Dovezi timpurii ale originii post-mozaice a Pentateuhului: anacronisme 1

Dovezi timpurii ale originii post-mosaice a Pentateuhului: anacronisme 1

Nu numai că relatarea morții lui Moise  arată că textul a fost scris de un autor ulterior, (Deut 34: 6) -

ci încă din secolul al XI-lea, cititorii educați ai Bibliei, rabinii evrei și clerul creștin deopotrivă
au început să observe și să comenteze alte particularități și anomalii textuale pe care le-a dezvăluit Pentateuhul,
căci se afirma tradițional și apoi autoritar că autorul său era Moise.


lista regilor edomiți din Geneza 36: 31-39 nu putea fi scrisă de Moise;

lista amintește numele regilor edomiți care au fost activi în timpul lui David și Solomon.

- în Geneza 36:31 sugerează cu tărie că autorul a scris după înființarea monarhiei în Israel, cunoscând o perioadă monarhică din istoria israelită:

„Aceștia sunt regii care au domnit în țara Edomului, înainte ca vreun rege să domnească peste israeliți."

Acest pasaj trebuie să fi fost scris de cineva care a trăit după secolul al 9-lea î.num. creșt.


Anomaliile textuale specifice aici reprezintă ceea ce este denumit în mod obișnuit anacronism:

ceva din intervalul de timp descris în narațiune

apare de fapt dpdv. istoric mult mai târziu

sau se întâmplă în afara intervalului de timp pe care îl implică narațiunea și,

de fapt, acel ceva aparține adesea în cadrul istoric al autorului real a textului.
Acesta este unul dintre mijloacele prin care savanții pot să dateze un text.



Sursa Early evidence of post-Mosaic authorship: anachronisms
Autor Steven DiMattei, un învățat bibilic,
cu doctorat în Creștinismul Timpuriu;
cu Diplomă de Studii avansate în Iudaismul elen;
actual în stadiu de cercetări pentru a obține și titlul de Doctor în Literatura Medievală;
cu Masterat în Clasici; cu Masterat în Literatură Comparată.