Srimad Bhagavatam Canto 10 Capitol 63

Krișna și Bal atacă orașul lui Baana pentru a-l elibera pe Aniruddha

śṛī-śuka uvācan apaśyatāṁ cāniruddhaṁ tad-bandhūnāṁ ca bhārata
catvāro vārṣikā māsā vyatīyur anuśocatām
nāradāt tad upākarṇya vārtāṁ baddhasya karma ca
prayayuḥ śoṇita-puraṁ vṛṣṇayaḥ kṛṣṇa-daivatāḥ  2
pradyumno yuyudhānaś ca gadaḥ sāmbo ’tha sāraṇaḥ
nandopananda-bhadrādyā rāma-kṛṣṇānuvartinaḥ
akṣauhiṇībhir dvādaśabhiḥ sametāḥ sarvato diśam
rurudhur bāṇa-nagaraṁ samantāt sātvatarṣabhāḥ  3-4
bhajyamāna-purodyāna-prākārāṭṭāla-gopuram
prekṣamāṇo ruṣāviṣṭas tulya-sainyo ’bhiniryayau  5
bāṇārthe bhagavān rudraḥ sa-sutaḥ pramathair vṛtaḥ
āruhya nandi-vṛṣabhaṁ yuyudhe rāma-kṛṣṇayoḥ  6
āsīt su-tumulaṁ yuddham adbhutaṁ roma-harṣaṇam
kṛṣṇa-śaṅkarayo rājan pradyumna-guhayor api  7
kumbhāṇḍa-kūpakarṇābhyāṁ balena saha saṁyugaḥ
sāmbasya bāṇa-putreṇa bāṇena saha sātyakeḥ  8
brahmādayaḥ surādhīśā munayaḥ siddha-cāraṇāḥ
gandharvāpsaraso yakṣā vimānair draṣṭum āgaman  9

Șri Șuka spuse, „Oh descendent al lui Bharata, nemai văzându-l pe Aniruddha
    śrī-śukaḥ uvāca bhārata apaśyatām ca aniruddham tat
după trecerea celor patru luni ale sezonului plois, rudele au început să se lamenteze
    ca vyatīyuḥ catvāraḥ māsāḥ vārṣikaḥ bandhūnām anuśocatām

Auzind de la Narada știrea că acesta fusese capturat
    upākarṇya nāradāt vārtām tat â baddhasya datorită faptelor sale karma ca
Vrișni, avându-l ca zeitate venerabilă pe Krișna au plecat spre orașul Șonita
    Śoṇitapura; vṛṣṇayaḥ daivatāḥ kṛṣṇa prayayuḥ śoṇita-puram

Urmându-i pe Raam și Krișna, Pradyumna și Yuyudhāna (Sātyaki), Gada, Sāmba, Sāraṇa, Nanda,
    rāma-kṛṣṇa-anuvartinaḥ pradyumnaḥ yuyudhānaḥ ca gadaḥ sāmbaḥ atha sāraṇaḥ nanda
Upananda, Bhadra și alții, cuprinzându-i pe toți conducătorii dinastiei Satvata
    upananda-bhadra ādyāḥ samantāt sātvata-ṛṣabhāḥ
împreună cu 12 diviziuni militare, au asediat din toate părțile orașul lui Bana
  sametāḥ dvādaśabhiḥ akṣauhiṇībhiḥ rurudhuḥ sarvataḥ diśam bāṇa-nagaram

Văzând grădinile, zidurile, turnurile și porțile orașului distruse
    prekṣamāṇaḥ udyāna prākāra aṭṭāla gopuram pura bhajyamāna
Bana a ieșit plin de furie, însoțit de armata sa egală ca mărime
    abhiniryayau āviṣṭaḥ ruṣā sainyaḥ tulya

De dragul lui Bana, Domnul Transcendental Rudra (Șiva) a sosit împreună cu fiul său și
    bāṇa-arthe bhagavān rudraḥ sa-sutaḥ
fiind înconjurat de Pramatha (înțelepți cu puteri mistice, ce iau diferite forme și-l însoțesc pe Șiva)
    vṛtaḥ pramathaiḥ
El călărea taurul Nandi pentru a lupta cu Raam și Krișna
    āruhya vṛṣabham nandi yuyudhe rāma-kṛṣṇayoḥ

Oh rege, astfel a început o luptă tumultoasă și extraordinară de ți se ridica părul pe tine
    rājan api āsīt yuddham su-tumulam adbhutam roma-harṣaṇam
între Krișna și Șankar (Șiva) și între Pradyumna și Guhaya. Kumbhāṇḍa și Kūpakarṇa
    kṛṣṇa-śaṅkarayoḥ pradyumna-guhayoḥ kumbhāṇḍa-kūpakarṇābhyām
 au luptat cu Bal, fiul lui Bana cu Samba și Sātyaki cu Bāṇa
     saṁyugaḥ balena bāṇa-putreṇa saha sāmbasya sātyakeḥ bāṇena saha

Conduși de Brahmaa (zeul creației din interiorul universului material) - brahma-ādayaḥ
Zeii conducători Sura, înțelepții, persoanele perfecte și semizeii Cearana, Gandharvi și Apsara
    adhīśāḥ sura munayaḥ siddha-cāraṇāḥ gandharva-apsarasaḥ
și Yakșa au sosit în obiecte zburătoare pentru a privi
    yakṣāḥ āgaman vimānaiḥ draṣṭum

Krișna luptă cu Șiva și cu Baana

śaṅkarānucarān śaurir bhūta-pramatha-guhyakān
ḍākinīr yātudhānāṁś ca vetālān sa-vināyakān
preta-mātṛ-piśācāṁś ca kuṣmāṇḍān brahma-rākṣasān
drāvayām āsa tīkṣṇāgraiḥ śaraiḥ śārṅga-dhanuś-cyutaiḥ  10-11
pṛthag-vidhāni prāyuṅkta piṇāky astrāṇi śārṅgiṇe
praty-astraiḥ śamayām āsa śārṅga-pāṇir avismitaḥ  12
brahmāstrasya ca brahmāstraṁ vāyavyasya ca pārvatam
āgneyasya ca pārjanyaṁ naijaṁ pāśupatasya ca  13
mohayitvā tu giriśaṁ jṛmbhaṇāstreṇa jṛmbhitam
bāṇasya pṛtanāṁ śaurir jaghānāsi-gadeṣubhiḥ  14
skandaḥ pradyumna-bāṇaughair ardyamānaḥ samantataḥ
asṛg vimuñcan gātrebhyaḥ śikhināpakramad raṇāt   15
kumbhāṇḍa-kūpakarṇaś ca petatur muṣalārditau
dudruvus tad-anīkani hata-nāthāni sarvataḥ  16
viśīryamāṇam sva-balaṁ dṛṣṭvā bāṇo ’ty-amarṣitaḥ
kṛṣṇam abhyadravat saṅkhye rathī hitvaiva sātyakim  17
dhanūṁṣy ākṛṣya yugapad bāṇaḥ pañca-śatāni vai
ekaikasmin śarau dvau dvau sandadhe raṇa-durmadaḥ  18
tāni ciccheda bhagavān dhanūṁsi yugapad dhariḥ
sārathiṁ ratham aśvāṁś ca hatvā śaṅkham apūrayat  19
tan-mātā koṭarā nāma nagnā makta-śiroruhā
puro ’vatasthe kṛṣṇasya putra-prāṇa-rirakṣayā 20
tatas tiryaṅ-mukho nagnām anirīkṣan gadāgrajaḥ
bāṇaś ca tāvad virathaś chinna-dhanvāviśat puram  21

Cu săgețile cu vârfuri ascuție, trase cu arcul său numit Śārṅga, Șauri (Krișna) i-a gonit
    śaraiḥ tīkṣṇa-agraiḥ cyutaiḥ śārṅga-dhanuḥ śauriḥ drāvayām āsa
pe însoțitori lui Șankar (Șiva): stafii, chinuitori demonici, servitori ai lui Kuvera
    anucarān śaṅkara bhūta-pramatha guhyakān
vrăjitoare ce o însoțesc pe zeița Kali, demoni care mănâncă oameni, vampiri
    ḍākinīḥ yātudhānān ca vetālān
cei ce pun piedici, ființe rele ca stafiile, mame demonice, demoni mâncători de carne
    sa-vināyakān preta mātṛ piśācān
demoni care întrerup meditațiile yoghine, stafii de brahmani care au trăit păcătos
    ca kuṣmāṇḍān brahma-rākṣasān

Purtătorul tridentului (Șiva) a folosit diferite arme împotriva purtătorului arcului Șarnga (Krișna)
    piṇākī prāyuṅkta pṛthak-vidhāni astrāṇi śārṅgiṇe
Domnul arcului Śārṅga nu a rămas perplex, ci a folosit arme de contraatac, neutralizându-le
    śārṅga-pāṇiḥ avismitaḥ prati-astraiḥ śamayām āsa

Arma brahma (a contracarat-o tot cu) arma brahma, arma vântului cu arma muntelui
    brahma-astrasya ca brahma-astram vāyavyasya ca parvatam
arma focului cu arma apei și cu propria Sa armă (nārāyaṇ-astra) (a contracarat) arma lui Șiva
    āgneyasya ca pārjanyam naijam pāśupatasya pāśupatāstra ca

Apoi iluzionându-l pe Ghirișa (Șiva) cu arma căscatului, l-a făcut să caște (moleșindu-l și astfel)
    mohayitvā tu giriśam jṛmbhaṇa-astreṇa ṛmbhitam
Șauri (Krișna) a lovit armata lui Baana cu spada, buzduganul și săgețile sale
    śauriḥ; jaghāna pṛtanām bāṇasya asi gadā iṣubhiḥ

Skanda (Kārtikeya) suferea datorită torentelor de săgeți ale lui Pradyumna, făcând să curgă sânge
    skandaḥ ardyamāna oghai pradyumna-bāṇa vimuñcan asṛk
din tot corpul său și astfel a fugit pe păunul ce îl purta, de pe câmpul de luptă
    samantataḥ gātrebhyaḥ apākramat śikhinā raṇāt

Kumbhāṇḍa și Kūpakarṇa suferind au fost doborâți de buzduganul (Său)
    kumbhāṇḍa-kūpakarṇaḥ ca arditau petatuḥ muṣala
și astfel armatele ale căror conducători fuseseră uciși au fugit în toate direcțiile
    anīkāni tat nāthāni hata dudruvuḥ sarvataḥ

Baana a fost foarte furios, să-și vadă propria forță armată împrăștiată
    bāṇa ati amarṣitaḥ dṛṣṭvā sva balam viśīryamāṇam
Părăsind lupta cu Satyaki l-a atacat pe Krișna cu carul său de luptă
              hitvā eva saṅkhye sātyakim abhyadravat kṛṣṇam rathī

Bāṇa punând simultan câte două săgeți în fiecare dintre cele cinci sute de arcuri (din mâinile sale)
    bāṇa sandadhe yugapat dvau dvau śarau eka-ekasmin pañca-śatāni dhanūṁṣi
le-a încordat înebunit de frenezia luptei
    ākṛṣya vai durmada raṇa

Domnul Transcendental Hari (Krișna) le-a despicat și simultan și arcul (acestuia)
    bhagavān hariḥ ciccheda tāni yugapat dhanūṁsi
apoi i-a doborât vizitiul, caii și căruța și a suflat în cochilie (făcând-o să sune înfiorător)
    ca hatvā sārathim aśvān apūrayat śaṅkham

Atunci mama acestuia (a lui Baana) pe nume Koṭarā a apărut în fața lui Krișna goală
    mātā tat koṭarā nāma avatasthe pura kṛṣṇasya nagnā
și cu părul desfăcut pentru a-i salva viața fiului ei
    śiraḥ-ruhā mukta rirakṣayā prāṇa putra

Atunci Cel născut înaintea lui Gada (Krișna) și-a întors fața pentru a nu se uita la femeia goală
    tataḥ gadāgrajaḥ tiryak mukhaḥ anirīkṣan nagnām
Astfel, deprivat de carul de luptă și cu arcul rupt, Baana a profitat de oportunitate și a intrat în cetate
    ca bāṇaḥ tāvat virathaḥ chinna dhanvā āviśat puram

Șiva-givara se predă lui Krișna

vidrāvite bhūta-gaṇe jvaras tu trī-śirās trī-pāt
abhyadhāvata dāśārhaṁ dahann iva diśo daśa  22
atha nārāyaṇaḥ devaḥ taṁ dṛṣṭvā vyasṛjaj jvaram
māheśvaro vaiṣṇavaś ca yuyudhāte jvarāv ubhau  23
māheśvaraḥ samākrandan vaiṣṇavena balārditaḥ
alabdhvābhayam anyatra bhīto māheśvaro jvaraḥ
śaraṇārthī hṛṣīkeśaṁ tuṣṭāva prayatāñjaliḥ  24

jvara uvāca namāmi tvānanta-śaktiṁ pareśam sarvātmānaṁ kevalaṁ jñapti-mātram
viśvotpatti-sthāna-saṁrodha-hetuṁ yat tad brahma brahma-liṅgam praśāntam  25
kālo daivaṁ karma jīvaḥ svabhāvo dravyaṁ kṣetraṁ prāṇa ātmā vikāraḥ
tat-saṅghāto bīja-roha-pravāhas tvan-māyaiṣā tan-niṣedhaṁ prapadye  26
nānā-bhāvair līlayaivopapannair devān sādhūn loka-setūn bibharṣi
haṁsy unmārgān hiṁsayā vartamānān janmaitat te bhāra-hārāya bhūmeḥ  27
tapto ’ham te tejasā duḥsahena śāntogreṇāty-ulbaṇena jvareṇa
tāvat tāpo dehināṁ te ’nghri-mūlaṁ no severan yāvad āśānubaddhāḥ  28

După ce hoardel ființelor demonice (ce caută adăpostul lui Șiva) au fost îndepărtate
    tu bhūta-gaṇe vidrāvite
Focul (lui Șiva, personificat), care are trei capete și trei picioare a alergat spe Dașarha (Krișna)
    jvara tri śirāḥ tri pāt abhyadhāvata dāśārham
ca și cum ar fi ars cele zece direcții – iva dahan daśa diśaḥ

Și astfel zeul Narayan văzându-l, a declanșat (propriul său) foc
    atha nārāyaṇa devaḥ tam dṛṣṭvā vyasṛjat jvaram
și cele două focuri, al lui Māheśvar și al lui Vișnu, au luptat (unul împotriva celuilalt)
    ca jvarau ubhau māheśvara vaiṣṇava yuyudhāte

Chinuită datorită puterii neînfricatei (arme) Vaișnave, arma lui Maheșvar (Șiva) a urlat tare înfricoșată
    arditaḥ bala abhayam vaiṣṇavena māheśvaraḥ samākrandan bhītaḥ
și neputând obține adăpost într-altă parte, arma lui Maheșvar, s-a adresat lui Hrișikeș (Krișna)
    alabdhvā śaraṇa anyatra māheśvara jvara arthī hṛṣīkeśam
lăudându-l cu palmele lipite în fața pieptului - tuṣṭāva prayata-añjaliḥ

Focul spuse, „Mă plec în fața Ta, Controlor Suprem, ale cărui energii sunt nelimitate, Sufletul tuturor
    jvaraḥ uvāca namāmi tvā para īśam śaktim ananta ātmānam sarva
a cărui conștința pură este cauza creației, menținerii și disoluței întregului univers
    jñapti kevalam hetum utpatti sthāna saṁrodha mātram viśva
care ești liniștea absolută, Adevărul Absolut, la care Veda se referă indirect
    yat praśāntam tat brahma brahma lingam

Tu ești timpul, destinul, activitatea prescrisă, ființa vie, propria natură a lucrurilor
    tvat kālaḥ daivam karma jīvaḥ svabhāvaḥ dravyam
câmpul acțiunii, aerul vital, sufletul, transformările și întregul agregat
    kṣetram prāṇaḥ ātmā vikāraḥ tat saṅghāṭaḥ
Tu ești ciclul (începând cu) sămânța și vlăstarul
    tvat pravāha bīja roha
Tu ești această energie iluzorie și negarea acesteia, mă predau Ție
māyā eṣā tat niṣedham prapadye

Având diferite intenții de a te juca, într-adevăr apari printre semizei și oamenii spirituali, iar
    nānā bhāvaiḥ līlayā eva upapannaiḥ devān sādhūn
pentru a întreține codul datoriilor prescrise, tu îi ucizi pe cei care, trăind violent, îl încalcă
    bibharṣi loka setūn haṁsi ut-mārgān vartamānān hiṁsayā
Această naștere a ta are menirea de a îndepărta povara pământului
    etat te janma hārāya bhārabhūmeḥ

Sunt torturată de puterea teribilului tău Foc, insuportabil de rece
    aham taptaḥ tejasā ulbaṇena te jvareṇa duḥsahena śānta
și totuși arzând în mod extrem la fel ca tortura arzătoare a sufletelor încorporate, legate
    ugreṇa ati tāvat tāpaḥ dehinām anubaddhāḥ
de dorințele materiale, atâta timp cât nu servesc tălpilor picioarelor Tale“
    āśā yāvat na u severan mūlam aṅghri te

1.1Krișna nu este contaminat de elementele materiale

Așa cum spațiul nu este contaminat de celelalte elemente

śrī-bhagavān uvāca tri-śiras te prasanno ’smi vyetu te maj-jvarād bhayam
yo nau smarati saṁvādaṁ tasya tvan na bhaved bhayam  29
ity ukto ’cyutam ānamya gato māheśvaro jvaraḥ
bāṇas tu ratham ārūḍhaḥ prāgād yotsyan janārdanam  30
tato bāhu-sahasreṇa nānāyudha-dharo ’suraḥ
mumoca parama-kruddho bāṇāṁś cakrāyudhe nṛpa  31
tasyāsyato ’strāṇy asakṛc cakreṇa kṣura-neminā
ciccheda bhagavān bāhūn śākhā iva vanaspateḥ  32
tasyāsyato ’strāṇy asakṛc cakreṇa kṣura-neminā
ciccheda bhagavān bāhūn śākhā iva vanaspateḥ  33
śrī-rudra uvāca tvaṁ hi brahma paraṁ jyotir gūḍhaṁ brahmaṇi vāṅ-maye
yaṁ paśyanty amalātmāna ākāśam iva kevalam  34

Domnul Transcendental spuse „Oh, cea cu trei capete, sunt mulțumit de tine
    śrī-bhagavān uvāca tri-śiraḥ asmi te prasannaḥ
Fie ca frica ta față de (arma) mea a Focului să dispară și oricine își aduce aminte conversația noastră
    bhayam te jvarāt mat vyetu yaḥ smarati nau saṁvādam
să nu se mai teamă de tine - tasya na bhavet bhayam tvat

Fiind astfel adresată de către Cel Infailibil (Krișna), Arma Focului lui Māheśvara s-a plecat și s-a dus
    iti uktaḥ acyutam māheśvara jvaraḥ ānamya gataḥ
Dar Baana a apărut purtat de carul său de luptă pentru a lupta cu Geanardan (Krișna)
    tu bāṇaḥ prāgāt ārūḍhaḥ ratham yotsyan janārdanam

Oh rege, după aceea zeul asura, deosebit de furios, purtând în cele 1000 de brațe ale sale
    nṛpa tataḥ asuraḥ parama kruddhaḥ dharaḥ sahasreṇa bāhu
numeroase arme, a dat drumul la săgeți spre Cel ce poartă discul ca armă (Krișna)
    nānā āyudha mumoca bāṇān cakra-āyudhe

El a declanșat în mod repetat armele sale, iar Domnul Transcendental i-a tăiat
    asyataḥ astrāṇi tasya asakṛt bhagavān ciccheda
cu discul Său cu circumferința ascuțită brațele, ca și cum ar fi fost ramurile unui copac
    cakreṇa neminā kṣura bāhūn iva śākhāḥ vanaspateḥ

Șri Rudra (Șiva) spuse, „Tu ești desigur Spiritul Suprem
    śrī-rudraḥ uvāca tvam hi brahma param
Lumina spirituală ascunsă, manifestare a Cuvântului Transcendental
    jyotiḥ brahmaṇi gūḍham vāk-maye

Cei ale căror suflete sunt fără de pata (Falsului Ego) te pot vedea
    yam ātmānaḥ amala paśyanti
căci ești asemenea spațiului, nealterat (de celelalte elemente)
    iva ākāśam; kevalam

1.2Cei păcăliți de energia iluzorie a Domnului Transcendental,

sunt încurcați cu problemele legate de copii, soție, casă șamd
tot ridicându-se și scufundându-se în oceanul suferinței

Cel pe care zeii l-au binecuvânt cu obținerea acestei lumi a oamenilor
și nu-și controlează simțurile și nu venerează picioarele Domnului Transcendental,
este de plâns, căci se înșeală pe el însuși

Muritorii care-l resping pe Domnul Transcendental, Cel drag și Controlor, pentru
gratificarea simțurilor, care este opusă scopului vieții, consumă otravă și refuză nectarul


nābhir nabho ’gnir mukham ambu reto dyauḥ śīrṣam āśāḥ śrutir aṅghrir urvī
candro mano yasya dṛg arka ātmā ahaṁ samudro jaṭharaṁ bhujendraḥ
romāṇi yasyauṣadhayo ’mbu-vāhāḥ keśā viriñco dhiṣaṇā visargaḥ
prajā-patir hṛdayaṁ yasya dharmaḥ sa vai bhavān puruṣo loka-kalpaḥ  35-36
tavāvatāro ’yam akuṇṭha-dhāman dharmasya guptyai jagato hitāya
vayaṁ ca sarve bhavatānubhāvitā vibhāvayāmo bhuvanāni sapta  37
tvam eka ādyaḥ puruṣo ’dvitīyas turyaḥ sva-dṛg dhetur ahetur īśaḥ
pratīyase ’thāpi yathā-vikāraṁ sva-māyayā sarva-guṇa-prasiddhyai  38
yathaiva sūryaḥ pihitaś chāyayā svayā chāyāṁ ca rūpāṇi ca sañcakāsti
evaṁ guṇenāpihito guṇāṁs tvam ātma-pradīpo guṇinaś ca bhūman  39

yan-māyā-mohita-dhiyaḥ putra-dāra-gṛhādiṣu
unmajjanti nimajjanti prasaktā vṛjinārṇave  40
deva-dattam imaṁ labdhvā nṛ-lokam ajitendriyaḥ
yo nādriyeta tvat-pādau sa śocyo hy ātma-vañcakaḥ  41
yas tvāṁ visṛjate martya ātmānaṁ priyam īśvaram
viparyayendriyārthārthaṁ viṣam atty amṛtaṁ tyajan  42

Cerul este buricul, Focul este gura, apa este fluidul seminal, capul – lumile paradisiace
    nabha nābhiḥ agniḥ mukham ambu retaḥ śīrṣam dyauḥ
Direcțiile sunt simțul auzului,  picioarele sunt pământul, mintea – luna, soarele - vederea
    āśāḥ śrutiḥ aṅghriḥ urvī manaḥ candraḥ yasya dṛk arkaḥ

Eul este sufletul, oceanul este abdomenul, brațele sunt Indra, plantele sunt perii
    aham ātmā samudraḥ jaṭharam bhuja indraḥ oṣadhayaḥ romāṇi yasya
norii ce poartă apă sunt părul de pe cap, Brahmaa este puterea de discriminare
    ambu-vāhāḥ keśāḥ viriñcaḥ dhiṣaṇā
progenitorii sunt organele genitale, Datoria Prescrisă este inima.
    prajā-patiḥ visargaḥ hṛdayam yasya dharmaḥ
Acestea sunt într-adevăr lumea creată de Domnia Ta, creator primordial
    saḥ vai loka kalpaḥ bhavān puruṣaḥ

Această coborâre a ta, a cărui puteri sunt de neînvins, are ca scop protejarea Datoriei Prescrise
    ayam tava avatāraḥ dhāman akuṇṭha guptyai dharmasya
fiind spre beneficiul universului. Noi toți suntem manifestările anubahava și vibhava ale Domniei Tale
    hitāya jagataḥ vayam ca sarve bhavatā anubhāvitāḥ vibhāvayāmaḥ
în cele șapte lumi paradisiace - sapta bhuvanāni

Tika
Anubhava – expresii vizibile ale emoțiilor extatice
Vibhava – protagoniștii ai relațiilor iubirii transcendentale și stimulii iubirii


Tu ești unica persoană primordială, nonduală, transcendentală, cauza propriei manifestări
    tvam ekaḥ ādyaḥ puruṣaḥ advitīyaḥ turyaḥ hetuḥ sva-dṛk
Controlorul fără de cauză totuși perceput conform transformărilor propriei energii iluzorii
    īśaḥ ahetuḥ atha api pratīyase yathā vikāram sva māyayā
care manifestă toate calitățile materiale – prasiddhyai sarva guṇa.

O Cel Atotputernic, care iluminează calitățile materiale și pe posesorii acestora (ființele)
               bhūman sañcakāsti guṇān ca guṇinaḥ
așa cum soarele este acoperit de nori, la fel și propriele Tale forme, ele înșile strălucitoare,
    yathā eva sūryaḥ pihitaḥ chāyayā evam ca svayā tvam rūpāṇi ātma-pradīpaḥ
sunt de asemenea ascunse de calitățile lumii materiale - ca apihitaḥ chāyām guṇena

Cei a căror gândire este păcălită de energia Ta iluzorie sunt încurcați cu problemele legate
    yat dhiyaḥ mohita māyā prasaktāḥ
de copii, soție, casă șamd tot ridicându-se și scufundându-se în oceanul suferinței
    putra dāra gṛha ādiṣu unmajjanti nimajjanti arṇave vṛjina

Cel pe care zeii l-au binecuvânt cu obținerea acestei lumi a oamenilor
    yaḥ deva dattam labdhvā imam nṛ lokam
și nu-și controlează simțurile și nu venerează picioarele Tale, este de plâns, căci se înșeală pe el însuși
    ajita indriyaḥ na ādriyeta tvat pādau saḥ śocyaḥ hi ātma vañcakaḥ

Muritorii care te resping, pe Tine care le ești sinele, Cel drag și Controlor,
    martyaḥ tvām visṛjate yaḥ priyam īśvaram
pentru gratificarea simțurilor, care este opusă scopului vieții, consumă otravă și refuză nectarul
    indriya-artha viparyaya artham atti viṣam tyajan amṛtam

1.3 Șiva, Brahmaa și asceții s-au predat din tot sufletul lui Krișna,

ahaṁ brahmātha vibudhā munayaś cāmalāśayāḥ
sarvātmanā prapannās tvām ātmānaṁ preṣṭham īśvaram  43
taṁ tvā jagat-sthity-udayānta-hetuṁ samaṁ prasāntaṁ suhṛd-ātma-daivam
ananyam ekaṁ jagad-ātma-ketaṁ bhavāpavargāya bhajāma devam  44
ayaṁ mameṣṭo dayito ’nuvartī mayābhayaṁ dattam amuṣya deva
sampādyatāṁ tad bhavataḥ prasādo yathā hi te daitya-patau prasādaḥ  45
śrī-bhagavān uvāca yad āttha bhagavaṁs tvaṁ naḥ karavāma priyaṁ tava
bhavato yad vyavasitaṁ tan me sādhv anumoditam  46
avadhyo ’yaṁ mamāpy eṣa vairocani-suto ’suraḥ
prahrādāya varo datto na vadhyo me tavānvayaḥ  47
darpopaśamanāyāsya pravṛkṇā bāhavo mayā
sūditaṁ ca balaṁ bhūri yac ca bhārāyitaṁ bhuvaḥ  48
catvāro ’sya bhujāḥ śiṣṭā bhaviṣyaty ajarāmaraḥ
pārṣada-mukhyo bhavato na kutaścid-bhayo ’suraḥ  49
iti labdhvābhayaṁ kṛṣṇaṁ praṇamya śirasāsuraḥ
prādyumniṁ ratham āropya sa-vadhvo samupānayat  50
akṣauhiṇyā parivṛtaṁ su-vāsaḥ-samalaṅkṛtam
sa-patnīkaṁ puras-kṛtya yayau rudrānumoditaḥ  51
sva-rājadhānīṁ samalaṅkṛtāṁ dhvajaiḥ sa-toraṇair ukṣita-mārga-catvarām
viveśa śaṅkhānaka-dundubhi-svanair abhyudyataḥ paura-suhṛd-dvijātibhiḥ  52
ya evaṁ kṛṣṇa-vijayaṁ śaṅkareṇa ca saṁyugam
saṁsmaret prātar utthāya na tasya syāt parājayaḥ  53

Eu, Brahmaa și de asemenea asceții deosebit de inteligenți, a căror conștiință este pură
    aham brahmā atha munaya vibudhā ca āśayāḥ amala
s-au predat din tot sufletul Ție, sufletul și controlorul drag
    prapannā sarva-ātmanā tvām ātmānam īśvaram preṣṭham

Te venerăm pe Tine, divinitatea care ești cauza creării, menținerii și sfârșitului universului
    bhajāma tvā devam tam hetum udaya sthiti anta jagat
singura și unica divinitate perfect echilibrată și în perfecta pace interioară, prietena sufletelor
    ananyam ekam daivam samam praśāntam suhṛt ātma
Adăpostul sufletelor din univers, care dă eliberare din existența materială
    ketam ātma jagat apavargāya bhava

Acest discipol, căruia îi sunt zeitatea tutelară îmi este drag
    ayam anuvartī mama iṣṭaḥ mayā dayita
de aceea, oh divinitate, acordă-i mila Ta și dă-i Neînfricare sa pe care i-am dat-o,
    deva sampādyatām prasāda bhavataḥ amuṣya dattam tat abhayam
Așa cum desigur i-ai acordat mila Ta conducătorului fiilor lui Diti (Prahlād)
    yathā hi prasāda te patau daitya

Domnul Transcendental spuse, „Domn Transcendental, pentru că Domnia Ta ne ești drag
    śrī-bhagavān uvāca bhagavan bhavataḥ tava priyam
suntem hotărâți să facem ceea ce Tu ne-ai spus. Sunt de acord cu ceea ce este excelent
    vyavasitam karavāma yat tvam āttha naḥ me anumoditam tat sādhu

Eu n-am să-l ucid totuși pe acest asura, fiul lui Virocean
    mama avadhyaḥ ayam api eṣaḥ asura vairocani-sutaḥ
pentru că i-am dat benedicția lui Prahlad, „ Nu voi ucide pe nimeni din (descendenții) tăi
    me datta varaḥ prahrādāya na vadhyaḥ anvaya tava

Pentru a înfrânge mândria acestuia, i-am retezat brațele
    upaśamanāya darpa asya mayā pravṛkṇāḥ bāhavaḥ
și am distrus imensa sa forță armată, care era o povară pentru pământ
    sūditam ca bhūri balam yat ca bhārāyitam bhuva

Acest asura, căruia i-au rămas patru brațe nu va îmbătrâni, va fi un zeu
    asura asya śiṣṭā catvāra bhujā ajara bhaviṣyati amara
asociat principal al Domniei Tale și va fi fără de teamă.“
    pārṣada mukhyaḥ bhavataḥ na kutaścit-bhayaḥ

Astfel obținând neînfricarea, cel din neamul zeilor asuri (Baana) și-a plecat capul în fața lui Krișna
    iti labdhvā abhayam asuraḥ praṇamya śirasā kṛṣṇam
apoi i-a pus pe fiului lui Pradyumna și pe soția sa în carul de luptă și i-a adus în față
    āropya pradyumnim sa-vadhvaḥ ratham samupānayat

După ce i-a înconjurat cu o divizie armată, (Krișna) i-a pus în față pe (Aniruddha) și soția sa
    parivṛtam akṣauhiṇyā yayau pura-kṛtya sa-patnīkam
ornamentați și îmbrăcați cu haine foarte frumoase și și-a luat rămas bun de la Șiva
    samalaṅkṛtam su vāsa anumodita rudra

(Domnul) a intrat în propria Sa capitală care era complet decorată cu steaguri și arcuri de triumf
    viveśa sva rājadhānīm samalaṅkṛtām dhvajaiḥ sa toraṇaiḥ
Drumurile și intersecțiile erau stropite cu apă. Cochiliile și tobele anka și dundubhi răsunau
    mārga catvarām ukṣita śaṅkha ānaka dundubhi svanai
iar locuitorii orașului, rudele și brahmanii l-au întâmpinat cu respect
    paura suhṛt dvijātibhiḥ abhyudyataḥ

Cel care astfel își aduce aminte de victoria lui Krișna în lupta cu Șankar (Șiva)
    yaḥ evam saṁsmaret kṛṣṇa-vijayam ca saṁyugam śaṅkareṇa
la scularea din somn, de la ora 6 (timpul praata) nu va fi înfrânt
    utthāya prātaḥ na syāt tasya parājayaḥ