ
remire ’haḥsu tac-cittās
tan-manaskā mahodayāḥ 26
Șri Șuka spuse, „O rege, astfel în timpul zilei - śrī-śukaḥ uvāca rājan evam ahaḥsu
Femeile din Vraja se bucură cântând - vraja-striyaḥ remire anugāyatīḥ
Despre jocurile lui Krișna - kṛṣṇa-līlā
Conștiința le este la Acesta - tat-cittāḥ
Atingând marele succes de a se gândi la El - mahā udayāḥ tat-manaskāḥ
