Srimad Bhagavatam Canto 10 Capitol 15
Șrimad Bhagavatam 10.15.1-52 (Cantoul 10, Capitolul 15. Strofa 1-52)
Krișna este întâmpinat de locuitorii pădurii
śrī-śuka uvāca
tataś ca paugaṇḍa-vayaḥ-śrītau vraje
babhūvatus tau paśu-pāla-sammatau
gāś cārayantau sakhibhiḥ samaṁ padair
vṛndāvanaṁ puṇyam atīva cakratuḥ 1
Śrī Śuka spuse, apoi atingând vârsta poganda (6 ani) - śrī-śukaḥ uvāca śritau vayaḥ ca paugaṇḍa
cei doi (Bal și Kṛṣṇa) au fost investiți ca păstori în Vraja - tau babhūvatuḥ sammatau paśu-pāla vraje
Păstorind vacile împreună cu prietenii lor - cārayantau gāḥ sakhibhiḥ samam
Făcând cu urmele picioarelor lor Pădurea Vrindei deosebit de auspicioasă - cakratuḥ padaiḥ vṛndāvanam atīva puṇyam
tan mādhavo veṇum udīrayan vṛto
gopair gṛṇadbhiḥ sva-yaśo balānvitaḥ
paśūn puraskṛtya paśavyam āviśad
vihartu-kāmaḥ kusumākaraṁ vanam 2
Astfel dorind să se bucure de jocuri Śrī Mādhava (Krișna) - tat vihartu-kāmaḥ mādhavaḥ
Cânta din flaut înconjurat de păstori care incantau gloriile sale (din jocurile anterioare) - udīrayan veṇum vṛtaḥ gopaiḥ gṛṇadbhiḥ sva-yaśaḥ
Și însoțit de Bal și ținând animalele în față - bala-anvitaḥ puraskṛtya paśūn
A intrat în pădurea care era plină de hrană și flori - āviśat vanam ākaram paśavyam kusuma
tan mañju-ghoṣāli-mṛga-dvijākulaṁ
mahan-manaḥ-prakhya-payaḥ-sarasvatā
vātena juṣṭaṁ śata-patra-gandhinā
nirīkṣya rantuṁ bhagavān mano dadhe 3
Domnul Transcendental o privi încântat, răsunând - bhagavān tat nirīkṣya mañju ghoṣa
de albine, păsări și animale - ali dvija mṛga
Și plină de parfumul purtat de brize - ākulam gandhinā vātena
a sute de lotuși aflați pe apa lacurilor - śata-patra payaḥ sarasvatā
(liniștite) asemenea minților mulțumite ale marilor suflete - prakhya manaḥ juṣṭam mahat
sa tatra tatrāruṇa-pallava-śriyā
phala-prasūnoru-bhareṇa pādayoḥ
spṛśac chikhān vīkṣya vanaspatīn mudā
smayann ivāhāgra-jam ādi-pūruṣaḥ 4
Domnul Suprem primordial văzând de jur împrejur marii copaci - ādi-pūruṣaḥ vīkṣya tatra tatra vanaspatīn
Înfrumusețați de marea povară a mugurilor roșiatici, florilor și fructelor - śrīyā uru-bhareṇa pallava aruṇa prasūna phala
Atingându-i picioarele cu vârfurile ramurilor lor - spṛśat saḥ pādayoḥ śikhān
Râse cu bucurie și se adresă fratelui său mai mare - smayan mudā iva āha agra-jam
śrī-bhagavān uvāca
aho amī deva-varāmarārcitaṁ
pādāmbujaṁ te sumanaḥ-phalārhaṇam
namanty upādāya śikhābhir ātmanas
tamo-'pahatyai taru-janma yat-kṛtam 5
Domnul Suprem spuse, oh, cel mai de seamă dintre domni -śrī-bhagavān uvāca aho deva-vara
Acești (zei) nemuritori distrug propria ignoranță - amī amara apahatyai ātmanaḥ tamaḥ
Creată de nașterea ca și copaci - kṛtam taru-janma
Pleacându-și capetele - upādāya śikhābhiḥ
Și oferind picioarelor Tale asemenea lotușilor - arcitam arhaṇam te pāda-ambujam
flori și fructe se pleacă (în fața Ta) - sumanaḥ phala namanti
ete 'linas tava yaśo 'khila-loka-tīrthaṁ
gāyanta ādi-puruṣānupathaṁ bhajante
prāyo amī muni-gaṇā bhavadīya-mukhyā
gūḍhaṁ vane 'pi na jahaty anaghātma-daivam 6
Cel fără de păcat, deși te-ai ascuns în pădure - anagha api gūḍham vane
Acestea triburi de mari înțelepți spirituali - amī muni-gaṇāḥ
Pentru care ești zeitatea sufletului lor, nu te-au părăsit - ātma-daivam na jahati
Domn Primordial, Începând să te urmeze și să te venereze - ādi-puruṣa prāyaḥ anupatham bhajante
ei sunt aceste albine ale căror guri incanteză - ete alinaḥ mukhyāḥ gāyantaḥ yaśaḥ tava
gloria și onoare ta - yaśaḥ bhavadīyatava
Care este un loc spiritual pentru toate planetele - tīrtham akhila-loka
nṛtyanty amī śikhina īḍya mudā hariṇyaḥ
kurvanti gopya iva te priyam īkṣaṇena
sūktaiś ca kokila-gaṇā gṛham āgatāya
dhanyā vanaukasa iyān hi satāṁ nisargaḥ 7
O cel demn de laudă acești păuni dansează cu bucurie - īḍya amī śikhinaḥ nṛtyanti mudā
Căprioarele te privesc cu drag asemenea gopiilor - hariṇyaḥ te kurvanti īkṣaṇena priyam iva gopyaḥ
Iar grupurile de cuci reictă laude - ca kokila-gaṇāḥ sūktaiḥ
Rezidenții pădurii sunt fericiți că ai sosit în casa lor - vana-okasaḥ dhanyāḥ āgatāya gṛham
Asemenea naturii persoanelor spirituale - iyān hi nisargaḥ satām
dhanyeyam adya dharaṇī tṛṇa-vīrudhas tvat-
pāda-spṛśo druma-latāḥ karajābhimṛṣṭāḥ
nadyo 'drayaḥ khaga-mṛgāḥ sadayāvalokair
gopyo 'ntareṇa bhujayor api yat-spṛhā śrīḥ 8
Acum acest pământ este fericit - adya iyam dharaṇī dhanyā
Pentru că ai atins iarba și tufișurile cu picioarele Tale - spṛśaḥ tṛṇa vīrudhaḥ tvat pāda
Iar copacii și plantele cățărătoare le-ai atins cu unghiile Tale - druma latāḥ abhimṛṣṭāḥ kara-ja
Râurile, munții păsările și animalele cu privirea ta miloasă - nadyaḥ adrayaḥ khaga mṛgāḥ avalokaiḥ sadaya
Și mai mult decât atât, ai luat în brațe păstorițele - api antareṇa bhujayoḥ gopyaḥ
Ceea ce-și dorește Zeița Fericirii - yat spṛhā śrīḥ
śrī-śuka uvāca
evaṁ vṛndāvanaṁ śrīmat
kṛṣṇaḥ prīta-manāḥ paśūn
reme sañcārayann adreḥ
sarid-rodhaḥsu sānugaḥ 9
Śrī Śuka spuse, astfel fiind satisfăcut - śrī-śukaḥ uvāca evam prīta-manāḥ
Cu prea frumoasa Vrindavan -śrīmat vṛndāvanam
Krișna s-a delectat în păstorirea animelelor - kṛṣṇaḥ reme sañcārayan paśūn
Pe munte și pe malurile râului cu însoțitorii lui - adri rodhaḥsu sarit sa-anugaḥ
Krișna jucându-se în pădure
kvacid gāyati gāyatsu
madāndhāliṣv anuvrataiḥ
upagīyamāna-caritaḥ
pathi saṅkarṣaṇānvitaḥ 10
anujalpati jalpantaṁ
kala-vākyaiḥ śukaṁ kvacit
kvacit sa-valgu kūjantam
anukūjati kokilam 11
kvacic ca kāla-haṁsānām
anukūjati kūjitam
abhinṛtyati nṛtyantaṁ
barhiṇaṁ hāsayan kvacit 12
megha-gambhīrayā vācā
nāmabhir dūra-gān paśūn
kvacid āhvayati prītyā
go-gopāla-manojñayā
Uneori albinele datorită extazului orbite începeau să cânte - kvacit aliṣu mada andha gāyati gāyatsu
Iar însoțitorii săi imitându-le incantau - anuvrataiḥ anujalpati upagīyamāna
(și ei) împreună cu Sankarșan (Bal) pe drum despre caracterul său - saṅkarṣaṇa-anvitaḥ pathi caritaḥ
Uneori (Krișna) imita cu voce dulce chemarea cucilor - kvacit anukūjati sa valgu kūjantam kokilam
Alteori imita vorbele stâlcite ale papagalilor - kvacit anukūjati kūjitam jalpantam kala-vākyaiḥ śukam
și chemarea lebedelor - ca kala-haṁsānām
uneori dansa imitând dansul păunilor - kvacit abhinṛtyati nṛtyantam barhiṇam
când norii tună cu sunete profunde - megha vācā gambhirayā
și ceilalți râdeau - hāsayan
uneori chema pe numeanimalele răspândite departe - kvacit āhvayati nāmabhiḥ paśūn dūra-gān
încântând mințile vacilor și păstorașilor - manaḥ-jñayā prītyā go; gopāla
cakora-krauñca-cakrāhva-
bhāradvājāṁś ca barhiṇaḥ
anurauti sma sattvānāṁ
bhīta-vad vyāghra-siṁhayoḥ 13
Și striga imitând păsările ceakora, krauñcea, ceakrāhva bhāradvāgi și păunii - anurauti sma cakora-krauñca-cakrāhva-bhāradvājān ca barhiṇaḥ
ca și cum ar fi fost speriate de tigri și lei - bhīta-vat sattvānām vyāghra-siṁhayoḥ
Schimburile de afecțiune dintre Krișna și prietenii săi
kvacit krīḍā-pariśrāntaṁ
gopotsaṅgopabarhaṇam
svayaṁ viśramayaty āryaṁ
pāda-saṁvāhanādibhiḥ 14
Uneori păstorașii fiind obosiți datorită jocurilor - kvacit gopa pariśrāntam krīḍā
Puneau picioarele în poala pritenului (lor Șri Krișna) - pāda utsaṅga āryam
Folosind-o ca o pernă - upabarhaṇam
Începând să fie masați personal (de Acesta) - saṁvāhana-ādibhiḥ svayam
nṛtyato gāyataḥ kvāpi
valgato yudhyato mithaḥ
gṛhīta-hastau gopālān
hasantau praśaśaṁsatuḥ 15
În unele locuri păstorașul (Krișna) dansa, cânta, , - kvāpi gopālān nṛtyataḥ gāyataḥ
mânca împreună (cu aceștia) - valgataḥ mithaḥ
se lupta prinzându-se de mâini râdeau și se împăcau - yudhyataḥ gṛhīta-hastau hasantau praśaśaṁsatuḥ
kvacit pallava-talpeṣu
niyuddha-śrama-karśitaḥ
vṛkṣa-mūlāśrayaḥ śete
gopotsaṅgopabarhaṇaḥ 16
Uneori fiind obosiți datorită luptei - kvacit śrama niyuddha
faceau un pat din pânze uzate la baza unui copac - talpeṣu pallava karśitaḥ
luând adăpost la rădăcinile copacilor - āśrayaḥ mūla vṛkṣa
(Iar Krișna) folosea poala păstorașilor ca pernă - śete gopa-utsaṅga upabarhaṇaḥ
pāda-saṁvāhanaṁ cakruḥ
kecit tasya mahātmanaḥ
apare hata-pāpmāno
vyajanaiḥ samavījayan 17
Dintre marile suflete unii îi masau picioarele - mahā-ātmanaḥ kecit cakruḥ tasya pāda-saṁvāhanam
Alții ale căror păcate fuseseră distruse îi făceau vânt cu evantaie - apare hata-pāpmānaḥ vyajanaiḥ samavījayan
anye tad-anurūpāṇi
manojñāni mahātmanaḥ
gāyanti sma mahā-rāja
sneha-klinna-dhiyaḥ śanaiḥ 18
O mare rege, alții, corespunzând mărețelor suflete - mahā-rāja anye tat-anurūpāṇi mahā-ātmanaḥ
cu minți înțelepte cântau suav- manaḥ-jñāni gāyanti sma śanaiḥ
cu inimi topite de afecțiune - dhiyaḥ klinna sneha
evaṁ nigūḍhātma-gatiḥ sva-māyayā
gopātmajatvaṁ caritair viḍambayan
reme ramā-lālita-pāda-pallavo
grāmyaiḥ samaṁ grāmya-vad īśa-ceṣṭitaḥ 19
Astfel Sursa sufletelor (Krișna) ascuns de propria sa energia - evam ātma-gatiḥ nigūḍha sva-māyayā
(și) Ale cărui picioare asemenea mugurilor sunt dorite de Zeița Fericirii - pāda-pallavaḥ lālita ramā
Imitând caracterul fiului unui păstor - viḍambayan caritaiḥ gopa-ātmajatvam
Asemenea unui sătean se bucură împreună cu sătenii - grāmya-vat reme grāmyaiḥ samam
Afișând puterea sa supremă - ceṣṭitaḥ īśa
Krișna, Raam și prietenii lor se îndreaptă spre pădurea palmierilor Tala-van
śrīdāmā nāma gopālo
rāma-keśavayoḥ sakhā
subala-stokakṛṣṇādyā
gopāḥ premṇedam abruvan 20
rāma rāma mahā-bāho
kṛṣṇa duṣṭa-nibarhaṇa
ito 'vidūre su-mahad
vanaṁ tālāli-saṅkulam 21
Un păstoraș pe nume Șridam (fratele Radhei) - śrīdāmā nāma gopālaḥ
Prieten al lui Raam și Krișna - rāma-keśavayoḥ sakhā
Subal, Stoka-kṛṣṇa și alți păstorași - subala-stokakṛṣṇa-ādyāḥ gopāḥ
Cu iubire spuseră aceasta: - premṇā abruvan idam 20
"Raam, Raam, preaputernicule, - rāma rāma mahā-bāho
O Krișna, cel ce elimină ceea ce e rău, - kṛṣṇa duṣṭa-nibarhaṇa
Nu departe de aici este o pădure foarte mare - avidūre itaḥ su-mahat vanam
Plină de șiruri de palmieri" - tāla-āli saṅkulam
Tika:
În Śrī Varāha Purāṇa se spune:
asti govardhanaṁ nāma
kṣetraṁ parama-durlabham
mathurā-paścime bhāge
adūrād yojana-dvayam
În partea de vest nu departe (de orașul) Mathura - bhāge paścime adūrād mathurā
La două yogeane (depărtare) se află locul numit Govardhan - yojana-dvayam asti govardhanaṁ nāma
Care e foarte greu de atins - parama-durlabham
Este greu de atins în sensul că numai cei dotați cu activități pioase eterne pot ajunge acolo;
iar rezidenții sunt calificați pentru eliberarea din lumea materială.
De asemenea în Varāha Purāṇa:
asti tāla-vanaṁ nāma
dhenakāsura-rakṣitam
mathurā-paścime bhāge
adūrād eka-yojanam
În partea de vest nu departe (de orașul) Mathura - bhāge paścime adūrād mathurā
La o yogeană se află pădurea numită Tala (pădurea Palmierilor -Tala-van) - eka-yojanam asti tāla-vanaṁ nāma
Care este păzită de zeul asura Dhenuka - dhenuka-asura-rakṣitam
Pădurea Palmierilor - Tālavana este descrisă și în Śrī Hari-vaṁśa:
sa tu deśaḥ samaḥ snigdhaḥ
su-mahān kṛṣṇa-mṛttikaḥ
darbha-prāyaḥ sthulī-bhūto
loṣṭra-pāṣāṇa-varjitaḥ
"Regiunea este plată și agreabilă - sa tu deśaḥ samaḥ snigdhaḥ
Abundentă în pământ negru - su-mahān kṛṣṇa-mṛttikaḥ
Fără lut sau pietre - varjitaḥ loṣṭra-pāṣāṇa
phalāni tatra bhūrīṇi
patanti patitāni ca
santi kintv avaruddhāni
dhenukena durātmanā 22
Acolo sunt foarte multe fructe - tatra bhūrīṇi phalāni
Iar ele cad (din pomi) (în timp ce altele) sunt deja căzute - patitāni ca santi patanti
Și totuși Dhenuka cel rău le păzește - kintu dhenukena durātmanā; avaruddhāni
so 'ti-vīryo 'suro rāma
he kṛṣṇa khara-rūpa-dhṛk
ātma-tulya-balair anyair
jñātibhir bahubhir vṛtaḥ 23
O Rāma, O Kṛṣṇa! Acesta este un zeu asura viteaz - he rāma kṛṣṇa saḥ ati-vīryaḥ asura
Care și-a asumat forma unui măgar - dhṛk khara-rūpa
Ceilalți mulți însoțitori ce-l înconjoară- vṛtaḥ bahubhiḥ jñātibhiḥ
au aceași dispoziție și putere - ātma-tulya balaiḥ
tasmāt kṛta-narāhārād
bhītair nṛbhir amitra-han
na sevyate paśu-gaṇaiḥ
pakṣi-saṅghair vivarjitam 24
vidyante 'bhukta-pūrvāṇi
phalāni surabhīṇi ca
eṣa vai surabhir gandho
viṣūcīno 'vagṛhyate 25
Acesta a mâncat oameni - kṛta-nara-āhārāt
Ca urmare oamenii și turmele de animale se tem de el - tasmāt nṛbhiḥ paśu-gaṇaiḥ bhītaiḥ
O cel ce-și ucide dușmanii (chiar și) cârdurile de păsări mici - han amitra na pakṣi-saṅghaiḥ
Ocolesc (locul unde) el trăiește - vivarjitam sevyate
Unde se află fructe aromate, care n-au mai fost gustate - vidyante phalāni pūrvāṇi abhukta
Iar mirosul aceastor arome - ca gandhaḥ eṣaḥ surabhiḥ vai
Este perceput peste tot - viṣūcīnaḥ avagṛhyate
prayaccha tāni naḥ kṛṣṇa
gandha-lobhita-cetasām
vāñchāsti mahatī rāma
gamyatāṁ yadi rocate 26
O Kṛṣṇa! Dă-ne și nouă - kṛṣṇa prayaccha tāni naḥ
Mințile ne sunt lacome după aroma lor - cetasām lobhita gandha
Raam (aceasta) este dorința (noastră) - rāma asti mahatī vāñchā
Ce-ar fi să mergem să le gustăm - gamyatāṁ yadi rocate
evaṁ suhṛd-vacaḥ śrutvā
suhṛt-priya-cikīrṣayā
prahasya jagmatur gopair
vṛtau tālavanaṁ prabhū 27
Astfel auzind dragile cuvinte - evam śrutvā vacaḥ suhṛt
Ce exprimau dorințele dragilor prieteni, - cikīrṣayā suhṛt priya jagmatuḥ
cei doi râseră și înconjurați de păstorași - prahasya vṛtau gopaiḥ
porniră spre Pădurea Palmierilor - prabhū tāla-vanam
Bal îl ucide pe Asura Dhenuka
balaḥ praviśya bāhubhyāṁ
tālān samparikampayan
phalāni pātayām āsa
mataṅ-gaja ivaujasā 28
Cel puternic (Raam) intrând (în Pădurea Palmierilor) - balaḥ praviśya
Începu să scutere cu cele două brațe puternice palmierii - samparikampayan bāhubhyām tālān
cu puterea unui elefant furios - iva ojasā matam-gajaḥ
Făcând să cadă fructe - pātayām āsa phalāni
phalānāṁ patatāṁ śabdaṁ
niśamyāsura-rāsabhaḥ
abhyadhāvat kṣiti-talaṁ
sa-nagaṁ parikampayan 29
Auzind sunetele căderii fructelor - niśamya śabdam patatām phalānām
Zeul asura sub form unui măgar alergă - asura-rāsabhaḥ abhyadhāvat
Pe suprafața pământului - kṣiti
Făcând să tremure palmierii și celelalte plante și copaci - parikampayan talam sa-nagam
sametya tarasā pratyag
dvābhyāṁ padbhyāṁ balaṁ balī
nihatyorasi kā-śabdaṁ
muñcan paryasarat khalaḥ 30
Puternicul măgar îl ajunse pe Bal repede - balī khalaḥ sametya balam tarasā
Și îl lovi cu cele două picioare din spate în piept - nihatya dvābhyām padbhyām pratyak urasi
Scoțând sunete urâte și alergând împrejur - muñcan kā-śabdam paryasarat
punar āsādya saṁrabdha
upakroṣṭā parāk sthitaḥ
caraṇāv aparau rājan
balāya prākṣipad ruṣā 31
sa taṁ gṛhītvā prapador
bhrāmayitvaika-pāṇinā
cikṣepa tṛṇa-rājāgre
bhrāmaṇa-tyakta-jīvitam 32
tenāhato mahā-tālo
vepamāno bṛhac-chirāḥ
pārśva-sthaṁ kampayan bhagnaḥ
sa cānyaṁ so 'pi cāparam 33
O, rege, ajungând din nou la Bal, - rājan āsādya punaḥ balāya
furiosul mâgar stând cu spatele, - saṁrabdhaḥ upakroṣṭā sthitaḥ parāk
își aruncă plin de furie cele două picioare din spate (către Bal) - prākṣipat ruṣā caraṇau aparau
El (Bal) l-a prins pe acesta de copite cu o singură mână - saḥ gṛhītvā tam; prapadoḥ eka-pāṇinā
Și învârtindu-l l-a aruncat în vârful unui palmier - bhrāmayitvā cikṣepa tṛṇa-rāja-agre
Din învârtire acesta și-a pierdut viață - bhrāmaṇa; tyakta jīvitam
Lovită de acesta, marea coroană a mărețului palmier - āhataḥ tena bṛhat-śirāḥ mahā-tālaḥ
a început să se îndoie, făcând să se îndoaie - vepamānaḥ kampayan
un alt (palmier) de lângă acesta, care s-a rupt - pārśva-stham saḥ bhagnaḥ
apoi un altul și apoi alții - ca anyam saḥ api ca aparam
balasya līlayotsṛṣṭa-
khara-deha-hatāhatāḥ
tālāś cakampire sarve
mahā-vāteritā iva 34
Jocul lui Bal de a arunca corpul măgarului, - līlayā balasya utsṛṣṭa khara-deha
Care a lovit palmierii unul după altul, i-a făcut să se îndoaie - hata tālāḥ āhatāḥ cakampire
Ca și cum ar fi fost toți loviți de o puternică rafală de vânt - iva īritāḥ sarve mahā-vāta
naitac citraṁ bhagavati
hy anante jagad-īśvare
ota-protam idaṁ yasmiṁs
tantuṣv aṅga yathā paṭaḥ 35
Acest lucru nu este suprinzător pentru Domnul Transcendental (Bal) - etat na citram bhagavati
Care este într-adevăr nelimitatul Controlor Universal - hi anante jagat-īśvare
Ca și cum acest univers ar fi o pânză - yathā idam paṭaḥ
Ca o pânză de păianjen pe orizontală și verticală - tantuṣu ota-protam
Care este o expansiune a acestuia (în care toți sunt prinși) - aṅga yasmin
Bal și Krișna îi ucid pe furioșii prieteni ai lui Dhenuka
Persoane celeste au făcut să curgă o ploaie de flori, au cântat și au oferit laude
tataḥ kṛṣṇaṁ ca rāmaṁ ca
jñātayo dhenukasya ye
kroṣṭāro 'bhyadravan sarve
saṁrabdhā hata-bāndhavāḥ 36
Atunci toți ceilalți măgari ce-l știau pe Dhenuka - tataḥ sarve kroṣṭāraḥ ye jñātayaḥ dhenukasya
devenind furioși datorită uciderii prietenului lor - saṁrabdhāḥ hata-bāndhavāḥ
i-au atacat pe Krișna și Raam (Bal) - abhyadravan kṛṣṇam ca rāmam
tāṁs tān āpatataḥ kṛṣṇo
rāmaś ca nṛpa līlayā
gṛhīta-paścāc-caraṇān
prāhiṇot tṛṇa-rājasu 37
O, rege, fiind atacați Krișna și Raam (Bal) - nṛpa āpatataḥ kṛṣṇaḥ rāmaḥ ca
Rând pe rând, i-a luat pe fiecare și în joacă - tān tān līlayā
Prinzându-i de picioarele din spate - gṛhīta paścāt-caraṇān
i-a aruncat în regii copacilor (palmierii) - prāhiṇot tṛṇa-rājasu
phala-prakara-saṅkīrṇaṁ
daitya-dehair gatāsubhiḥ
rarāja bhūḥ sa-tālāgrair
ghanair iva nabhas-talam 38
Pământul era acoperit de o grămadă de fructe - bhūḥ saṅkīrṇam phala-prakara
cerul (acoperit de palmieri) era ca și cum ar fi fost cu nori - nabhaḥ talam iva ghanaiḥ
pentru că în vârful palmierilor - sa-tāla-agraiḥ
străluceau trupurile zeilor daitya uciși - rarāja - daitya-dehaiḥ gata-asubhiḥ
tayos tat su-mahat karma
niśamya vibudhādayaḥ
mumucuḥ puṣpa-varṣāṇi
cakrur vādyāni tuṣṭuvuḥ 39
Văzând această activitate deosebit de măreață a celor doi - niśamya tat karma su-mahat tayoḥ
Persoanele înțelepte (din ceruri) au făcut să curgă - vibudha-ādayaḥ mumucuḥ
O ploaie de flori, au cântat și au oferit laude - puṣpa-varṣāṇi cakruḥ vādyāni tuṣṭuvuḥ
Dorul gopiilor de Krișna, și privirile lor furișe la întâmpinarea Acestuia la reântoarcerea în Vraja
kṛṣṇaḥ kamala-patrākṣaḥ
puṇya-śravaṇa-kīrtanaḥ
stūyamāno 'nugair gopaiḥ
sāgrajo vrajam āvrajat 40
taṁ gorajaś-churita-kuntala-baddha-barha-
vanya-prasūna-rucirekṣaṇa-cāru-hāsam
veṇum kvaṇantam anugair upagīta-kīrtiṁ
gopyo didṛkṣita-dṛśo 'bhyagaman sametāḥ 41
Apoi Krișna, ai cărui ochi sunt asemenea petalelor de lotus și - kṛṣṇaḥ kamala-patra-akṣaḥ
A cărui glorificare - stūyamānaḥ
ascultare și istorisire (despre faptele Sale) reprezintă fapte pioase eterne - puṇya-śravaṇa-kīrtanaḥ
s-a reîntors în Vraja însoțit de păstorași și fratele său mai mare (Bal) - āvrajat vrajam anugaiḥ
În grup gopiile (păstorițele), ai căror ochi erau dornici să-l vadă - sametāḥ gopyaḥ dṛśaḥ didṛkṣita
i-au ieșit în întâmpinare. - sametāḥ gopyaḥ abhyagaman
În părul buclat al Acestuia, acoperit de praful ridicat de viței, - kuntala tam churita go-rajaḥ
Erau legate pene de păun și flori de pădure - baddha barha vanya-prasūna
Ochii săi erau încântători și zâmbind frumos - rucira-īkṣaṇa cāru-hāsam
Cânta la flaut - kvaṇantam veṇum
Însoțit de cântecul (păstorașilor) (despre propriile Sale) activități - anugaiḥ upagīta
pītvā mukunda-mukha-sāragham akṣi-bhṛṅgais
tāpaṁ jahur viraha-jaṁ vraja-yoṣito 'hni
tat sat-kṛtiṁ samadhigamya viveśa goṣṭhaṁ
savrīḍa-hāsa-vinayaṁ yad apāṅga-mokṣam 42
Cu ochi asemenea albinelor, domnișoarele din Vraja beau - akṣi-bhṛṅgaiḥ vraja-yoṣitaḥ pītvā
Fața asemenea mierii - mukha sāragham
a Celui ce dă Eliberarea (din ciclul nașterii și-al morții - Krișna) - mukunda
(și ale cărui) activități sunt transcendentale - sat-kṛtim
Scăpând (astfel) de tristețea datorată dorului de El - jahuḥ tāpam viraha-jam tat
(simțit) în timpul zilei. - ahni
Ele îl priveau cu priviri piezișe, furișe și rușinoase - yat apāṅga vinayam sa-vrīḍa
Dând drumul la râs - mokṣam hāsa
În timp ce El intra în satul păstorilor -samadhigamya viveśa goṣṭham
Mamele le oferă mâncare
îi spală, îi decorează și îi pune să doarmă
tayor yaśodā-rohiṇyau
putrayoḥ putra-vatsale
yathā-kāmaṁ yathā-kālaṁ
vyadhattāṁ paramāśiṣaḥ 43
Yașoda și Rohini, care erau pline de afecțiune - yaśodā-rohiṇyau vatsale
Pentru cei doi fii ai lor - tayoḥ putrayoḥ
Conform timpului și dorințelor fiilor - yathā-kālam yathā-kāmam putra
Le-au oferit cele mai gustoase mâncăruri - vyadhattām parama-āśiṣaḥ
gatādhvāna-śramau tatra
majjanonmardanādibhiḥ
nīvīṁ vasitvā rucirāṁ
divya-srag-gandha-maṇḍitau 44
Fiind îmbăiați, masați ș.a.m.d. - majjana unmardana ādibhiḥ
Oboseala le-a fost disipată - gata adhvāna-śramau
Au fost îmbrăcați și decorați - tatra nīvīm vasitvā maṇḍitau
Cu girlande încântătoare a căror mireasmă era divină - srak rucirām gandha divya
janany-upahṛtaṁ prāśya
svādy annam upalālitau
saṁviśya vara-śayyāyāṁ
sukhaṁ suṣupatur vraje 45
După ce au mâncat delicioasa mâncare - prāśya svādu annam
Oferită de mame - upahṛtam jananī
Fiind răsfățați au fost așezați în paturi excelente - upalālitau saṁviśya vara śayyāyām
Culcându-se fericiți în Vraja - suṣupatuḥ sukham vraje
Krișna și prietenii Săi se duc pe malul Yamunei
unde apa era otrăvită
evaṁ sa bhagavān kṛṣṇo
vṛndāvana-caraḥ kvacit
yayau rāmam ṛte rājan
kālindīṁ sakhibhir vṛtaḥ 47
atha gāvaś ca gopāś ca
nidāghātapa-pīḍitāḥ
duṣṭaṁ jalaṁ papus tasyās
tṛṣṇārtā viṣa-dūṣitam 48
O, rege, astfel El, Domnul Transcendental, Krișna, - rājan evam saḥ bhagavān kṛṣṇaḥ
Odată, hoinărind prin Vrinda-van s-a dus fără Raam - vṛndāvana-caraḥ kvacit yayau rāmam ṛte
Însoțit de prieteni la râul Yamuna - vṛtaḥ sakhibhiḥ kālindīm
Atunci vacile și păstorii fiind afectați - atha gāvaḥ ca gopāḥ pīḍitāḥ
De soarele arzător al verii și suferind de sete - ca ātapa nidāgha tṛṣa-ārtāḥ
Au băut din apa contaminată a acestuia - papuḥ jalam duṣṭam tasyāḥ
Stricată de otravă - dūṣitam viṣa
viṣāmbhas tad upaspṛśya
daivopahata-cetasaḥ
nipetur vyasavaḥ sarve
salilānte kurūdvaha 49
vīkṣya tān vai tathā-bhūtān
kṛṣṇo yogeśvareśvaraḥ
īkṣayāmṛta-varṣiṇyā
sva-nāthān samajīvayat 50
Doar la atingerea apei otrăvite - tat upaspṛśya viṣa-ambhaḥ
Zeitatea i-a făcut să-și piardă conștiința - daiva upahata cetasaḥ
Și-au căzut cu toții fără viață pe marginea apei - nipetuḥ sarve vyasavaḥ salila-ante
O, erou din dinastia Kuru, văzându-i în acea condiție - kuru-udvaha vīkṣya tān vai tathā-bhūtān
Krișna, cotrolorul tuturor controlorilor (puterilor mistice) yoga - kṛṣṇaḥ yoga-īśvara-īśvaraḥ
Stropindu-i cu nectarul privirii Sale - amṛta-varṣiṇyā īkṣayā
Propriul lor Domn i-a adus la viață - sva-nāthān samajīvayat
te sampratīta-smṛtayaḥ
samutthāya jalāntikāt
āsan su-vismitāḥ sarve
vīkṣamāṇāḥ parasparam 51
Recâștigându-și aducerea aminte -te sampratīta smṛtayaḥ
s-au ridicat de lângă apă - samutthāya jala-antikāt
și s-au privit cu toții unul pe altul foarte surprinși - vīkṣamāṇāḥ sarve parasparam āsan su-vismitāḥ
anvamaṁsata tad rājan
govindānugrahekṣitam
pītvā viṣaṁ paretasya
punar utthānam ātmanaḥ 52
O rege, ei s-au gândit ulterior că Govinda - rājan anvamaṁsata tat govinda
După ce au băut otrava și și-au pierdut viața - pītvā viṣam paretasya
Prin privirea sa miloasă - anugraha-īkṣitam
i-a ridicat din nou - ātmanaḥ utthānam punaḥ
