Raganuga bhakti - urmarea spiritului locuitorilor din Vrindavan
Bivolaru-Mădălina Dumitru
”Operațiunea Christ”
În ciuda campaniei denigratoare din presă și chiar a unor acțiuni polițienești de intimidare, Școala de yoga MISA a continuat să se dezvolte, trezind și insuflând în mii și zeci de mii de oameni idei și valori spirituale. Pentru că o grupare de o asemenea amploare este deranjantă pentru structurile puterii, iar Gregorian Bivolaru era deja o persoană incomodă din mai multe puncte de vedere, în martie 2004 MISA a devenit victima a ceea ce mass media a trâmbițat drept ”cea mai mare operațiune împotriva crimei organizate din România de după Revoluție”. Peste 300 de jandarmi, procurori, polițiști și mascați au intrat în forță în 16 locuințe private ale unor cursanți yoga, pe care i-au bruscat și terorizat, pretinzând că au de-a face cu o rețea de prostituție, droguri și trafic de arme.
În realitate, nu au găsit nicio dovadă care să îi incrimineze în vreun fel pe membrii și simpatizanții MISA și care să justifice uriașa desfășurare de forțe. Abuzurile aproape incredibile comise de autorități cu acea ocazie au făcut obiectul unor acțiuni la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Doisprezece ani mai târziu, în 2016, practicanții yoga care au dat în judecată statul român au câștigat acest proces, cu despăgubiri însumând aproape 300.000 de euro, în timp ce în țară anchetele vizând descoperirea celor vinovați de aceste abuzuri fuseseră de mult mușamalizate.
Ținta principală a acestei acțiuni abuzive era, evident, mentorul spiritual al școlii, Gregorian Bivolaru. De asemenea, era și o încercare disperată de a crea o diversiune, care să mute atenția publicului de la alte probleme și scandaluri politice ale momentului, în particular de la jaful de 50 de milioane de euro comis de un membru marcant al PSD, Gabriel Bivolaru.
În ciuda campaniei denigratoare din presă și chiar a unor acțiuni polițienești de intimidare, Școala de yoga MISA a continuat să se dezvolte, trezind și insuflând în mii și zeci de mii de oameni idei și valori spirituale. Pentru că o grupare de o asemenea amploare este deranjantă pentru structurile puterii, iar Gregorian Bivolaru era deja o persoană incomodă din mai multe puncte de vedere, în martie 2004 MISA a devenit victima a ceea ce mass media a trâmbițat drept ”cea mai mare operațiune împotriva crimei organizate din România de după Revoluție”. Peste 300 de jandarmi, procurori, polițiști și mascați au intrat în forță în 16 locuințe private ale unor cursanți yoga, pe care i-au bruscat și terorizat, pretinzând că au de-a face cu o rețea de prostituție, droguri și trafic de arme.
În realitate, nu au găsit nicio dovadă care să îi incrimineze în vreun fel pe membrii și simpatizanții MISA și care să justifice uriașa desfășurare de forțe. Abuzurile aproape incredibile comise de autorități cu acea ocazie au făcut obiectul unor acțiuni la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Doisprezece ani mai târziu, în 2016, practicanții yoga care au dat în judecată statul român au câștigat acest proces, cu despăgubiri însumând aproape 300.000 de euro, în timp ce în țară anchetele vizând descoperirea celor vinovați de aceste abuzuri fuseseră de mult mușamalizate.
Ținta principală a acestei acțiuni abuzive era, evident, mentorul spiritual al școlii, Gregorian Bivolaru. De asemenea, era și o încercare disperată de a crea o diversiune, care să mute atenția publicului de la alte probleme și scandaluri politice ale momentului, în particular de la jaful de 50 de milioane de euro comis de un membru marcant al PSD, Gabriel Bivolaru.
Ulterior, într-un interviu acordat postului de televiziune Antena 1, Adrian Năstase a recunoscut că acțiunea de represiune în forță față de MISA și Gregorian Bivolaru, numită (în mod straniu, dar semnificativ) ”Operațiunea Christ”, a fost o mare greșeală, confirmând indirect și implicarea sa.
Forțat de aceste circumstanțe dramatice și convins că nu va avea parte de un proces corect în România, Gregorian Bivolaru a părăsit țara și a cerut azil politic în Suedia. Curtea Supremă din Stockholm a investigat cu seriozitate cazul și a refuzat cererile de extrădare emise de statul român, acordându-i lui Gregorian Bivolaru protecție și azil politic în ianuarie 2006. Până în prezent, acesta este unul din extrem de puținele cazuri în care un stat european protejează un cetățean împotriva altui stat din interiorul Uniunii.
Între timp, autoritățile române au fabricat la ordin două dosare penale împotriva lui Gregorian Bivolaru, pe baza unor mărturii smulse cu forța sau prin șantaj, în lipsa oricăror dovezi. După două achitări succesive, pe fond și în apel, Înalta Curte de Casație și Justiție a casat deciziile anterioare și l-a condamnat pe nedrept la 6 ani de închisoare pentru un așa-zis act sexual cu un minor, în ciuda faptului că ”victima”, Mădălina Dumitru, a negat aceasta pe tot parcursul procesului, reclamând în schimb abuzurile la care a fost supusă de către procurori.
Forțat de aceste circumstanțe dramatice și convins că nu va avea parte de un proces corect în România, Gregorian Bivolaru a părăsit țara și a cerut azil politic în Suedia. Curtea Supremă din Stockholm a investigat cu seriozitate cazul și a refuzat cererile de extrădare emise de statul român, acordându-i lui Gregorian Bivolaru protecție și azil politic în ianuarie 2006. Până în prezent, acesta este unul din extrem de puținele cazuri în care un stat european protejează un cetățean împotriva altui stat din interiorul Uniunii.
Între timp, autoritățile române au fabricat la ordin două dosare penale împotriva lui Gregorian Bivolaru, pe baza unor mărturii smulse cu forța sau prin șantaj, în lipsa oricăror dovezi. După două achitări succesive, pe fond și în apel, Înalta Curte de Casație și Justiție a casat deciziile anterioare și l-a condamnat pe nedrept la 6 ani de închisoare pentru un așa-zis act sexual cu un minor, în ciuda faptului că ”victima”, Mădălina Dumitru, a negat aceasta pe tot parcursul procesului, reclamând în schimb abuzurile la care a fost supusă de către procurori.
Este semnificativ să menționăm că în ultima perioadă mai mulți foști angajați din sistemul judiciar au dezvăluit cum se fabrică dosare la comanda SRI și cum judecătorii obedienți dau deciziile care li se comandă, fie pentru beneficii personale, fie cedând șantajului. Într-o astfel de situație s-a aflat și judecătorul Ionuț Matei, care a decis condamnarea lui Gregorian Bivolaru fiind șantajat cu dosarul ”Cămătarilor”.
Vezi Comentariile Mădălinei Dumitru
la Nașul TV
