Adi/ Sambhava Parva 87-93

Sambhava din Adi parva 87

Învățăturile lui Yayati


Vaisampayana spuse, 'În timp ce regele regilor se află în paradis-- casa zeilor, a fost venerat de zei, de Sadhya, Maruți și Vasu. Faptele fiindu-i sacre și mintea complet controlată, monarhul obișnuia să se ducă din când în când din regiunea zeilor în lăcașul lui Brahmaa ( prima ființă din univers, lăcașul cel mai înalt din universul material, ce este greu accesat chiar și de zei, nu este vorba de lumea spirituală). Și am auzit că a trăit mult timp în ceruri.

"Într-o zi cel mai bun din regi, Yayati, s-a dus la Indra (conducătorul paradisului de sus) și în cursul discuției domnul pământului a fost întrebat de Indra:
'Ce ai spus, O rege, când fiul tău Puru a acceptat decreptitudinea ta pe pământ, și i-ai dat împărăția ta?'

"Yayati răspunse, 'I-am spus că toată țara dintre Gange și Yamuna este a sa. Aceasta este într-adevăr regiunea centrală a pământului, în timp ce regiunile adiacente vor fi ale fraților săi. De asemenea i-am spus că cei ce nu sunt atinși de furie sunt mult superiori, celor ce sunt sub influența acesteia iar cei ce sunt dispuși să ierte sunt mult superiori celor ce nu iartă.

Omul este superior animalelor.
Printre oameni, cei învățați sunt superiori celor neînvățați.
Dacă ți se greșește să nu greșești în schimb, (călcând datoria prescrisă - dharma).
Propria-ți furia îți arde sufletului; dar dacă nu o iei în seamă, nu-ți distruge virtuțile (câștigate anterior).
Să nu rănești pe nimeni prin vorbe crude.
Să nu-ți învingi dușmanii niciodată prin mijloace demne de dispreț;
și încă o dată să nu rostești niciodată cuvinte usturătoare și vorbe păcătoase ce i-ar putea tortura pe alții.
Cei ce-i înțeapă pe alții cu cuvinte ce sunt asemenea spinilor, trebuie să știi că va fi mereu purtat în gura Rakshasilor (mâncători de oameni cu puteri mistice - un fel de "demoni". Prosperitatea și norocul zboară chiar la vederea acestuia.

Cei virtuoși trebuie să-i tot timpul ca model și de aceea, cu un ochi retrospectiv, să compari actele tale cu cele ale celor virtuoși;
și să nu iei niciodată în considerație cuvintele jignitoare ale celor răi.
Iar comportamentul celui înțelept ar trebui să-ți fie model pentru propria-ți acțiune.
Cel rănit de săgețile cuvintelor jignitoare aruncate , plânge zi și noapte.
Într-adevăr acestea lovesc însuși miezul corpului. De aceea cel înțelept nu aruncă astfel de săgeți către alții.
Nu există nici un alt tip de venerare și adorare mai bună, în cele trei lumi, ca bunătatea, prietenia, caritate și dulceața vorbirii. De aceea ar trebui să rostești cuvinte care alină și nu care ard.
Și să-i respecți pe cei care merită acest lucru
și tot timpul să dai și să nu ceri!

Sambhava din Adi parva 88

Cel înțelept și virtuos
puterea asocierii


Vaisampayana spuse, 'După aceasta Indra l-a întrebat din nou pe Yayati, 'Tu te-ai retras în păduri, O rege, după ce ți-ai făcut toate datoriile. O Yayati, fiu al lui Nahusha, te-aș întreba, cine îți este egal în austerități.' Yayati replică, 'O Vasava, în ceea ce privesc austerități, nu cred că am egal printre oameni, suri, gandharva și marii riși.' Indra spuse, 'O monarh, pentru că i-ai desconsiderat pe cei ce-ți sunt superiori, egali sau chiar inferiori, fără de fapt a le cunoaște meritele; ca urmare virtuțile ți s-au diminuat și trebuie să cazi din paradis.'

Yayati spuse, 'O Sakra, dacă virtuțile mele au fost prin aceasta diminuate și trebuie să cad din paradis, doresc, o conducător al zeilor, ca cel puțin să cad printre cei virtuoși și onești.' Indra replică, 'O rege, vei cădea printre cei virtuoși și înțelepți și vei obține mare renume. Și după această experiență a ta, O Yayati, să nu-i mai desconsideri vreodată pe cei ce-ți sunt superiori sau chiar egali.'

"Vaisampayana continuă, 'După aceasta, Yayati a căzut din regiunile paradisiace. Și în timp ce cădea, a fost văzut de cel mai de seamă dintre înțelepții regali, Ashtaka, protectorul propriei sale dharma (datorie prescrisă). Ashtaka privindu-l, îl întrebă, 'Cine ești tu, O tinere, a cărei frumusețe este egală cu cea a lui Indra, având o splendoare înflăcărată asemenea focului, astfel căzând din lumile superioare?

Tu ești cel mai de seamă din corpurile de pe cer ce a apărut din nori. Văzându-te căzând de pe traiectoria solară, având o energie inimaginabilă și splendoarea soarelui; toți sunt curioși să afle ceea ce cade și este lipsit de conștiință! Contemplându-te pe calea celor celești, posedând o energie ca a lui Sakra, sau Surya, sau Vishnu, noi te-am abordat pentru a afla adevărul.

Dacă tu ne întrebi mai întâi pe noi, cine suntem noi, noi nu dorim să fim vinovați de a fi necivilizați întrebând noi primii. Noi te întrebăm, cine ești tu și de ce te apropii de noi. Fie ca temerile să-ți fie împrăștiate; fie ca suferințele și durerile să înceteze. Acum te afli în prezența celor virtuoși și înțelepți. Chiar însuși Sakra (numele lui Indra), cel ce l-a ucis pe (asura) Vala-- nu are puterea să-ți facă nici un rău aici.

O tu, cel care ai calitățiile conducătorului zeilor, cei înțelepți și virtuoși sunt sprijnul fraților lor îndurerați. În această adunare nu se află decât cei înțelepți și virtuoși asemenea ție. De aceea poți rămâne aici liniștit. Doar focul poate să dea căldură. Doar pământul poate să infuzioneze viața în sămânță. Doar soarele are puterea de a ilumina aici. La fel doar oaspetele are puterea de a comanda celui virtuos și înțelept.

Sambhava din Adi parva 89

Căderea lui Yayati
Respectul, cunoașterea și virtutea
Vanitate, ascetism, plăceri lumești
Destinul este suprem – atitudinea față de bucurie și suferință

Yayati spuse, 'Eu sunt Yayati, fiul lui Nahusha și tatăl lui Puru. Aruncat din regiunile celeste unde trăiesc persoane perfecte (Siddha) și cei iluminați (Rishi) pentru că i-am desconsiderat pe toți, cad acum, deoarece virtutea mea s-a diminuat. În ani sunt mai în vârstă decât tine; de aceea nu am salutat eu mai întâi. Într-adevăr brahmanii îl respectă pe cel care este mai în vârstă, sau superior în cunoaștere sau merite ascetice.'
"Ashtaka replică, 'O monarh, tu afirmi că cel care este mai în vârstă ar fi demn de respect. Dar se spune că ce care este superior în cunoaștere sau merite ascetice, este cu adevărat demn de a fi respectat.'
"Yayati replică acestuia, 'Se spune că păcatul distruge meritele celor patru tipuri de acre virtuoase.
Vanitatea este elementul care duce în lumile iadului (unde se ispășesc pedepsele ce nu au fost primite în timpul unei vieți).
Cel virtuos nu-l urmează niciodată pe cel vicios. El acționează în așa fel ca meritele sale să crească.
Eu însumi am avut mari merite conform Dharmei (activități prescrise în această lume; nu se referă la activități spirituale), dar toate acestea au dispărut. De-abia dacă am să pot să le recâștig, chiar și prin cele mai mari strădanii. Privindu-mi soarta, pot spune că cel care este înclinat să atingă propriul bine, trebuie să renunțe la propria-i vanitate.

Cel ce a obținut o mare avere, a executat sacrificii meritorii, și după ce a achiziționat tot felul de învățături vedice, a rămas umil și după ce a studiat întreaga Vedă, s-a devotat ascetismului, retrăgându-și mintea de la plăcerile lumești, se duce în paradis.Nimeni nu trebuie să devină exaltat, pentru că a obținut o mare avere. Nimeni nu trebuie să devină vanitos pentru că a studiat întrega Veda.

În lumea oamneii au diferite dispoziții. Destinul este suprem.
Și astfel puterea și strădania sunt uneori fără de folos. Știind că Destinul este atotputernic, cel înțelept, oricare ar fi partea lor, nu trebuie să devină nici exuberanți și nici să se plângă. Când creaturile înțeleg că atât bucuria cât și suferința depind de Destin și nu neapărat de propria strădanie sau putere dintr-a anumită viață, n-ar trebui nici să se plângă și nici să devină exuberanți, amintindu-și că destinul este atotputernic. Cel înțelept trebuie să fie tot timpul mulțumit, nici să nu se plângă la suferință și nici să sară în sus la bucurie.

De vreme ce Destinul este suprem, atât supărarea cât și exaltarea nu-și au nici un rost. O Ashtaka, niciodată nu am fost năpădit de frică sau supărare, știind că voi fi în lume ceea ce Marele Administrator a ordonat să fiu (într-o anumită viață). Insectele și viermii, creaturile ovipare, existențele vegetale, .., peștii, pietrele, iarba, copacii – de fapt toate lucrurile create, când sunt eliberate de efectele propriilor acte, se asociază cu Sufletul Suprem. Fericirea și suferința (ce aparțin acestei lumi, fiind legate de acestă lume trecătoare) sunt trecătore. De aceea nu are nici un rost să mă plâng. Niciodată nu știm cum trebuie să acționăm pentru a evita suferința (care vine peste noi). De aceea nu are nici un rost să te tot plângi.'

"Posedând toat virtuțile, regele Yayati care era strămoșul din partea maternă a lui Ashtaka, în timp ce se afla pe cer, la terminarea discursului său a fost în continuare întrebat de Ashtaka, 'O rege al regilor, spune-mi în detaliu despre acele regiuni pe care le-ai vizitat și de care te-ai bucurat, cât și despre timpul petrecut în fiecare din ele. Ai vorbit despre perceptele Datoriei Prescrise (Dharma) asemenea marilor maeștri versați în actele și spusele marilor personalități!'

Yayati replică, 'Am fost un mare rege pe pământ, deținând conducerea întregii lumi. Părăsind-o, ca urmare a meritelor mele dharmice am obținut multe regiuni înalte. Am locuit acolo pentru o mie de ani, și apoi am obținut o regiune foarte înaltă, care este reședința lui Indra (conducătorul zeilor0, o regiune de o extraordinară frumusețe, având o mie de porți și extinzându-se peste o sută de yogeana de jur împrejur.

 

Acolo am trăit de asemenea pentru o mie de ani și am obținut o regiune chiar mai înaltă. Aceea este regiunea perfectei beatitudini, unde nu există descompunere, cea a creatorului (prima ființă din Univers, angajată în creația universală, sub inspirația Domnlui Suprem Vișnu), foarte dificil de a fi atinsă. Acolo am trăit de asemenea o mie de ani și apoi am atins o regiune foarte înaltă, cea a zeului zeilor (Vișnu pe planeta spirituală din universul material – Sveta-dvip) unde de asemenea am trăit fericit. Într-adevăr am trăit în diferite regiuni, adorat de toate persoanele celeste și posedând puterile și o splendoare egală cu a persoanelor celeste. Capabil să-mi asum orice formă mi-o doream, am trăit un million de ani în grădinile lui Nandana bucurându-mă de doamnele celeste de companie Apsara contemplând nenumărații copaci frumoși îmbrăcați în flori și emanând un parfum delicios.

Și după ce au trecut mulți ani, în timp ce mă aflam acolo delectându-mă de perfecta beatitudine, mesagerul celes, cu o față încruntată, într-o zi strigă la mine cu o voce tare și joasă de trei ori, „Ruinat! Ruinat! Ruinat! O leule printre regi”, aceasta este tot ce-mi amintesc. Am căzut din Nandana, meritele mele dharmice epuizate! Am auzit în ceruri, vocile persoanele celeste exclamând supărate,--Vai! Ce nenorocire! Yayati, cu meritele sale dharmice este distrus, în ciuda faptelor sale virtuose și sacre cade!

Și în timp ce cădeam, i-am întrebat tare, 'Voi, cei celști, unde sunt acei înțelepți, printre care am să cad?' Ei mi-au arătat această regiune sacrificială sacră, care vă aparține. Privind rotocoalele fumului, care înegreau atmosfera și mirosind parfumului untului pur (ghii) turnat continuu în foc, și ghidat încoace, mă aproprii de acest loc al vostru, cu inima bucuroasă că obțin compania voastră.'

Sambhava din Adi parva 90

Ființa care cade din paradis
Renașterea ființelor
Vanitate
Energia spirituală brahma


Ashtaka spuse, 'Capabil să-ți asumi orice formă pe care ți-ai dorit-o, ai trăit timp de un milion de ani în grădinile (paradisiace) ale lui Nandana. Din ce cauză ai fost nevoit să părăsești acea regiune și să fii aici, O tu, cel mai de seamă dintre cei ce au înflorit în Krita-Yuga?'
Yayati răspunse, 'Așa cum concetățenii, prietenii și rudele îi părăsesc în această lume pe cei ce-și pierd averile, la și în cealaltă lume, persoanele celeste în frunte cu Indra îl părăsesc pe cel ce și-a pierdut virtutes.'

Ashtaka spuse, 'Sunt nerăbdător să aflu cum este posibil ca în lumea paradisiacă să-ți pierzi virtutea. Spune-mi de asemenea, O rege, ce regiuni pot fi atinse și în urma căror acțuni. Tu ești un bun cunoscător al actelor și spuselor marilor ființe."

"Yayati răspunse, 'O prea piosule, cei ce vorbesc de propriile merite, sunt condamnați să sufere în iadul numit Bhauma (planeta pământ). Deși emaciați și slăbiți, ei par să crească pe pământ doar pentru a deveni (în cele din urmă) hrana vulturilor, câinilor și șacalilor. De aceea, O rege, acest viciu rău și condamnabil trebuie reprimat. O rege, acum ți-am spus totl. Spune-mi ce mai vrei să știi.'

"Ashtaka spuse, 'Când corpul este distrus odată cu vârsta, vulturii, păunii, insectele și viermii îl mănâncă. Unde mai rezidezi atunci? Și cum poți veni la viață? Nu am auzit de nici un fel de iad care să fie chemat I Bhauma pe pământ!'

"Yayati răspunse, 'După disoluția corpului, conform propriilor acte anterioare intri într-un anume pântec și stai acolo într-o formă indistinctă până când curând forma se definitivează și reapari în lumea asta. Acesta este pământul-iad (Bhauma) unde el cade (din lumile paradisiace), pentru că nu s-a străduit să termine existența (materială) și nu s-a dedicat actelor de emancipare spirituală. Unii trăiesc 60 000 de ani alți 80 000 de ani în paradis și apoi cad. Și atunci când cad, sunt atacați de anumiți Rakshasa, sub forma copiilor nepoților și alte rude, care-l fac să nu se poată concentra asupra propriei emancipări spirituale.'

"Ashtaka întrebă, 'Pentru ce fel de păcate sunt atacați cei ce cad din paradis de astfel de acești Rakșasa îngrozitori, cu dinți ? De ce nu sunt anihilați? Cum de intră din nou într-un pântec, dotat cu simțuri?'

"Yayati răspunse, 'După ce a căzut din ceruri, ființa are o formă subtilă ce trăiește în apă. Apa intră în semințe devenind o ființă seminală, care intrând în uterul femeii în perioada fertilă, dă naștere unui embrion asemenea unui fruct ce apare dintr-o floare. Ființele seminale intrând în copaci, plante și animale pot lua alte diferite forme. Acesta este cazul tuturor ființelor pe care le vezi.
'
"Ashtaka spuse, 'O spune-mi dacă o ființă care a primit o formă umană intră într-un pântec în propria-i formă sau o alta? Și de unde dobândește forma distinctă și vizibilă, ochii și urechile, precum și conștiința?' Yayati răspunse, 'Conform meritelor propriilor acte, ființa care se află într-o formă subtilă și intră în sămânța care este plantată în pântec este atrasă de forțele din atmosferă în scopul renașteri.

Apoi se dezvoltă de-a lungul timpului; mai întâi devine un embrion, apoi este dotată cu organe fizice. Ieșind din pântec,devine conștientă de existența sa, devenind sensibilă la sunete, forme și [CENSORED] ri, mirosuri, gusturi, consistența substanțelor și a temperaturii lor prin pipăire iar prin minte devine sensibilă la idei.'

"Ashtaka întrebă, 'După moarte corpul este ars, sau este distrus într-alt fel. Fiind redus la nimic, printr-o astfel de disoluție, care este principiul care reînvie ființa?' Yayati spuse, 'Persoana care moare ia o formă subtilă (nedetectabilă cu organele de simț grosiere) și reținând depozitul tuturor actelor sale ca într-un vis, ea intră într-o altă formă mai repede ca vântul. Cel virtuos atinge o formă superioară de existență iar cel vicios una inferioară. Cei vicioși devin viermi și insecte. La aceasta nu am nimic de adăugat! Ce ai vrea să mai știi?'
"Ashtaka spuse, 'O tată, pot oamenii să obțină acele regiuni superioare, de unde nu mai există cale de întoarcere la viața pământeană? Pot fi obținute prin ascetism sau prin cunoaștere? Cum poți să obții gradual regiunile beatitudinii? Dă un răspuns complet.'

"Yayati răspunse, 'Cel înțelept spune că pentru oameni există șapte porți prin care se poate obține admiterea în paradis: asceticism, bunavoință, linștea minții, autocontrolul, modestia, simplitate, și bunătatea pentru toate creaturile. Cel înțelept spune că toate acestea se piert ca urmare a vanității.

Cel care acumulând cunoaștere se crede învățat, și cu ajutorul cunoașterii sale distruge reputația altora, nu va atinge niciodată regiunile fericirii ce nu poate fi distrusă. De asemena acea cunoaștere nu-l fac capabil să atingă Brahma. Studiul, tăcerea, venerarea în fața focului și sacrificiile îndepărtează orice frică.

Totuși dacă acestea sunt amestecate cu vanitate, în loc să îndepărteze frica, devin de fapt o cauză pentru aceasta. Cel înțelept nu se bucură când primește onoruri și nici nu se supărăr când este insultat.

Pentru că numai cel înțelept poate acorda onoare celui înțelep; cel rău nu acționează niciodată ca cel virtuos (chiar dacă pretinde). Am dat atât de mult de pomană, am executat atât de multe sacrificii, am studiat atât de mult (literatura vedică), am respectat atâtea jurăminte – o astfel de vanitate este însăși rădăcina fricii. De aceea nu trebuie să ai astfel de sentimente. Acei învățați care acceptă ca sprijin al lor doar energia spirituală, care nu se schimbă și este de neconceput, Brahma, și care tot timpul dau binecuvântări persoanelor virtuoase ca tine, se bucură de pacea perfectă acum și după aceea.

Sambhava din Adi parva 91

Cele patru ordine sacrale
Brahmaceari, Grihasta, Vanaprastha și Bhikșu


Ashtaka spuse, 'Cei ce cunosc Veda au opinii diferite în ceea ce privește modul în care cei ce urmează cele Datoriile Prescrise ale celor 4 ordine sacrale ale vieții, respectiv, Familiștii (Grihastha), Cei ce au renunțat la totul și trăiesc din ce primesc de la alții (Bhikshu), Cei ce au renunțat la practica sexuală, dedicându-se studiului spiritual sub îndrumarea gurului (Brahmaceari) și cei ce s-au retras în pădure, pentru a se dedica practicii spirituale (Vanaprashtha) trebuie să acționeze pentru a obține merite sacre."

"Yayati răspunse, 'Iată ce trebuie să facă un Brahmaceari:
în timp ce locuiește cu gurul său,
trebuie să primească lecții numai când acesta din urmă îl cheamă pentru aceasta;
trebuie să-l servească, fără să aștepte ca acesta să-i dea ordin;
trebuie să se ridice din pat înaintea acestuia și să se culce după acesta.
Trebuie să fi umil,
Trebuie să-și stăpânească pasiunile, să fie răbdător, vigilent și devotat studiului.
Numai atunci poate avea succes.

S-a spus în cea mai veche Upanishadă că grihastha,
Obținând avere prin mijloace cinstite,
Trebuie să execute sacrificii;
Tot timpul trebuie să dea de pomană,
Trebuie să urmeze riturile ospitalității pentru toți ce-i sosesc în casă și
Să nu folosească nimic, fără să dea o parte din aceasta altora.

Un Muni, fără a căuta în păduri,
depinzând de propria sa vigoare,
trebuie să se abțină de la orice act vicios,
trebuie să dea ceva ca act caritabil.
Numai atunci poate avea succes.
El este cu adevărat un Bhikshu
Care nu se întreține prin muncă,
Care posedă nenumărate realizări,
Care-și controlează pasiunile,
Care nu are nici o legătură cu problemele lumii acesteia,
Care nu doarme la adăpostul acoperișului unui familist,
Care nu are soție și
Care mergând câte puțin în fiecare si,
Călătorește pe o suprafață extinsă a țării.

Un învățat trebuie să adopte modul de viață Vanaprastha după ce a executat riturile necesare:
După ce a devenit capabil să-și controleze apetitul de plăceri și dorința de a achiziționa posesiuni.
Cel ce moare în pădure, în timp ce și-a dus viața în modul sacral Vanaprastha, face 10 generații de strămoși și succesori și pe el însuși să devină una cu Esența Divină.'

"Ashtaka întrebă, 'Câte tipuri de Muni există?'
"Yayati răspunse, 'Acela este un Muni, care locuind în pădure, are un sat în apropiere, sau care, deși trăiește într-un sat, are pădurea în apropiere.'
"Ashtaka a întrebat ce înseamnă Muni.' Yayati a replicat, 'Un Muni nemaifiind interesat de ce se întâmplă în lume, locuiește în pădure. Și deși se poate să nu aibă nici un interes în a fi înconjurat de acele obiecte care sunt procurabile în locurile locuite, le poate obține datorită meritelor sale ascetice.

Se poate spune că acela locuiește în pădure, ce are un sat în apropiere.
În același timp un om înțelept, ce nu este atras de obiectele lumești, poate trăi într-un mic sat, ducând viața unui ascet.
El nu va arăta mândria de a aparține unei anumite familii sau de a fi un învățat.
Îmbrăcat modest, se consideră ca purtând cele mai scumpe veșmitne.
El este mulțumit cu atâta mîncare, cât să se poată menține în viață.
O asemenea persoană, chiar dacă trăiește într-un mic sat, trăiește de fapt în pădure.

"Din nou, persoana care-și controlează pe deplin pasiunea,
adoptă jurământul tăcerii,
se reține de la acționa (reacționa)
și nu are nici o dorință (legată de această lume)
are succes.

Într-adevăr, de ce să nu-l respecți pe cel care
Trăind din mâncare curată (fără carne, pește, ouă, afrodisiace ca usturoiul și ceapa, și droguri ca tutunul și cafeaua...)
Care se reține în a-i răni pe alții,
A cărui inimă este mereu pură,
Care posedă splendoarea atributelor ascetice,
Care se eliberate de greaua povară a dorințelor legate de această lume,
Care se abține să rănească pe cineva, chiar când acest lucru este impus de Datoria Prescrisă (Dharma)?

Fiind emaciat datorită austerităților, cu puțină carne, măduvă și sânge, o asemenea persoană, o astfel de persoană nu cucerește numai această lume ci și pe cea mai înaltă. Și când Muni se află în meditație Yoghină, devenind indiferent față de fericire și suferință, onoare și insultă, părăsește această lume realizând natura sa spirituală - Brahma.

Atunci când und Muni acceptă vin sau carne (care sunt în modul de existență al pasiunii și ignoranței, care te trag în jos în planul material), fără a-și dori acest lucru și fără nici o plăcere pentru acestea, atunci asemenea spiritului atotpătrunzător el se identifică cu întreg universul și obține eliberarea (din această lume a repetatelor nașteri și morți).'

Sambhava din Adi parva 92
Yayati
Cunoașterea Transcendentală și Karma-Yoga
Renunțarea la fructele meritelor Datoriei Prescrise


Ashtaka întrebă, 'Cine dintre aceștia, O rege, amândoi acționând constant asemenea soarelui și lunii, ating mai întâi realizarea naturii spirituale, ascetul sau învățatul vedic?'
"Yayati răspunse, 'Cel înțelept, cu ajutorul Vedei, realizând că universul vizibil este iluzoriu, realizează instantaneu Spiritul Suprem ca singura Esență independentă ce există. În timp ce cei ce s-au dedicat meditației yoghine au nevoie de ceva timp pentru a achiziționa aceeași cunoaștere, pentru că prin practica lor, aceștia din urmă se cufundă în conștiința calității.

De aceea cel înțelept, cel ce are cunoaștere Vedică atinge mai întâi emanciparea spirituală. Iar persoana dedicată practicii yoghine, dacă nu a avut timp suficient într-o singură viață, pentru a atinge succesul, fiind dus la rătăcire datorită atracțiilor lumește, în viața următoare va beneficia de de progresul pe care deja l-a făcut, dedicându-se urmăririi succesului. Cel ce are cunoaștere transcendentală, contemplă tot timpul legătura indestructibilă (cu Absolutul) și deși poate fi preocupat de plăcerile materile, nu este niciodată afectat de ele. De aceea nimic nu-i poate împiedica eliberarea din lumea materială. Cel care totuși nu a fost în stare să obțină Cunoaștere Transcendentală, trebuie să se devoteze faptelor pioase, fiind atras de acțiune (prin modul de existență al pasiunii).

Dar cel care consideră actele sacrificiale, care au scopuri materiale ca fiind acte pioase, nu poate avea niciodată succes, pentru că sacrificiile de animale nu vor fi în acest sens decât niște acte de cruzime.
Numai pietatea care rezultă din acțiuni care nu au scopuri materiale duce la comuniunea cu Cel Suprem – Yoga (această cale se numește karma-yoga).
'
"Ashtaka spuse, 'O rege, tu arăți ca un tânăr; ești chipeș și decorat cu o ghirlandă celestă. Splendoarea ta este măreață! De unde vii mai precis și încotro te întrepți? Al cărui mesager ești? Te îndrepți cu adevărat spre pământ?'
"Yayati spuse, 'Căzând din ceruri, pentru că mi-am pierdut meritele dharmice (ale Datoriei Prescrise), sunt blestemat să intru în pământul-iad. Într-adevăr am să ajung acolo, după ce-mi voi termina discursul către tine.

Chiar acum regenții direcțiilor universale mi-au ordonat să mă îndrept într-acolo. Dar am obținut o binecuvântare de la Indra, ca deși voi cădea pe pământ, voi avea partea de asocierea celor înțelepți și virtuoși. Voi cei adunați aici sunteți cu toții înțelepți și virtuoși.'

"Ashtaka spuse, 'Tu ești versat în Cunoașterea Transcendentală. De aceea te întreb, O rege, există și pentru mine regiuni celeste în care mă voi bucura? Dacă există, atunci să nu cazi, deși ești în cădere.'
"Yayati răspunse, 'O, pentru tine există în ceruri atâtea regiuni celeste în care să te bucuri, câte vite, cai și animale există în codrii sălbatici de pe pământ.'

"Ashtaka spuse, 'Dacă există lumi în ceruri pentru mine, în care să mă bucur, datorită meritelor mele, O rege, ți le dau pe toate ție. De aceea deși ești în cădere, să nu cazi. O, ia-le pe toate, oricare ar fi ele și fie ca suferința ta să înceteze.'
"Yayati răspunse, 'O cel mai de seamă dintre regi, numai un brahman ce cunoaște Brahma (spiritualitatea) poate accepta cadouri și nu unul ca mie. Și, O monarh, eu însumi am dat de pomană Brahmanilor așa cum se cad. Fie ca nici o persoană care nu este un brahman sau soție care nu este căsătorită cu un brahman să facă infamia de a accepta cadouri. Cât timp m-am aflat pe pămând, mi-am dorit să execut acte virtuoase.

Nefăcând niciodată astfel, cum aș putea accepta un cadou?'
"Pratardana care se afla de față întrebă, 'O tu cel cu formă chipeșă, cu sunt Pratardana și aș vrea să te întreb dacă există lumi în ceruri sau pe firmament, în care să mă bucur de fructele meritelor mele? Răspunde-mi tu, cel care ești versat în toate.'

"Yayati spuse, 'O rege, nenumărate lumi, pline de fericire, strălucitoare ca discul soarelui, și unde nu există suferință, te așteaptă. Dacă ai trăi în fiecare din ele doar pentru șapte zile, ele tot nu s-ar termina.'
"Pratardana spuse, 'Atunci ți le dau ție. De aceea, deși căzând, tu nu trebuie să cazi. Fie ca lumile ce-mi aparțin, să fie ale tale, fie ele pe firmament sau în ceruri. O, ia-le repede. Fie ca suferința ta să înceteze.'
"Yayati răspunse, 'O monarh, regi de o energie egală nu trebuie să-și dorească drept daruri meritele dharmice ale altui rege, ce le-a achiziționat prin austerități yoghine. Și nici un rege care datorită soartei suferă în urma unor calamități, n-ar trebui, dacă este înțelept, să acționeze într-un mod care este condamnabil.

Regele, fixându-și mereu ochii asupra virtuții, trebuie să urmeze calea virtuții, așa cum fac eu și cunoscând care-i este Datoria Prescrisă, nu trebuie să acționeze așa de rău cum sugerezi tu. Când cei ce doresc să achiziționeze merite dharmice, nu acceptă cadouri, cum aș putea face, ceea ce ei înșiși nu fac? La terminarea discursului, Yayati, a fost adresat de Vasumat în următoarele cuvinte.

Sambhava din Adi parva 93

Puterea Virtuții și Adevărului
și lumile paradisiace (planul material superior)


Vasumat spuse, 'Eu sunt Vasumat, fiul lui Oshadaswa. Te întreb, O rege, există pentru mine lumi în ceruri sau pe firmament unde să mă bucur de fructele meritelor mele dharmice. Thou art, O mare suflet , cunoști toate regiunile sacre.'
"Yayati răspunse, 'Pentru tine există atât de multe regiuni în care să te bucuri în paradisuri câte locuri există pe firmament, pe pământ și în cele zece direcții iluminate de soare.'
"Vasumat răspunse, 'Ți le dau pe toate ție. Fie ca acele regiuni care sunt pentru mine, să fie ale tale. De aceea, deși căzând, să nu cazi. Dacă nu le poți accepta ca dar, atunci , O monarh, cumpără-le cu un pai?'

"Yayati răspunse, 'Nu-mi aduc aminte să fi cumpărat sau să fi vândut ceva incorect. Acest lucru nu a fost făcut de nici un alt rege. Atunci cum ar fi posibil să o fac?'
"Vasumat spuse, 'Dacă această cumparare este necuvenită pentrun tine, O rege, atunci ia-le ca pe un cadou din parte mea. În ceea ce mă privește, răspunsul meu este că nu vrea să merg în acele regiuni. De aceea fie ca ele să fie ale tale.'

"Șivi apoi i se adresă regelui astfel, " O rege, eu sunt Șivi, fiul lui Usinara. O tată , există pe firmament sau în ceruri vreo lume pentru mine în care mă voi bucura? Tu cunoști orice regiune în te poți bucura conform meritelor dharmice (urmarea legilor prescrise). "
"Yayati spuse, 'Tu nu ai desconsiderat vreodată, prin vorbă sau gânduri pe cel onest și virtuos, care a apelat la tine. Pentru tine există lumi infinite de care te poți bucura în ceruri, toate strălucitoare asemenea fulgerului.'

Șivi răspunse, 'Dacă tu consideri ca necinstită cum părarea lor, ți le fac cadou. Ia-le pe toate, O rege! Eu nu le voi lua vreodată, adică acele regiuni und cel înțelep nu simte nici cel mai mic disconfort.'
Yayati răspunse, 'O Șivi, într-adevăr tu ai obținut pentru tine, având capacitatea lui Indra, infinite lumi. Dar nu doresc de regiuni, care să mi le dea alții. De aceea nu accept cadoul tău.'

"Ashtaka spuse, 'O rege, fifecare dintre noi și-a exprimat dorința de a-ți da ție meritele sale dharmice. Tu nu le accepți. Dar lăsindu-ți-le ție, ne vom naște în zonele de iad ale pământului.'
"Yayati răspunse, 'Voi sunteți cu toții iubitori ai adevărului și înțelepți. Dați-mi ceea ce merit. Nu sunt în stare să fac, ceea ce nu am mai făcut înainte.'
"Ashtaka replică, 'Cui aparțin cele cinci care de aur pe le vedem? Se află în ele persoane ce aparțin regiunilor fericirii ?'

"Yayati răspunse, 'Cele cinci care din aur prezentate în glorie și strălucitoare asemenea focului, te vor purta în regiunile fericirii.'
"Ashtaka spuse, 'O rege, urcă tu în acele care și mergi în ceruri. Noi putem aștepta. Te vom urma la timpul cuvenit.'
"Yayati spuse, 'Acum putem să mergem împreună. Într-adevăr noi toți am cucerit paradisul. Privește glorioasa cale spre ceruri a devenit vizibilă."

"Vaisampayana continuă, 'Apoi toți acei excelenți monarhi, urcând în acele care au pornit spre ceruri pentru a obține admiterea, iluminând întregul firmament prin gloria virtuțiii lor.'
"Apoi Ashtaka, rupând tăcerea spuse, 'Totdeauna am crezut că Indra a fost prietenul meu special și că dintre toți ceilalți eu ar fi trebuit să obțin primul admiterea în paradisuri. Dar cum se face că fiul lui Usinara, Șivi ne-a lăsat în urmă?'

"Yayati răspunse, 'Acest fiu al lui Usinara a donat tot ce a avut pentru a atinge regiunile lui Brahmaa. Ca urmare el este cel mai de seamă dintre noi. În afară de aceasta, liberalitatea, ascetismul, dreptatea, modestia, iertarea, amiabilitatea, dorința de a executa acte bune, au fost atât de mărețe, că nimeni nu este în stare să le măsoare!'
"Vaisampayana continuă, 'După aceea, Ashtaka, împins de curiozitate, l-a întrebat pe strămoșul său din partea mamei, spunând, 'O rege, eu te întreb, spune-mi într-adevăr cine ești și al cui fiu? Mai există vreun Brahman sau Kshatriya care să fi făcut, ce ai făcut tu pe pământ?'

Yayati răspunse, 'Îți spun că sunt într-adevăr Yayati, fiul lui Nahusha și tatăl lui Puru. Am fost domn al pământului. Voi sunteți rudele mele; îți spun adevărul, sunt strămoșul vostru din partea mamei. Cucerind întregul pământ, am donat haine brahmanilor și de asemenea 100 de cai chipeși pentru ofrandele sacrificiale. Zeii devin favorabili celor ce execută astfel de acte virtuose. De asemenea am dat brahmanilor acest întreg pămnânt cu caii, elefanții, vitelem aurul și to felul de averi, împreună cu 100 de Arbudas din cele mai excelente vaci de lapte.

Atât pământul cât și firmamentul sunt martorii adevărului și virtuții mele; focul mai arde în lumea oamenilor datorită adevărului și virtuții mele. Niciodată nu am spus un cuvânt neadevărat. De aceea cei înțelepți adoră adevărul. O Ashtaka, tot ce ți-am spus eu și Pratardana, și Vasumat este adevărul. Știu că într-adevăr zeii și Rishis și toate conacele celor binecuvântați sunt adorabile numai datorită adevărului ce îi caracterizează.

Cel care fără malițiozitate le citește în întregime bunilor brahmani această relatare despre ascensiunea noastră la ceruru, va ajunge în aceleași lumi ca și noi.'
"Vaisampayana continuă, 'În felul acesta ilustrul rege Yayati, ale cărui realizări au fost mari, a fost salvat de descendenții săi, s-a urcat la ceruri, părăsind pământul și a acoperit cele trei lumi cu faima faptelor sale.'

Bhakti-Yoga Iubirea Spirituală