3.2.3 Sunetul AUM - tipurile de conștiință ale sufletului

Cele 4 stări de conştiinţă sunt exemplificate în Mandukya Upanişad.

aomityetadakṣaramidam sarvam, tasyopavyākhyānam,
bhūtam bhavatbhaviṣyaditi sarvamomkāra eva;
yaccānyat trikālātītam tadapyomkāra eva (Mandukya Upanishad 1)

Cuvântul aum menţionat în preambul este totul – aom ity etad akṣara idam sarvam
Trecutul, prezentul şi viitorul (toată descrierea lumilor materiale) este cu siguranţă atotcuprinzătorul cuvânt aum - tasyopavyākhyānam bhūtam bhavatbhaviṣyaditi eva sarvam kāra aum
Ceea ce este diferit de aceste trei timpuri -yad anya trikālātītam
Este de asemenea sunetul aum - tad api eva omkāra

sarvam hyeted brahmāyamātmā brahma
so’yamātmā catuṣyāt (Mandukya Upanishad 2)

Totul provine din energia spirituală - sarvam hyetad brahma
Energie spirituală sunt şi sufletele - brahma ayama atmā
Aceste suflete există în patru (stări) - so’yamātmā ṣyāt catu

jāgaritasthāno bahihprajñah saptāGga
ekonavimśatimukhah sthūlabhug vaiśvānarah
prathamah pādah (Mandukya Upanishad 3)

Prima stare (a sufletului) este conştiinţa externă - prathama pāda bahi prajña
Starea trează comună tuturor - jāgarita sthāna vaiśvā narah
Ca degustător al elementelor grosiere – sthūla bhug
Cu şapte membre şi 19 guri – sapta anga ekonavimśati mukhah

Sursa sunetului AUM este Krişna, aşa cum afirmă El însuşi în Bhagavad-gita 7.8

raso 'ham apsu kaunteya prabhāsmi śaśi-sūryayoḥ
praṇavaḥ sarva-vedeṣu śabdaḥ khe pauruṣaḿ nṛṣu

Fiu al lui Kunti, eu sunt gustul apei - kaunteya aham rasaḥ apsu
Lumina lunii şi a soarelui - prabhā śaśi sūryayoḥ
Eu sunt sunetul mistic AUM în toate Vedele - asmi praṇavaḥ sarva vedeṣu
Sunetul (calitate a) Eterului (spaţiului) - śabdaḥ khe
Şi îndemânarea în oameni - pauruṣam nṛṣu

În Mandukya Upanishad 4 este prezentată cea de-a doua stare de conştiinţă a sufletelor:

svapnasthāno'ntah-prajñah saptāGga ekonavimsatimukhah
praviviktabhuk taijaso dvītyah pādah (Mandukya Upanishad 4)

Cea de-a doua categorie (Stare) este conştiinţa internă- dvītyah pādah antah prajña
În starea strălucitoare a visului - svapnāsthano taijasa
Situată în degustare - pravivikta bhuk
Cu şapte membre şi 19 feţe - saptānga ekonavimśatimukhah .

În acest sens se spune în Brihad-Aranyaka Upanişad 4.3.18:

tad yathA mahA-matsya ubhe kUle ‘nusaJcarati
pUrvaN cAparaJ caivam evAyaM puruSa etAv ubhAv antAv
anusaJcarati svapnAntaJ ca buddhANtaJ ca

Aşa cum um peşte mare se mişcă spre cele două maluri sich zu beiden Ufern bewegt - tad yatha mahA-matsya anusaJcarati ubhe kUle,
Aşa şi degustătorul plăcerii (Sufletele), înainte stând întinşi (în repaos)- evAyaM puruSa apara pUrvaN
Vin la limitele dintre cele două (lumi – cea materială şi cea spirituală) - etAv caivam antav ubhAv
Plimbându-se între graniţa Visului (referire la lumea materială care e ca un vis) şi cea a treziei (referire la lumea spirituală care e lumea reală) - anusaJcarati svapnAntaJ buddhANtaJ.

Brihad-Aranyaka Upanişad (4.3.9) explică faptul că cele două maluri sunt lumea materială şi ce spirituală.
Astfel se poate înţelege între cele două lumi se află Oceanul Cauzal, unde sufletele sunt plasate de către Domnul Suprem prin simpla privire a Acestuia, astfel încât sufletele să poată alege între cele două lumi. Datorită acestei libere alegeri, ajung unele suflete ca noi în lumea materială.
Aceasta ar fi căderea originară, sau sămânţa păcatelor viitoare, datorită faptului că în această condiţie sufletul se crede îndreptăţit să stăpânească şi să guste plăcerea oferită de energia materială, neglijând legătura sa constituţională cu Domnul Suprem.

tasya vA etasya puruSasya dve eva sthAne /
bhavata idaN ca paraloka-sthAnaN ca
sandhyaM tRtIyaM svapna-sthAnaM /
tasmin sandhye sthAne tiSThan ete ubhe
sthAne pazyatIdaN ca paraloka-sthAnaN ca (BRhad-AraNyaka UpaniSad (4.3.9))

Cu siguranţă există două locuri pe care (sufeletele) degustătoare ale plăcerii o obţin - dwe eva sthAne etasya puruSasya bhavata
Această (lume materială) şi lăcaşul (spiritual) superior - idaN ca paraloka-sthAnaN.
Există o a treia poziţie, care este un loc de vis - tRtIyaM svapna-sthAna,
Locul de conjuncţie (de legătură dintre cele două) - sandhyaM.
Rezidând în acest loc de conjuncţie - tasmin sandhye sthAne tiSThan
Acestea (sufletele) văd amândouă (lumile) ete pazyati ubhe
Acestă (lume materială) şi lăcaşul (spiritual)superior- idan paraloka-sthAnaN.

Astfel ideea care este propagată de Iskcon – Prabupada că sufletele care se află în lumea materială ar cădea din lumea spirituală este falsă. De asemenea cert este că Domnul Suprem pentru a inaugura anumite jocuri în lumea spirituală lasă unii asociaţi de-ai săi (ca în cazul lui Jay und Vijay) să coboare în lumea materială. De asemenea în general pentru a prezenta anumite jocuri în lumea materială Krişna coboară cu o parte din asociaţii lui.

Cel de-al cincilea Vers din Mandukya Upanişad este descrisă starea Conştiinţei neîntrerupte:

yatra supto na kaJcana kāmam kāmayate
na kaJcana svapnam paśyati tat sushuptam
sushuptasthāna ekībhūtah prajñān-ghana evānandamayo
hyānandabhuk cetomukhah prājñas-tritīyah pādah (Mandukya Upanishad 5)

Cea de-a treia categorie (stare) stare de conştiinţă - tritīyah pādah prājñas
Este conştiinţa neîntreruptă a somnului - prajñāna-ghana yatra supto
Fără afecţiune (fără) dorinţe arzătoare - na kāmayate kañcana kāmam
Nu se văd nici un fel de vise aurii - na paśyati svapnam kañcana
Aceasta este starea somnului profund - tat şuşuptam
În somnul profund situat într-o fiinţă (cu Domnul Suprem) – şuşupta sthāna eki-bhūtah
Făcut din extaz atotcuprinzător, devii extatic – eva ananda mayo hy ananda bhuk
(Şi satisfaci) gura conştiinţei – ceta mukhah.

Pe baza acestui vers unii susţin că în somnul profund sufletul migrează în corpul Domnului Suprem şi devenind una cu acesta degustă extazul spiritual.

În orice caz cert este că sufletele care nu au atins eliberarea, necalificându-se pentru a avea o relaţie cu Domnul Suprem în lumea spirituală, se cufundă în corpul Acestuia când lumea materială este distrusă şi aşteaptă în această cea de-a treia stare de conştiinţă neîntreruptă - prajñāna-ghana pînă la următoarea creaţie. La următoarea creaţie aceste suflete sunt transplantate în lumea materială pentru a-şi relua activităţile de acolo de unde le-au lăsat.

O explicaţie la acest vers poate fi găsită în Bhagavat Puran 7.9.32 unde este înregistrată următoarea afirmaţie a devotului Prahlad, când se adresează Domnului Suprem Nrisimha.

nyasyedam ātmani jagad vilayāmbu-madhye
śeṣetmanā nija-sukhānubhavo nirīhaḥ
yogena mīlitadṛgātmanipīta-nidras
turye sthito na tu tamo na guṇāḿś ca yuńkṣe

(O Doamne) cu ochi pe jumătate închişi şi cufundat în tine însuţi - tadṛg ātmanipīta
Situat în starea de somn transcendental - sthito yoga nidra turye
Nu în întunericul modurilor naturii materiale - na tu tamo guṇā
Ai unit (fluidul) distrugerii cu sufletele adormite şi neactive din Tine - yuńkṣe śeṣetmanā ātmani nija nirīha
Care au experimentat fericirea (extazului) – sukha anubhavo
Prin aruncarea lor în mijlocul (apelor) Distrugerii (şi a Creaţiei) (Oceanul Cauzal) - vilayāmbu-madhye jagad nyasyedam

Cel de-al şaselea vers este o explicaţie a versului anterior

eśa sarveśvara eśa sarvajña esho'ntaryāmyeśa
yonih sarvasya prabhavāpyayau hi bhūtānaM (Mandukya Upanishad 6)

Acesta e Domnul Suprem, Cel ce controlează totul, Cel ce ştie totul - eśa sarveśvara eśa sarvajña
Acesta e Domnul Suprem, Controlorul interior (Suprasufletul) - eśa antaryāmya iśa
Sursa tuturor, începutul şi sfârşitul tuturor fiinţelor - yonih sarvasya prabhavāpyayau hi bhūtānaM.

Tika:
Acest vers este o explicaţie a versului anterior, unde este descrisă conştiinţa neîntreruptă a fiinţelor, când intră în corpul Domnului Suprem după distrugerea universală ciclică, devenind o fiinţă cu Acesta; rămânând acolo până la următoarea creaţie, când datorită activităţilor şi dorinţelor neîmplinite din creaţia anterioară sunt introduse din nou în lumea materială.
Numai sufletele care nu au fost niciodată în lumea materială sunt introduse mai întâi în Oceanul Cauzal, de unde aleg între lumea materială şi cea spirituală.

Al 7—lea vers descrie cea de-a patra stare de conştiinţă:

yah nāntah-prajñam, na bahiprajñam, no'bhayatah-prajñam na
prajñānaghanam, na prajñaM, nāprajñaM
adriṣhtamavyavahāryam agrahyamalakṣanam-acintyam
avyapadeśyam-ekātmapratyayasāram prapaJcopaśam
śāntam, śivam-advaitam caturtham
manyante sa ātmā sa vijñe

Cea de-a patra (stare) este cunoscută ca Sufletul (în el însuşi) – caturtham manyante sa ātmā
această (stare) trebuie realizată - sa vijñe
Nu conştiinţa internă şi nici conştiinţa externă – na antah-prajñam na bahiprajñam
Nici conştiinţa fără de frică şi nici conştiinţa neîntreruptă - no'bhayatah-prajñam na prajñanaghanam
Nici conştiinţă şi nici lipsa de conştiinţă - na prajñam, na-aprajñam
(Sufletul) este nevăzut, de nedescris, dincolo de perceperea directă, fără calităţi (materiale), de neînchipuit - adriṣhtam avyavahāryam agrahyam alakshanam acintyam
De nedefinit, a cărui esenţă este sufletul însuşi – avyapadeśyam eka atma pratyaya sāram
Sfârşitul existenţei materiale - prapañca upaśam
Plin de linişte, fericit, nondual - śāntam, śivam advaitam

Cunoaşte-te pe tine însuţi se referă la această cea de-a patra stare de conştiinţă, căci în acest vers se spune: „această (stare) trebuie realizată”.

În acest context, aşa cum este înregistrat în Bhagavat Puran 2.10.6, Şukadev Gosvami spune:

nirodho 'syānuśayanam ātmanaḥ saha śaktibhiḥ
muktir hitvānyathā rūpaḿ sva-rūpeṇa vyavasthitiḥ

După distrugerea (ciclică) (a lumilor materiale) aşezat - asyānuśayanam nirodha
Sufletele împreună cu energia (materială) sunt eliberaţi – ātmanaḥ saha śaktibhiḥ muktir
Eliberându-se de cealaltă formă (materială) –hitva anyathā rūpaḿ
(sufletele) se află în propria lor formă (spirituală) - vyavasthitiḥ sva-rūpeṇa

Această proprie formă spirituală, care corespunde celei de-a patra stări de conştiinţă trebuie realizată.

În cea de-a treia stare aconştiinţei neîntrerupte - prajñāna-ghan – sufletul intră în corpul domnului Suprem, fără a atinge eliberare din lumea materială, el fiind în acest caz introdus din nou în lumea materială la noua creaţie.

În următorul vers (8 ) este descrisă diferenţa dintre sunetul mistic „om” şi părţile sale componente („a“, „u“ şi „m“) şi legătura lor cu cele patru stări ale conştiinţei.

OM este deplina măsură, care descrie conştiinţa realizării sufletului, când se realizează propria formă spirituală – sva-rupa, în timp ce forma dezmembrată în părţile componente („a“, „u“ şi „m“) a sunetului om descrie celelalte 3 stări ale conştiinţei aşa cum se explică în versurile 9-11,

Mandukya Upanishad 8

so'yamātmā-adhyakṣaram-omkāro'dhimātram pādā mātrā,
mātrāsca pādā akāra ukāro makāra iti

Acest suflet care se află dincolo de sunetele alfabetului - – sah atmā yama adhy akṣaram este sunetul mistic om, ce transcede orice elemente – om-kāra adhi mātram
deplina măsură a tuturor stărilor - pādā mātrā
iar această măsură deplină se manifestă de asemenea – mātrās ca pādā iti ca sunetul “a” sunetul “u” şi sunetul “m” (a-u-m) - – a-kāra u-kāro ma-kāra

Vers 9

jāgaritasthāno vaiśvānaro'kārah prathamā
mātrā‘‘pterādima tvādvāpnoti ha vai
sarvān kāmānādizca bhavati ya evam veda

Primul element (Stare a sufletului) în lumea materială - ha āpterādima mātrā
Este starea de trezie comună pentru toată lumea - jāgaritasthāno vaiśvānara
Este primul sunet „a“ – a-kārah prathamā
Prin care se atinge starea de dualitate - āpnoti vai tvādva
Şi se realizează toate dorinţele lumeşti - kāmānādisca bhavati ya
Aceasta este ştiinţă - evam veda

Verse 10

svapnasthānastaijasa ukāro dvitīya
mātrotkarṣādubhayatvādvotkarṣati ha vai
jñana-santatim, samānasca bhavat
nāsyābrahmavit kule bhavati ya evam veda

Cel de-al doilea sunet „u“ starea de vis luminoasă - u-kāro dvitīya svapnasthānastaijasa
de o calitate superioară - -mātrotkarṣā
se referă la amândouă şi este de asemenea locul pentru amândouă: Cunoaşterea Spirituală şi pacea - ad ubhaya tva dva jñana-santatim
rdicându-se către starea echilibrului - utkarṣati bhavat samānas ca
(la acest nivel de conştiinţă) nu vei mai lua naşte în clasa celor care nu cunosc spiritualitatea - na bhavati asya abrahmavit kule
Aceasta este ştiinţă - evam veda

Verse 11

suṣuptasthānah prājño makārastṛtīya mātrā
miterapīter vā, minoti ha vā idam
sarvam-apītisca bhavati, ya evam veda.

Cel de-al treilea sunet „m“ este conştiinţa somnului adânc – tṛtīya ma-kāras prājña suṣupta sthānah
Asemenea unui peşte în apa (oceanului cauzal) – mātrā mina uti ha
Nici cufundat , nici în această lume (nu rămâne decât să se afle în corpul Domnului) - apita va vā idam
Şi în acest fel (din corpul Domnului) totul devine manifestat - apī iti sarvam bhavati
Aceasta este ştiinţă - evam veda

Verse 12

amātrascaturtho'vyavahāryah prapañcopaśamah sivo'dvaita
evamomkāra ātmaiva, samviśatyātmanātmanam ya evam
veda, ya evam veda.

Cea de-a patra stare este inaudibilă şi fără mişcare - caturtha amātras vyavahārya
splendidă, non duală, sfârşitul manifestării materiale - siva advaita prapañca upaśamah
Astfel sunetul „om“ este cu adevărat sufletul - evam om-kāra eva ātma
Împreună cu Domnul, Sufletul tuturor sufletelor - sam ya iśa atmanātmanam
Aceasta este cu adevărat ştiinţă, aceasta este cu adevărat ştiinţă - ya evam veda, ya evam veda

Deci există o legătură între vorbirea / perceperea unui sunet şi conştiinţa vorbitorului / a celui ce ascultă.
O persoană realizată, un devot pur al Domnului, când se află în propria sa puritate, adică nu e atins de lume, atunci când rosteşte Numele Sfânt al Domnului Suprem, Acesta se manifestă devotului în forma care se află în acel nume.
Conştiinţa e la nivelul sufletului iar sunetul e la nivelul para.

Când de exemplul incantezi în felul acesta mantra Hare Krişna, Domnul Suprem se manifestă ca Krişna. Cucât relaţia cu Domnul Suprem este mai intimă, cu atât mai multe jocuri transcendentale sunt dezvăluite devotului. La început le vezi din afară, iar mai târziu te afli în interiorul lor.
La acest nivel nu mai există reincarnare (în lumea materială).