Raganuga bhakti - urmarea spiritului locuitorilor din Vrindavan
Evanghelia "după Ioan"
Această carte este și ea lipsită de autor-itate,
ea nefiind scrisă de cel care în creştinism e cunoscut sub numele de apostolul Ioan.
Multe informaţii semnalizează că Ioan nu a ştiut limba greacă, care este limba în care este cunoscut primul manuscript,
și ca atare această lucrare nu poate fi atribuită acestuia;
în plus nu se amintește nicăieri că autorii acestei prime variante ar fi tradus dintr-un manuscript original din limba arameică, vorbită în acel timp de majoritatea evreilor, vezi Evangheliile și limba arameică.
Lipsa de educaţie a lui Ioan este urmarea mediului în care s-a născut şi a trăit, Galilea,
cea mai săracă provincie în care trăiau iudeii, şi s-a ocupat cu pescuitul, cu tatăl şi fratele său,
neexistând nici o menţiune că ar fi fost un învăţat (studiind limba greacă sau filozofia) considerat un "bădăran de la țară" de cei aflați în zonele prospere.
Fapte 4:13: "Şi văzând ei îndrăzneala lui Petru şi a lui Ioan şi ştiind că sunt oameni fără carte şi simpli ..."
Datorită faptului că evanghelia „după Ioan” dovedeşte o lipsă a cunoaşterii Iudaismului, şi a scripturii Torah cât şi ură faţă de evrei (folosind cuvântul „evrei” defăimător de peste 60 de ori), autorul (autorii) acestei Evanghelii este (sunt) considerat(i) (un) intelectual(i) convertit(i) grec(i).
"Voi aveţi de tată pe diavolul; şi vreţi să împliniţi poftele tatălui vostru. El de la început a fost ucigaş; şi nu stă în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, vorbeşte din ale lui, căci este mincinos şi tatăl minciunii." (Ioan 8:44)
Primii care s-au opus minciunilor creştine au fost bineînţeles evreii înşişi, şi de aceea fabricarea evangheliilor a avut ca scop şi propagarea urii împotriva evreilor, fiind prezentați ca fiii reinventatului Satan.
Iată explicit versete care evindenţiază că autorul aşa zise evanghelii după Ioan nu erau un evreu , care s-ar fi adresat concetăţenilor.
Căci în Ioan 2:6 e scris
"Si după cum a fost, se aflau acolo 6 recipiente de apă conform ritualurilor de purificare ale iudeilor, ...
De asemenea şi în Ioan 19:42 se vorbeşte despre iudei, ca despre un popor străin, când se explică despre obiceiul acestora.
"Deci, din pricina vinerii iudeilor, acolo L-au pus pe Iisus, pentru că mormântul era aproape.".
În Enciclopedia Biblică (I, 199) acest lucru este recunoscut pe faţă:
"Ioan nu este autorul celei de-a patra "evanghelii"; la fel, în aceeaşi manieră, în "Apocalipsa" ar putea exista ici şi colo pasaje care ar putea fi atribuite acestuia,
dar cartea ca intreg, nu este scrierea sa. Evangheliile, Epistolele, şi Apocalipsa provin din aceeaşi şcoală apărută în a doua jumătate a secolului al doilea, când sunt pentru prima dată documentate cele patru evanghelii".
Faustus, Manicheistul (din secta manicheistä a creştinismului timpuriu, martor al acelor timpuri) scria:
“Toţi ştiu foarte bine că Evangheliile nu au fost scrise nici de Isus şi nici de apostolii săi,
ci mult timp dupa aceea, de persoane necunoscute,
care avand in vedere ca era greu sa fie crezuţi,
au scris aceste istorii folosind in titlu numele apostolilor sau ale discipolilor contemporani apostolilor."
ea nefiind scrisă de cel care în creştinism e cunoscut sub numele de apostolul Ioan.
Multe informaţii semnalizează că Ioan nu a ştiut limba greacă, care este limba în care este cunoscut primul manuscript,
și ca atare această lucrare nu poate fi atribuită acestuia;
în plus nu se amintește nicăieri că autorii acestei prime variante ar fi tradus dintr-un manuscript original din limba arameică, vorbită în acel timp de majoritatea evreilor, vezi Evangheliile și limba arameică.
Lipsa de educaţie a lui Ioan este urmarea mediului în care s-a născut şi a trăit, Galilea,
cea mai săracă provincie în care trăiau iudeii, şi s-a ocupat cu pescuitul, cu tatăl şi fratele său,
neexistând nici o menţiune că ar fi fost un învăţat (studiind limba greacă sau filozofia) considerat un "bădăran de la țară" de cei aflați în zonele prospere.
Fapte 4:13: "Şi văzând ei îndrăzneala lui Petru şi a lui Ioan şi ştiind că sunt oameni fără carte şi simpli ..."
Datorită faptului că evanghelia „după Ioan” dovedeşte o lipsă a cunoaşterii Iudaismului, şi a scripturii Torah cât şi ură faţă de evrei (folosind cuvântul „evrei” defăimător de peste 60 de ori), autorul (autorii) acestei Evanghelii este (sunt) considerat(i) (un) intelectual(i) convertit(i) grec(i).
"Voi aveţi de tată pe diavolul; şi vreţi să împliniţi poftele tatălui vostru. El de la început a fost ucigaş; şi nu stă în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, vorbeşte din ale lui, căci este mincinos şi tatăl minciunii." (Ioan 8:44)
Primii care s-au opus minciunilor creştine au fost bineînţeles evreii înşişi, şi de aceea fabricarea evangheliilor a avut ca scop şi propagarea urii împotriva evreilor, fiind prezentați ca fiii reinventatului Satan.
Iată explicit versete care evindenţiază că autorul aşa zise evanghelii după Ioan nu erau un evreu , care s-ar fi adresat concetăţenilor.
Căci în Ioan 2:6 e scris
"Si după cum a fost, se aflau acolo 6 recipiente de apă conform ritualurilor de purificare ale iudeilor, ...
De asemenea şi în Ioan 19:42 se vorbeşte despre iudei, ca despre un popor străin, când se explică despre obiceiul acestora.
"Deci, din pricina vinerii iudeilor, acolo L-au pus pe Iisus, pentru că mormântul era aproape.".
În Enciclopedia Biblică (I, 199) acest lucru este recunoscut pe faţă:
"Ioan nu este autorul celei de-a patra "evanghelii"; la fel, în aceeaşi manieră, în "Apocalipsa" ar putea exista ici şi colo pasaje care ar putea fi atribuite acestuia,
dar cartea ca intreg, nu este scrierea sa. Evangheliile, Epistolele, şi Apocalipsa provin din aceeaşi şcoală apărută în a doua jumătate a secolului al doilea, când sunt pentru prima dată documentate cele patru evanghelii".
Faustus, Manicheistul (din secta manicheistä a creştinismului timpuriu, martor al acelor timpuri) scria:
“Toţi ştiu foarte bine că Evangheliile nu au fost scrise nici de Isus şi nici de apostolii săi,
ci mult timp dupa aceea, de persoane necunoscute,
care avand in vedere ca era greu sa fie crezuţi,
au scris aceste istorii folosind in titlu numele apostolilor sau ale discipolilor contemporani apostolilor."
