Cyril și Hypatia, ultima dintre Neoplatonişti

Datorită activităţilor sale Cyril este cunoscut in istoria “creştină” ca unul dintre "sfinţii" bisericii...
multele hoţii si prăduieli, din contul său fiind trecute sub tăcere.

Una dintre cele mai faimoase crime din contul său este cea a lui Hypatia, ultima dintre Neoplatonişti.
Hypatia a fost fica lui Theon, un celebru filozof si mathematician,
autor al unui comentariu despre Euclid, la care fata sa l-a asistat.

Conform lui Suidas Hypatia a scris comentarii la Aritmetica lui Diophantus din Alexandria,
la Conici de Apollonius din Perga, şi la Canonul Aritmetic la lui Ptolemeu,
care sunt insă până in prezent pe lista distrugerilor creștinismului ...

In timp ce Hypatia a trăit in Atena, ea a venit in contact cu Şcoala Neoplatonică
fondată de Plotinus, Porphyry si Iamblichus, identificandu-se cu Mişcarea Neoplatonică.
Mai tarziu când ea şi-a stabilit rezidenţa in Alexandria și a început sa ţină prelegeri
in faimosul Muzeu, unde prin profunda inţelepciune şi elocvenţă a atras tineretul studios al Alexandriei.

Ea a fost admisă in cercul intim al celor mai mareţe familii alexandrine.
Hypatia a adus Egyptul aproape de inţelegerea Mysterelor antice.
Cunoaşterea ei despre Theurgia a restaurant valoarea practică a Mysterelor.
(Aceasta cunoaştere este asemănătoare cunoaşterii despre aspectul impersonal al Domnului Transcendental.)

Urmând lui Plotinus şi Porphyry, ea a demonstrat posibilitatea unirii sufletului individual
cu Sufletul tuturor (parama-atma, sau Forma Localizată a lui Dumnezeu in inima fiecăruia, Suprasufletul).

Continuând munca lui Ammonius Saccas, ea a arătat
similitudinile dintre diferitele religii şi identitatea unei surse unice.

Fundamentul precar al tocmai instauratelor dogme “creştine” era pus in primejdie
de către prelegerile elevate ale lui Hypatia care adopta metoda raţionamentului inductiv a lui Aristotel.
Dintre toate lucrurile, cel mai urâte de catre biserica “crestină” erau, şi sunt, logica şi explicatiile raţionale.

Când Hypatia a început să explice alegoriile metafizice din care “creştinismul” îşi imprumutase dogmele,
şi a început să le analizeze in public, ea şi-a semnat sentinţa grabnică.
Astfel intr-o după amiază din timpul săptămânii dinnainte de învierea lui "christos” a anului 414,
o multime de călugări creştini trimişi de “sfântul” Cyril, conduşi de Petru Cititorul,
s-au adunat in faţa Muzeului, unde Hypatia îşi ţinea prelegerile.

După ce a ieşit de la cursuri, ea a fost atacată de călugări, despuiată şi târâtă într-o biserică “a lui Dumnezeu”.
Petru Cititorul a omorât-o, iar calugării in delir i-au târât corpul sfâşiat pe străzile Alexandriei.
Astfel a fost ucisă Hypatia, pecetluind sfârşitul Şcolii Neoplatonice,
ai căror adepţi îngroziţi au căutat depărtările.

Şcoala a fost inchisă prin ordinul Imparatului Iustinian.
Odată cu plecarea celor şapte filozofi ai Mişcării Neoplatonice:
Hermias, Priscianus, Diogenes, Eulalius, Damaskias, Simplicius si Isidorus,
care au fugit in Orientul Îndepartat pentru a scăpa de persecuţiile lui Justinian,
ultimul bastion al inţelepciuni antice a fost distrus.