Srimad Bhagavatam Canto 10 Capitol 1

1.1Parikșit îl întreabă pe Șuka despre avatarul Krișna 1-13

Regele spuse: Ai descris deja dinastiile lunii și a soarelui
śrī-rājā uvāca kathitaḥ vaḿśa-vistāraḥ bhavatā soma-sūryayoḥ
și caracterul exaltat și minunat al membrilor ambelor dinastii de regi
caritam parama adbhutam vaḿśyānām ca ubhaya rājñām

O, cel mai de seamă dintre sfinți te rog descrie-ne glorioasele activități ale lui Vișnu
sattama muni śaḿsa naḥ vīryāṇi viṣṇoḥ
Care a apărut ca avatar împreună cu expasiunile sale - avatīrṇasya aḿśena
În acea dinastie a lui Yadu, care era foarte calificată (ca Domnul Transcendental să apară acolo) 
tatra yadoḥ nitarām
și urma cu strictețe datoria prescrisă (conform clasei socio-sacrale) - ca dharma-śīlasya

Domnul Transcendental, binevoitorul (tuturor) ființelor, sufletul universului -
bhagavān bhāvanaḥ bhūta viśva-ātmā
a coborât în dinastia Yadu - avatīrya vaḿśe yadoḥ
Te rog vorbește-ne pe larg despre toate activitațiile (Sale) - vada naḥ vistarāt yāni tāni kṛtavān

Cine nu ar asculta descrierea Domnului Transcendental - kaḥ śrotra anuvādāt uttamaśloka
În afara celor ce (fără de milă) omoară animale, și se țin deoparte - vinā paśu-ghnāt virajyeta
 

Cei ce s-au eliberat de dorințele materiale - pumān nivṛtta tarṣaiḥ
Cântă și celebrează calităților încântătoare (ale Domnului Transcendental) -
upagīyamānāt guṇa abhirāmāt
Care sunt medicamentul adecvat pentru mintea (bolnavă de atașamentul pentru plăcerea materială) - bhava-auṣadhāt manaḥ

Bunicii mei victorioși (și) asupra semizeilor - pitāmahāḥ me jayaiḥ amaram
au trecut peste oceanul greu de trecut al soldaților Kauravilor - ataran sāgaram duratyayam kaurava
adunați pe câmpul de lupă (de la Kurukṣetra) - sainya samare
(conduși de) cel ce a jurat să rămână celibatar (puternicul prinț Bhīṣma) - devavrata
și alți mari războinici asemenea peștilor uriași timińghila - ādya atirathaiḥ timińgilaiḥ
considerând-o ca (trecerea peste) urma lăsată de piciorul unui vițel - kṛtvā vatsa-padam
cu siguranță sărind peste aceasta - sma plavāḥ yat

Fiind atacat de arma fiului lui Drona - vipluṣṭam astra drauṇi
Acest corp al meu, singura sămânță - idam ańgam mat santāna-bījam
A dinastiilor Kauravilor și Pandavilor (rămasă după lupta de la Kurukṣetra) - kuru-pāṇḍavānām
A fost protejat fiind situat în burta mamei - jugopa gataḥ kukṣim mātuḥ
De către discul de foc - ātta-cakraḥ
Al Celui la care (ea) și eu am căutat adăpost - yaḥ ca me gatāyāḥ śaraṇam
Domnul Transcendental ale Cărui glorii sunt cântate de toate ființele -
pūruṣa tasya vīryāṇi bhājām akhiladeha
(care se află) și înauntrul și în afara (noastră) - antaḥ bahiḥ
(care are și) forma timpului - kāla-rūpaiḥ
Care dă atât moarte cât și nectarul (vieții eterne) -prayacchataḥ mṛtyum uta ca amṛtam
O învățatule (Șuka-dev) descrie-mi-L - vidvan vadasva
pe Acesta (Krișna) care a luat o formă umană - manuṣyasya
prin propria sa energie internă - māyā

Se spune că Ram, care este Domnul Transcendental Sankarşan este fiul lui Rohini –
proktaḥ rāmaḥ sańkarṣaṇaḥ tanayaḥ rohiṇyāḥ
Iar tu susţii că ar fi legat de o naştere din Devaki - tvayā devakyā garbha-sambandhaḥ
Cum este posibil, fără să aibă un alt corp - kutaḥ vinā antaram deha

De ce, Cel ce acordă eliberarea (din prizonieratul ciclului naşterii şi-al morţii), Domnul Transcendental (Krişna) - kasmāt mukundaḥ bhagavān
Cel ce este maestrul celor aflaţi în modul de existenţă al virtuţii - patiḥ sātvatām
A plecat din casa tatălui Său (din Mathura) în Vraja - gataḥ gehāt pituḥ vrajam
Unde a locuit împreună cu asociaţii Săi - kva kṛtavān vāsam sārdham jñātibhiḥ

Ce a făcut Keşava (nume al lui Krişna, primit pentru că l-a omorât pe asura Keşi) în timp ce a locuit în Vraja - kim akarot keśavaḥ vasan vraje
Şi de ce l-a omorât în mod direct în Madhu-puri (Mathura) pe Kamsa, fratele mamei sale , un lucru care este dezavuat în scrierile spirituale - ca avadhīt addhā madhupuryām ca kaḿsam bhrātaram mātuḥ a-tat-arhaṇam

Acceptând un corp uman, câţi ani a trăit Domnul (Krişna) -
āśritya deham mānuṣam kati varṣāṇi avātsīt prabhoḥ
În compania celor din dinastia Vrişni în oraşul Yadavilor - saha vṛṣṇibhiḥ yadu-puryām
Şi câte soţii a avut - kati patnyaḥ abhavan

Descrie-mi toate aceste activităţi ale lui Krişna, cât şi altele -
vaktum me sarvam etat viceṣṭitam kṛṣṇa anyat ca
Mare înţelept realizat spiritual, tu eşti în stare, pentru că eşti atot cunoscător - mune arhasi sarva-jña
Şi de aceea am deplină încredere (în tine) - vistṛtam śraddadhānāya

Comentar: Regele Parikșit care era pe punctual de a muri deoarece datorită faptului că la începutul erei Kali-Yuga,(era certurilor și a ipcrizei, care a început acum circa 5200 de ani) fusese blestemat de fiul unui Brahman să moară în șapte zile, find astfel mușcat de un șarpe. El venise pe malul Gangelui
pentru a posti până la moarte și pentru a fi în compania oamenilor spirituali. El spuse:

Deși îmi este deosebit de greu de suportat foamea - mām ati-duḥsahā kṣut
și am renunțat chiar să și beau - api tyakta-udam
acestea nu mă pot opri de a bea - eṣā na bādhate pibantam
nectarul jocurilor Domnului Transcendental - amṛtam kathā hari
ce emanează din gura ta asemenea lotusului - tvat-mukha-ambhoja-cyutam

Sūta Gosvāmī spuse: O fiu al celor din dinastia Brigu (Śaunaka) - sūta uvāca bhṛgu-nandana
Astfel auzind întrebările pioase ale (regelui Parikșit numit și) cel protejat de Vișnu - evam niśamya sādhu-vādam viṣṇu-rātam
fiul lui Vyasa (Cel ce a scris cea mai mare parte a literaturii vedice, știind că oamenii din Kali-Yuga nu aveau să fie dotați cu o memorie bună) i-a mulțumit cu mult respect acestuia (pentru întrebările puse) - vaiyāsakiḥ pratyarcya saḥ
și astfel cel mai de seamă dintre devoții Domnului Transcendental (Șuka-dev) începu să descrie - atha pradhānaḥ ārabhata bhāgavata vyāhartum -
caracterul Domnului Transcendental Krișna - caritam bhagavān kṛṣṇa
(descriere) ce distruge păcatele (reacțiunile negative) ale erei (negative) Kali-Yuga - ghnam kalmaṣa kali

Comentar: Cel ce povestea cele spuse de regele Parikșit, care aflat în pragul morții și dorise să audă în ultimele sale zile de viață, povestiri despre Domnul Transcendental, deoarece i se spusese de către sfinții adunați pe acel mal al Gangelui că acesta ar fi cel mai rapid proces pentru a atinge perfecțiunea spirituală: concentrarea minții asupra Domnului Transcendental și astfel prin aceasta în momentul morții atingi lăcașul Său spiritual, era Suta Gosvami i se adresă lui Śaunaka Riși conducătorul înțelepților adunați în pădurea Naimișa (Naimiș-aranya) spunând:

1.2 Simptomul Afecțiunii pentru Krișna – atracția pentru ascultarea jocurilor Sale 15-16

Şri Şuka răspunse: Virtuosule rege înţelept - śrī-śuka uvāca sattama rāja-ṛṣi
Inteligenţa îţi este complet fixată asupra povestirilor despre Domnul Transcendental -
buddhiḥ tava samyak vyavasitā kathāyām vāsudeva
Pentru că ai dezvoltat continuu afecțiune (pentru Domnul Transcendental) - te yat jātā naiṣṭhikī ratiḥ

Întrebări despre jocurile Domnului Transcendental - praśnaḥ kathā vāsudeva
purifică trei tipuri de persoane - punāti hi trīn puruṣān
pe cel ce vorbeşte, pe cel ce întreabă şi pe cel ce ascultă - vaktāram pracchakam śrotṝn
ca apa ce emană din picioarele Domnului Transcendental (când a străpuns cu degetele de la picioare învelişul universal şi apa din Oceanul Cauzal a pătruns în univers, luând forma Gangelui pe pământ) tat-pāda-salilam yathā
 

1.3 Brahmaa ordonă zeilor să apară pe pământ 17-26

Zeitatea tutelară a pământului fiind copleşită de marea povară - bhūmiḥ ākrāntā bhūri-bhāreṇa
a sutelor de mii de falange militare - śata-ayutaiḥanīka
ale încrezuţilor regi asura (zei descendenți ai lui Diti incarnați pe pământ) - dṛpta nṛpa-vyāja daitya
se duse la Brahmaa (prima fiinţă introdusă în univers de Cel Transcendental) pentru a căuta protecţie - yayau brahmāṇam śaraṇam

Luând forma unei văcuţe, cu lacrimi în ochi - bhūtvā gauḥ aśru-mukhī
Suferindă, plângând şi de compătimit - khinnā krandantī karuṇam
ea apăru în faţa măreţului (Brahmaa) - upasthitā antike vibhoḥ
Pentru a-i spune supărarea sa - tasmai samavocata vyasanam

Astfel ascultând aceste Brahmaa - atha upadhārya tat brahmā
Împreună cu zeii, şi Cel ce are trei ochi (Şiva) - saha devaiḥsa tri-nayanaḥ
şi cu aceasta (Zeitate pământului) se duseră - tayā saha jagāma
pe malul Oceanului de lapte (unde locuieşte Cel de-al treilea Vişnu – Kşiro daka Vişnu, din cei trei Puruş – avatari) - tīram kṣīra-payaḥ-nidheḥ

După ce au ajuns acolo l-au venerat în meditaţie- gatvā tatra upatasthe samāhitaḥ
Recitând (mental) versurile de lăudă pentru Cel ce se Desfată -
Domnul Universului, Zeul Zeilor, Cel ce îndeplineşte (tuturor) dorinţele, Cel ce se Desfată - jagannātham deva-devam vṛṣākapim puruṣam

În samadhi Cel ce a primit Veda (Brahmaa a primit cunoaşterea (Vedică) direct de la Vişnu) - samādhau vedhāḥ
A auzit cuvintele (lui Kşiro daka Vişnu) vibrând în cer - niśamya giram samīritām
(după care ) s-a adresat semizeilor sura - uvāca tridaśān
Oh, semizei, ascultaţi de la mine ordinul primit de la Puruşa - ha amarāḥ śṛṇuta me gām pauruṣīm
Executaţi-l iarăşi întocmai şi imediat; să nu întârziaţi - vidhīyatām punaḥ tathā eva āśu mā ciram

Domnul Transcendental cunoştea desigur suferinţa zeiței pământului încă dinainte -
puḿsā avadhṛtaḥ eva dharā-jvaraḥ purā
Ca urmare (ordinul Său este ca) atâta timp cât El, Controlorul Controlorilor - yāvat saḥ īśvara-īśvaraḥ
Se va mişca pe pământ prin propria Sa energie a timpului pentru a diminua povara pământului –
caret urvyāḥ sva-kāla-śaktyā kṣapayan bharam bhuvi
Să vă manifestaţi voi înşivă luând naştere în dinastia Yadavilor -
aḿśaiḥ bhavadbhiḥ upajanyatām yaduṣu

Domnul Transcendental, Transcendentalul Degustător al Plăcerii - bhagavān paraḥ puruṣaḥ
se va manifesta direct în casa lui Vasudev - sambhavantu sākṣāt gṛhe vasudeva
Spre satisfacţia Sa ( acolo) se vor naşte şi soţiile semizeilor care îi sunt dragi -
artham janiṣyate sura-striyaḥ tat-priya

Manifestarea temporală a Domnului Transcendental Vasudev, cunoscut ca Ananta (Cel fără de sfârşit) - vāsudeva-kalā
care are mii de capete şi este absolute independent- sahasra-vadanaḥ svarāṭ
va apare (ca Balaram) înainte (de “naşterea”) Domnului Hari (Krişna) - bhavitā agrataḥ devaḥ hareḥ dorind să-l satisfacă (pe Krişna) - priya-cikīrṣayā

Transcendentala energie spirituală a Domnului Vişnu - bhagavatī māyā viṣṇoḥ
Prin care universul este iluzionat - yayā jagat sammohitam
Va apare împreună cu diferitele ei potenţe - sambhaviṣyati aḿśena
pentru a executa ceea ce îi va spune Domnul - kārya-arthe ādiṣṭā prabhuṇā

Śrī Śuka spuse - śrī-śukaḥ uvāca
Astfel după ce i-a informat pe semizei - iti ādiśya amara-gaṇān
Atotputernicul domn al progenitorilor universului (Brahmaa) - vibhuḥ patiḥ prajāpati
După ce a liniştit-o pe mama pământului cu cuvinte dulci - ca āśvāsya mahīm gīrbhiḥ
Se întoarse în propriul său lăcaş, care e Transcendental (în univers) - yayau sva-dhāma paramam

1.4 Kamsa este anunțat că cel de-al 8-lea fiu al lui Devaki îl va omorî 27-34

Mai înainte regele Șūrasen conducătorul dinastiei Yadu - purā śūrasenaḥ yadu-patiḥ
Se dusese să trăiască în orașul Mathura - āvasan purīm mathurām
Șūrasen s-a bucurat de plăceri în Mathura - śūrasenān ca bubhuje viṣayān māthurān

Din acel timp aceasta a fost capitala tuturor regilor din dinastia Yadu- tataḥ mathurā sā abhūt rājadhānī sarva-yādava-bhūbhujām
Unde Domnul Transcendental Hari, este etern manifestat - yatra bhagavān hariḥ nityam sannihitaḥ

Într-adevăr acum câtva timp în acest loc (Mathurā) - tu karhicit tasyām
Vasudev din dinastia lui Șūrasen după ce s-a căsătorit - vasudevaḥ śauriḥ kṛta-udvahaḥ
s-a suit cu mireasa sa Devakī în caleașcă pentru a se reîntoarce acasă - āruhat sūryayā devakyā sārdham ratham prayāṇe

Kaḿsa, fiul (regelui) Ugrasena pentru a o mulțumi pe sora sa (Devakī)- kaḿsaḥ sutaḥ ugrasena
priya-cikīrṣayā svasuḥ
luă frâiele cailor (și conduse caleașca) - jagrāha raśmīn hayānām
Ei erau încojurați de sute de calești aurite - vṛtaḥ ratha-śataiḥ raukmaiḥ

(Regele) Devaka plin de iubire părintească pentru fata sa - devakaḥ vatsalaḥ duhitṛ
A făcut cadou de zestre patru sute de elefanți decorați cu ghirlande de aur - prādāt pāribarham catuḥ śatam gajānām mālinām hema
Zece mii de cai împreună cu de trei ori șase sute care de luptă - ayutam aśvānām tri-ṣaṭ-śatam sārdham rathānām
și pentru fata sa două sute de foarte frumoase tinere servitoare complet decorate - ca duhitre dve śate dāsīnām su-kumārīṇām samalańkṛte yāne

Dragul meu în momentul plecării mirelui și miresii- tāta prayāṇa-prakrame vara-vadhvoḥ
Au sunat deosebit de auspicioase cochilli și cornuri de vânătoare- neduḥsu-mańgalam śańkha tūrya și împreună cu aceastea (au sunat) tobe de tip mridanga și țimbale - samam mṛdańgāḥ ca dundubhayaḥ

O voce fără corp (a unei persoane nevăzute) - a-śarīra-vāk
Adresându-se pe drum lui Kaḿsa, care ținea frâiele - ābhāṣya pathi kaḿsam pragrahiṇam
anunță: Prostule! Tu cari pe cea al cărei cel de-al optulea fiu te va omorî - āha abudha vahase asyāḥ yām aṣṭamaḥ garbhaḥ tvām hantā

1.5 Știința despre Migrația Sufletului 35-46

Fiind astfel adresat, acest păcătos și răuvoitor (Kamsa) - iti uktaḥ saḥ pāpaḥ khalaḥ
ce pângărea (reputația) dinastiei Bhogea - pāṁsanaḥ kula bhojānām
o apucă pe sora sa de păr - agrahīt bhaginīm kace
și cu sabia în mână - khaḍga-pāṇiḥ
era gata să o omoare - ārabdham hantum

Pentru a-l liniști pe acest om crud și nerușinat - parisāntvayan tam nṛśaṁsam nirapatrapam
ce era gata să comită o faptă oribilă - karmāṇam jugupsita
Vasudev, al cărui destin era măreț, spuse - vasudevaḥ mahā-bhāgaḥ uvāca

Șri Vasudeva vorbi începând sâ-l flateze - śrī-vasudevaḥ uvāca ślāghanīya
Adevărul este că ai calități eroice - bhavān guṇaḥ śūraiḥ
(tu ești) cel ce face faima dinastiei Bhogea - saḥ bhoja-yaśaḥ-karaḥ
cum este posibil să omori o femeie - katham hanyāt striyam
(care pe deasupra este) sora ta și mai ales la căsătoria ei- bhaginīm udvāha-parvaṇi

O mare erou, cei ce se nasc trebuie să moară - vīra vatām janma mṛtyuḥ
Căci moartea se naște odată cu corpul - mṛtyuḥ jāyate saha  dehena
Astăzi sau la sfârșitul a o sută de ani - adya vā ante abda-śata
Acest lucru e sigur pentru toate ființele -  vai dhruvaḥ prāṇinām

Când corpul (grosier) (se descompune) se întoarce în cele cinci elemente - dehe pañcatvam āpanne;
proprietarul corpului (sufletul) va urma automat reacțiunile (activităților corpului) - dehī anugaḥ avaśaḥ karma
Primind ca rezultat un alt corp - anuprāpya deha-antaram
părăsește corpul anterior - tyajate vapuḥ prāktanam
̣
Așa cum un vierme ce merge stă pe un picior - yathā tṛṇa-jalaukā vrajan tiṣṭhan ekena padā
iar pe celălalt îl deplasează - ekena gacchati
la fel și proprietarul corpului - yathā evam dehī
se deplasează conform reacțiunilor activităților sale - gatim karma gatah
̣
Tika:
Adică activitățile anterioare le prefigurează pe cele viitoare,
într-un lanț cauzal care se extinde și asupra fiecărui corp următor,
a căror discontinuitate temporală nu trebuie să ne zăpăcească.
̣
Așa cum în vis vezi un corp - yathā svapne paśyati deham
Analog conștiința este absorbită în speculații mentale - īdṛśam cetanaḥ abhiniviṣṭa manorathena
Urmând conceptele minții – anu cintayan manasā
bazate pe ce se vede, se aude - prapadyate dṛṣṭa śrutābhyām
ce să mai spune despre acea situație a uitării corpului anterior - kim api tat hi apasmṛtih
̣
Tika: Aici este prezentată starea sufletului aflat sub influnța energiei materiale ... iluzorii.

Aşa cum ceea ce se naşte curge ca apa - yataḥ yataḥ ca uditaḿ dhāvati āpa
La fel caracterul minţii este de a fi transformată de modurile naturii materiale (bunătate, pasiune şi ignoranţă) - ātmakam mānaḥ vikāra guṇeṣu
Posesorul corpului (sufletul) luând adăpostul minţii –  asau dehy prapadya māna
are iluzia că se naşte împreună cu corpul din cele cinci elemente materiale - māyā jāyate saha tena pañcasu

Tika:
Mintea este pilonul de bază în jurul căreia se învârte întreaga existenţă iluzorie.
Şri Krişna spune, aşa cum este înregistrat în Bhagavad-gita 8.6:

yaḿ yaḿ vāpi smaran bhāvaḿ tyajaty ante kalevaram
taḿ tam evaiti kaunteya sadā tad-bhāva-bhāvitah

Exact existenţa pe care ţi-o aminteşti - yaḿ yaḿ smaran bhāvaḿ
În momentul părăsirii corpului - tyajaty ante kalevaram  vāpi
Cu siguranţă, o fiul al lui Kunti - evaiti kaunteya
Întotdeauna exact acea stare o vei atinge - sadā tad-bhāva taḿ tam bhāvitaḥ

Așa cum iluminatorii (soarele și luna) reflectați în apă sau alte lichide - yathā eva jyotiḥ udaka pārthiveṣu
Iau forme diferite -vibhāvyate
fiind direct forțați să urmeze  (mișcarea) vântului - adaḥ vega anugatam samīra
la fel orice fiiință confuzionată de modurile naturii materiale  - evam pumān vimuhyati guṇeṣu
are o proprie manifestare iluzorie (corpul material) -  asau sva raciteṣu māyā
de care este atașată - rāga-anugataḥ

Tika: Sufletul nu are de fapt nimic de-a face cu planul material, sufletul având o cu totul altă natură, adică spirituală, absolută,
Însă datorită Jocului Creației (Șriști Lila) sufletul este prins de Enerigia Iluzoria a Domnului Transcendental și forțat astfel să acționez în planul materiel.

De aceea  cel ce-și dorește propria binefacere - tasmāt kasyacit saḥ anvicchan ātmanaḥ kṣemam  
nu trebuie să acționeze din invidie - na ācaret  droham
La fel și în acest caz - tathā-vidhaḥ
Căci celui invidios îi este frică de ceilalți - drogdhuḥ vai bhayam parataḥ

Ai milă de această soră mai mică a ta - kṛpaṇā eṣā bālā anujā tava
Tu cel ce ai compasiune pentru cei amărâți - tvam dīna-vatsalaḥ
Nu este auspicios și nici nu merită să fie omorâtă - na kalyāṇīm arhasi hantum
Cea care-ți este ca o fică - imām putrikā-upamā

Śrī Śuka spuse: "O descendent al dinastiei Kaurava- śrī-śukaḥ uvāca  kauravya
Astfel acesta (Kaḿsa), un crud urmaș al mâncătorilor de oameni (Rākṣasas)-  evam saḥ dāruṇaḥ anuvrataḥ adān puruṣa
Nu putea fi oprit prin acestea două, - na nyavartata bhedaiḥ
cuvinte de liniștire sau noțiuni de cunoaștere transcendentală - sāmabhiḥ api bodhyamānaḥ"

1.6 Destinul este cauza primirii și a părăsirii corpurilor materiale 47-51
 

Înțelegând acea hotărâre a acestuia (a lui Kaḿsa) - jñātvā nirbandham tamtasya
Vasudev se concentră profund - ānakadundubhiḥ prāptam vicintya
Și pentru a opri acest iminent pericol se gândi la altă cale (de a-l liniști pe Kaḿsa) - prativyoḍhum idam kālam tatra anvapadyata

Atâta timp cât este manifestată inteligență și putere - yāvat udayam buddhi balla
moartea trebuie evitată de un om inteligent - mṛtyuḥ apohyaḥ buddhi-matā
Dacă aceasta nu poate fi oprită - yadi asau na nivarteta
nu este nici ofensă (păcat) din partea sufletului încorporat - na asti aparādhaḥ dehinaḥ

Dându-i copiii (ce se vor naște) să-i omoare - pradāya putrān mṛtyave
o voi salva pe această biată (Devakī) - mocaye imām kṛpaṇām
Dacă fiii mei se vor naște - yadi sutāḥ me jāyeran
și vor muri sau dacă din contră nu vor muri - mṛtyuḥ vā cet viparyayaḥ na mriyeta
nu sunt acestea oare decât mișcările destinului - na syāt kim gatiḥ dhātuḥ
foarte dificil de a fi înțelese în prezent și de necontrolat - duratyayā upasthitaḥ nivarteta
(ce pare) oprit și din nou reluat - nivṛttaḥ punaḥ āpatet

Așa cum nu există altă cauză decât nevăzutul (destin) - yathā na asti anyat nimittam adṛṣṭataḥ
pentru ca un foc să aprindă sau să nu aprindă lemnul ( în pădure) - agneḥ viyoga-yogayoḥ dāru
cu siguranță la fel în cazul ființei vii - hi evam jantoḥ
într-adevăr nu există (altă) cauză pentru primirea sau părăsirea corpului (material) - api durvibhāvyaḥ hetuḥ saḿyoga viyoga śarīra

Tika:
Materialiștii nu văd decât cauzele grosiere ale evenimentelor, neaaceptând cauzele subtile (nevăzute) ale acestora.

Migrația sufletului, care în general este numită în vest reincarnare
se datorează faptului că deși sufletul părăsește corpul material cândva,
el rămâne legat de lumea materială prin

  • propriile dorințe materiale neîndeplinite într-o anumită viață
  • dorințele celorlalți legate de propria persoană ocazională întrupată intr-o anumită viață

generate de propriile activități pozitive sau negative îndreptate împotriva celorlalți,
dorințe care nu au fost îndeplinite în timpul în timpul unei anumite existențe
și care vor prefigura destinele: următoarele vehicole - corpuri și mersul lor spre diferite destinații).

Aceste dorințe fără de sfârșit leagă sufletele de lumea materială
și astfel ele devin suflete condiționate
tocmai datorită acelui amestec de dorințe
(pozitive și negative din punctul de vedere al propriei gratificări a simțurilor)
care le prefigurează un anumit destin (aranjat de așa numitele ursitoare)
o naștere într-un anumit tip de sistem planetar, într-o anumită familie,
dotare cu anumite înclinații și inteligență
întâlnire cu anumite persoane și
atașare de un anumit comportament și concepte

Scopul este ca ființele vii să reușească să se elibereze din acest prizonierat pentru a putea în lumea care se află dincolo de universul material, unde există iubirea adevărată.
Acest lucru se poate face prin retragerea treptată a atașamentului pentru lumea materială
și crearea unui atașament pentru Domnul lumii spirituale, conform unui sistem probat de la începuturile universurilor materiale – Bhakti-Yoga.
Iar pentru aceasta este nevoie la început de fundamentul Cunoașterii transcendentale.

1.7 Propunerea lui Vasudev de a-și da copiii lui Kamsa 52-61

Astfel după această introspecție privind natura sufletului - evam vimṛśya ātmani-darśanam
Șauri (numit și Vasudev, viitorul tată al lui Krișna) îl veneră pe acest plin de păcate (Kaḿsa) - śauriḥ pūjayām āsa tam pāpam
Oferindu-i tot respectful și plecăciunile sale -vaibahu-māna puraḥsaram

Cel cu fața pură asemenea lotusului (Vasudev) - vadana prasanna ambhojaḥ
Având mintea neliniștită și îndurerat dar zâmbind - mana sā dūyamānena vihasan
Se adresă astfel crudului și nerușinatului (Kaḿsa) - abravīt idam nṛśaḿsam nirapatrapam

Śrī Vasudeva spuse, „O cel asemenea lunii - śrī-vasudevaḥ uvāca saumya
cu siguranță nu ai de ce să te temi de ai ei copii - hi na te bhayam asyāḥ putrān
Pentru că acea voce (nevăzută) fără de corp a dictat acele lucruri - sā a-śarīra-vākāhayat
Fii sigur că am să ți-i dau pe ai ei (copii) - vai samarpayiṣye asyāḥ
De care ți s-a făcut frică.” - yataḥ te utthitam bhayam

Kaḿsa fu oprit în a-și omorî sora de vorbele acestuia - kaḿsaḥ nivavṛte vadhāt svasuḥ vākyatat
Cunoscând esența (caracterului corect al) lui Vasudev - vitsāra vasudevaḥ
Și astfel fiind satisfăcut, îl liniști pe acesta și intră în casă - api prītaḥ praśasya tam prāviśat gṛham

Și astfel an după an, când s-a făcut timpul - atha anuvatsaram upāvṛtte kāle
Devakī (sora lui Kaḿsa) a născut într-adevăr - devakī prasuṣuve eva
pe toți (acei) zei: opt fii și o fică - sarva-devatā aṣṭau putrān ca kanyāḿ ca

Pentru a nu-și încălca cuvântul Anakadundubhiḥ (Vasudev soțul lui Devakī) - anṛtāt ānakadundubhiḥ
Fiind foarte abătut Cu mare durere i-a dat - ati-vihvalaḥ kṛcchreṇa saḥ arpayām
primul născut Kīrtimān lui Kaḿsa - āsa prathama-jam kīrtimantam kaḿsāya

Ce este cu adevărat mai dureros pentru o persoană înțeleaptă - kim duḥsaham nu sādhūnām
Decât să devină dependentă de păcat (dându-și propriul fiu spre a fi ucis) - kim apekṣitam viduṣām
La care e greu să renunțe chiar și unei persoane concentrate asupra sufletului - dustyajam kim dhṛta-ātmanām
Ce faptă este interzisă unei persoane josnice (precum Kaḿsa) - kim akāryam kadaryāṇām

O rege, văzând echilibrul mental al lui Șauri (Vasudev) - rājan dṛṣṭvā samatvam śaureḥ
Și acea ferma situare a (acestuia) în adevăr (respectarea cuvântului dat) - ca tat vyavasthitim satye Kaḿsa a fost într-adevăr satisfăcut - kaḿsaḥ eva tuṣṭa-manāḥ
Și zâmbind, spuse următoarele - prahasan abravīt idam

Dragule fii sigur, eu nu mă tem de acest nou născut - pratiyātu hi na me bhayam ayam kumāraḥ
nici de el nici de voi doi (tu și soția ta) - asmāt yuvayoḥ
A fost ordonat ca cel de-al optulea născut - vihitaḥ aṣṭamāt garbhāt
să fie cu-adevărat moartea mea - asti kila me mṛtyuḥ

Și astfel Anakadundubhiḥ (Vasudeva) părăsi acel loc - tathā iti ānakadundubhiḥ yayau
Împreună cu copilul, nepunând marețe preț - sutam ādāya na abhyanandata
pe cuvintele acestuia, în care nu exista nici adevăr și nici controlul minții - vākyam tat asataḥ avijita

1.8 Familiile lui Nanda și Vasudev sunt zei veniți pe pământ 62-69

(Șuka Posvestitorul se adresează lui Mahārāgi Parīkṣit:)
O descendent al dinastie Bharat să știi că amândouă (familiile) - bhārata jñātayaḥ ubhayoḥ
Cea condusă de Nanda (tatăl lui Krișna în Vraja) și Vasudev (în Mathura) - ādyāḥ nanda vasudeva
(primul fiind) conducător al celor din Vraja (Vrindavan) și - ādyāḥ ye vraje
în primul rând păstorii precum și ceilalți și femeile lor - ādyāḥ gopāḥ yāḥ ca amīṣām ca yoṣitaḥ
(al doilea fiind) conducătorul dinastiei Vrișni (Vasudev) - ādyāḥ vṛṣṇayaḥ
Iar Devaki (soția lui) conducând femeile dinastiei Yadavilor - devakī-ādyāḥ yadu-striyaḥ
Toți sunt într-adevăr zei veniți (pe pământ) - sarve vai devatā-prāyāḥ
Precum și dragi lor prientenii și discipolii lui Kaḿsa - api bandhu suhṛdaḥ ca ye anuvratāḥ kaḿsam

(Înțeleptul) Nārada s-a apropiat de Kaḿsa spunându-i că - nāradaḥ abhyetya kaḿsāya śaśaḿsa
Aceștia (zeii) și Domnul Transcendental se străduiesc să-i omoare - etat ca bhagavān vadha-udyamam
Pe zeii (din familia lui) Diti care sunt o povară pe pământ - daityānām bhārāyamāṇānām bhūmeḥ

Tika:
Cum a fost relatat în prealabil, Zeița Pământului s-a dus la Brahmaa,
prima ființă condiționată de natura modurilor materiale (Ignoranță, Pasiune și Bunătate),
creatorul primordial din interiorul unui univers (în partea a doua a creației),
inspirat de Domnul Transcendental Vișnu în această activitate,
și l-a rugat să o ajute să scape de povara reprezentată de
puternicele armate conduse de mari tirani (regi care erau zei din Familia lui Diti, sora lui Aditi, dușmani ai propriilor rude, zeii care aparțin Familiei lui Aditi și care-l au de partea lor pe Domnul Transcendental).

După plecarea înțeleptului, Kaḿsa se gândi - vinirgame ṛṣeḥ kaḿsaḥ matvā
Că cei din dinastia Yadavilor sunt semizei sura (din familia lui Aditi) - yadūn surān
Astfel i-a arestat pe Devakī și Vasudev - iti nigṛhya devakīm ca vasudevam
Și pentru a contracara propria sa moarte din partea lui Vișnu – ca prati sva-vadham viṣṇum
i-a pus în lanțuri în casă - nigaḍaiḥ gṛhe
și la fiecare naștere i-a ucis pe fiii lor ne-mai-lăsând - jātam jātam ahan putram tayoḥ
nici o persoană să apară din pântecul lui Devakī - ajana-śańkayā sambhūtam garbha devakyāḥ

În general pe pământ există într-adevăr regi lacomi - prāyaśaḥ bhuvi hi rājānaḥ lubdhāḥ
Care pentru propria lor satsifacere îi omoară pe toți cei dragi - asu-tṛpaḥ ghnanti sarvān suhṛdaḥ
Chiar și mamele, tații și frații, - tathā ca mātaram pitaram bhrātṝn

Înaintea (acestei vieți) sufletul lui (Kaḿsa) – prāk ātmānam saḥ
fusese încorporat ca marele asura Kālanemi - jānan mahā-asuram kālanemim
care fusese ucis de Vișnu - hatam viṣṇunā
Născut din nou (dar) aici (pe pământ) (datorită destinului) - sañjātam iha
El era dușmanul celor din dinastia Yadava - vyarudhyata yadubhiḥ

Preaputernicul (Kaḿsa) l-a arestat (apoi) pe propriul tată, Ugrasen - mahā-balaḥ nigṛhya ca svayam pitaram ugrasenam
Bucurându-se ca rege al dinastiilor Yadava, Bhoja, și Andhaka peste statele Śūrasen
bubhuje adhipam yadu bhoja andhaka śūrasenān

śrī-rājovāca
kathito vaḿśa-vistāro bhavatā soma-sūryayoḥ
rājñāḿ cobhaya-vaḿśyānāḿ caritaḿ paramādbhutam (1)
yadoś ca dharma-śīlasya nitarāḿ muni-sattama

tatrāḿśenāvatīrṇasya viṣṇor vīryāṇi śaḿsa naḥ (2)
avatīrya yador vaḿśe bhagavān bhūta-bhāvanaḥ

kṛtavān yāni viśvātmā tāni no vada vistarāt (3)
nivṛtta-tarṣair upagīyamānād bhavauṣadhāc chrotra-mano-'bhirāmāt

ka uttamaśloka-guṇānuvādāt pumān virajyeta vinā paśughnāt (4)

pitāmahā me samare 'marañjayair devavratādyātirathais timińgilaiḥ
duratyayaḿ kaurava-sainya-sāgaraḿ kṛtvātaran vatsa-padaḿ sma yat-plavāḥ (5)
drauṇy-astra-vipluṣṭam idaḿ mad-ańgaḿ santāna-bījaḿ kuru-pāṇḍavānām
jugopa kukṣiḿ gata ātta-cakro mātuś ca me yaḥ śaraṇaḿ gatāyāḥ (6)
vīryāṇi tasyākhila-deha-bhājām antar bahiḥ pūruṣa-kāla-rūpaiḥ
prayacchato mṛtyum utāmṛtaḿ camāyā-manuṣyasya vadasva vidvan (7)
rohiṇyās tanayaḥ prokto rāmaḥ sańkarṣaṇas tvayā

devakyā garbha-sambandhaḥ kuto dehāntaraḿ vinā
(8)
kasmān mukundo bhagavānpitur gehād vrajaḿ gataḥ
kva vāsaḿ jñātibhiḥ sārdhaḿ kṛtavān sātvatāḿ patiḥ (9)
vraje vasan kim akaron madhupuryāḿ ca keśavaḥ
bhrātaraḿ cāvadhīt kaḿsaḿ mātur addhātad-arhaṇam (10)
dehaḿ mānuṣam āśritya kati varṣāṇi vṛṣṇibhiḥ
yadu-puryāḿ sahāvātsīt patnyaḥ katy abhavan prabhoḥ (11)
etad anyac ca sarvaḿ me mune kṛṣṇa-viceṣṭitam
vaktum arhasi sarvajña śraddadhānāya vistṛtam (12)
naiṣātiduḥsahā kṣun māḿ tyaktodam api bādhate
pibantaḿ tvan-mukhāmbhoja- cyutaḿ hari-kathāmṛtam (13)


sūta uvāca
evaḿ niśamya bhṛgu-nandana sādhu-vādaḿ vaiyāsakiḥ sa bhagavān atha viṣṇu-rātam
pratyarcya kṛṣṇa-caritaḿ kali-kalmaṣa-ghnaḿ vyāhartum ārabhata bhāgavata-pradhānaḥ
(14)

śrī-śuka uvāca
samyag vyavasitā buddhis tava rājarṣi-sattama
vāsudeva-kathāyāḿ te yaj jātā naiṣṭhikī ratiḥ
(15)
vāsudeva-kathā-praśnaḥ puruṣāḿs trīn punāti hi
vaktāraḿ pracchakaḿ śrotṝḿs tat-pāda-salilaḿ yathā (16)

bhūmir dṛpta-nṛpa-vyāja- daityānīka-śatāyutaiḥ
ākrāntā bhūri-bhāreṇa brahmāṇaḿ śaraṇaḿ yayau (17)
gaur bhūtvāśru-mukhī khinnā krandantī karuṇaḿ vibhoḥ
upasthitāntike tasmai vyasanaḿ samavocata (18)
brahmā tad-upadhāryātha saha devais tayā saha
jagāma sa-tri-nayanas tīraḿ kṣīra-payo-nidheḥ (19)
tatra gatvā jagannāthaḿ deva-devaḿ vṛṣākapim
puruṣaḿ puruṣa-sūktena upatasthe samāhitaḥ (20)

giraḿ samādhau gagane samīritāḿ niśamya vedhās tridaśān uvāca ha
gāḿ pauruṣīḿ me śṛṇutāmarāḥ punar vidhīyatām āśu tathaiva mā ciram (21)
puraiva puḿsāvadhṛto dharā-jvaro bhavadbhir aḿśair yaduṣūpajanyatām
sa yāvad urvyā bharam īśvareśvaraḥ sva-kāla-śaktyā kṣapayaḿś cared bhuv (22)

vasudeva-gṛhe sākṣād bhagavān puruṣaḥ paraḥ
janiṣyate tat-priyārthaḿ sambhavantu sura-striyaḥ (23)
vāsudeva-kalānantaḥ sahasra-vadanaḥ svarāṭ
agrato bhavitā devo hareḥ priya-cikīrṣayā (24)
viṣṇor māyā bhagavatī yayā sammohitaḿ jagat
ādiṣṭā prabhuṇāḿśena kāryārthe sambhaviṣyati (25)

śrī-śuka uvāca ity ādiśyāmara-gaṇān prajāpati-patir vibhuḥ
āśvāsya ca mahīḿ gīrbhiḥ sva-dhāma paramaḿ yayau
(26)

śūraseno yadupatir mathurām āvasan purīm
māthurāñ chūrasenāḿś ca viṣayān bubhuje purā (27)
rājadhānī tataḥ sābhūt sarva-yādava-bhūbhujām
mathurā bhagavān yatra nityaḿ sannihito hariḥ (28)
tasyāḿ tu karhicic chaurir vasudevaḥ kṛtodvahaḥ
devakyā sūryayā sārdhaḿ prayāṇe ratham āruhat (29)
ugrasena-sutaḥ kaḿsaḥ svasuḥ priya-cikīrṣayā
raśmīn hayānāḿ jagrāha raukmai ratha-śatair vṛtaḥ (30)
catuḥ-śataḿ pāribarhaḿ gajānāḿ hema-mālinām
aśvānām ayutaḿ sārdhaḿ rathānāḿ ca tri-ṣaṭ-śatam (31)
dāsīnāḿ sukumārīṇāḿ dve śate samalańkṛte
duhitre devakaḥ prādād yāne duhitṛ-vatsalaḥ
(32)
śańkha-tūrya-mṛdańgāś ca nedur dundubhayaḥ samam
prayāṇa-prakrame tāta vara-vadhvoḥ sumańgalam (33)
pathi pragrahiṇaḿ kaḿsam ābhāṣyāhāśarīra-vāk
asyās tvām aṣṭamo garbho hantā yāḿ vahase 'budha (34)

ity uktaḥ sa khalaḥ pāpo bhojānāṁ kula-pāṁsanaḥ 
bhaginīṁ hantum ārabdhaḥ khaḍga-pāṇiḥ kace ’grahīt (35)
taṁ jugupsita-karmāṇaṁ nṛśaṁsaṁ nirapatrapam 
vasudevo mahā-bhāga uvāca parisāntvayan (36)
śrī-vasudeva uvāca
ślāghanīya-guṇaḥ śūrair bhavān bhoja-yaśaskaraḥ 
sa kathaṁ bhaginīṁ hanyāt striyam udvāha-parvaṇi 
(37)
mṛtyur janmavatāḿ vīra dehena saha jāyate
adya vābda-śatānte vā mṛtyur vai prāṇināḿ dhruvah
(38)
dehe pañcatvam āpanne dehī karmānugo 'vaśaḥ
dehāntaram anuprāpya prāktanaḿ tyajate vapuh
(39)
vrajaḿs tiṣṭhan padaikena yathaivaikena gacchati
yathā tṛṇa-jalaukaivaḿ dehī karma-gatiḿ gatah
(40)

svapne yathā paśyati deham īdṛśaḿ manorathenābhiniviṣṭa-cetanaḥ
dṛṣṭa-śrutābhyāḿ manasānucintayan prapadyate tat kim api hy apasmṛtih
(41)
yato yato dhāvati daiva-coditaḿ mano vikārātmakam āpa pañcasu
guṇeṣu māyā-rociteṣu dehy asau prapadyamānaḥ saha tena jāyate
(42)
jyotir yathaivodaka-pārthiveṣv adaḥ samīra-vegānugataḿ vibhāvyate
evaḿ sva-māyā-raciteṣv asau pumān guṇeṣu rāgānugato vimuhyati
(43)
tasmān na kasyacid droham ācaret sa tathā-vidhaḥ
ātmanaḥ kṣemam anvicchan drogdhur vai parato bhayam
(44)
śrī-śuka uvāca
eṣā tavānujā bālā kṛpaṇā putrikopamā
hantuḿ nārhasi kalyāṇīm imāḿ tvaḿ dīna-vatsalaḥ
(45)
evaḿ sa sāmabhir bhedair bodhyamāno 'pi dāruṇaḥ
na nyavartata kauravya puruṣādān anuvrataḥ
(46)

nirbandhaḿtasyataḿjñātvā vicintyānakadundubhiḥ
prāptaḿkālaḿprativyoḍhum idaḿ tatrānvapadyata (47)
mṛtyur buddhimatāpohyo yāvad buddhi-balodayam

yady asau na nivarteta nāparādho 'sti dehinaḥ (48)
pradāya mṛtyave putrān mocaye kṛpaṇām imām

sutā me yadi jāyeran mṛtyur vā na mriyeta cet (49)
viparyayo vā kiḿ na syād gatir dhātur duratyayā
upasthito nivarteta nivṛttaḥ punar āpatet
(50)
agner yathā dāru-viyoga-yogayor adṛṣṭato 'nyan na nimittam asti

evaḿ hi jantor api durvibhāvyaḥ śarīra-saḿyoga-viyoga-hetuḥ (51)

evaḿ vimṛśya taḿ pāpaḿ yāvad-ātmani-darśanam
pūjayām āsa vai śaurir bahu-māna-puraḥsaram (52)
prasanna-vadanāmbhojo nṛśaḿsaḿ nirapatrapam

manasā dūyamānena vihasann idam abravīt (53)
śrī-vasudeva uvāca

na hy asyās te bhayaḿ saumya yad vai sāhāśarīra-vāk
putrān samarpayiṣye 'syā yatas te bhayam utthitam
(54)
śrī-śuka uvāca

svasur vadhān nivavṛte kaḿsas tad-vākya-sāra-vit
vasudevo 'pi taḿ prītaḥ praśasya prāviśad gṛham
(55)
atha kāla upāvṛtte devakī sarva-devatā

putrān
prasuṣuve cāṣṭau kanyāḿ caivānuvatsaram
(56)
kīrtimantaḿ prathamajaḿ kaḿsāyānakadundubhiḥ

arpayām āsa kṛcchreṇa so 'nṛtād ativihvalaḥ (57)
kiḿ duḥsahaḿ nu sādhūnāḿ viduṣāḿ kim apekṣitam
kim akāryaḿ kadaryāṇāḿ dustyajaḿ kiḿ dhṛtātmanām (58)
dṛṣṭvā samatvaḿ tac chaureḥ satye caiva vyavasthitim
kaḿsas tuṣṭa-manā rājan prahasann idam abravīt (59)
pratiyātu kumāro 'yaḿ na hy asmād asti me bhayam

aṣṭamād yuvayor garbhān mṛtyur me vihitaḥ kila (60)
tatheti sutam ādāya yayāv ānakadundubhiḥ

nābhyanandata tad-vākyam asato 'vijitātmanaḥ (61)

nandādyā ye vraje gopā yāś cāmīṣāḿ ca yoṣitaḥ
vṛṣṇayo vasudevādyā devaky-ādyā yadu-striyaḥ (62)
sarve vai devatā-prāyā ubhayor api bhārata
jñātayo bandhu-suhṛdo ye ca kaḿsam anuvratāḥ
(63)
etat kaḿsāya bhagavāñ caśaḿsābhyetya nāradaḥ

bhūmer bhārāyamāṇānāḿ daityānāḿ ca vadhodyamam (64)
ṛṣer vinirgame kaḿso yadūn matvā surān iti

devakyā garbha-sambhūtaḿ viṣṇuḿ ca sva-vadhaḿ prati (65)
devakīḿ vasudevaḿ ca nigṛhya nigaḍair gṛhe
jātaḿ jātam ahan putraḿ tayor ajana-śańkayā
(66)
mātaraḿ pitaraḿ bhrātṝn sarvāḿś ca suhṛdas tathā

ghnanti hy asutṛpo lubdhā rājānaḥ prāyaśo bhuvi (67)
ātmānam iha sañjātaḿ jānan prāg viṣṇunā hatam

mahāsuraḿ kālanemiḿ yadubhiḥ sa vyarudhyata (68)
ugrasenaḿ ca pitaraḿ yadu-bhojāndhakādhipam

svayaḿ nigṛhya bubhuje śūrasenān mahā-balaḥ (69)