Srimad Bhagavatam Canto 10 Capitol 20
Șrimad Bhagavatam 10.20.1-49 (Cantoul 10, Capitolul 20 Strofele 1-49)
Krișna și Raam sunt considerați semizei eminenți
Sezonul ploios in Vrindavan - sursa a ceea ce este bun
Cerul a fost acoperit de denși nori albaștri
așa cum spiritul (sufletul) este acoperit de cele trei Moduri ale Naturii Materiale - virtute, pasiune și ignoranță
śrī-śuka uvāca
tayos tad adbhutaṁ karma
dāvāgner mokṣam ātmanaḥ
gopāḥ strībhyaḥ samācakhyuḥ
pralamba-vadham eva ca 1
Śrī Śuka spuse, "Păstorașii povestiră detaliat - śrī-śukaḥ uvāca gopāḥ samācakhyuḥ
Femeilor (căsătorite) cum cei doi (Raam și Krișna) - strībhyaḥ tayoḥ
Și-au făcut datoria în mod uimitor - tat karma adbhutam
Fiind îmtr-adevăr eliberați de focul pădurii - ātmanaḥ eva mokṣam dāva-agneḥ
Și asura Pralamba fiind ucis - ca pralamba-vadham
gopa-vṛddhāś ca gopyaś ca
tad upākarṇya vismitāḥ
menire deva-pravarau
kṛṣṇa-rāmau vrajaṁ gatau 2
Păstorii și păstorițele mature au fost umiți - gopa-vṛddhāḥ ca gopyaḥ vismitāḥ
De ceea ce au auzit - tat upākarṇya
Și i-au considerat pe Krișna și Raam semizei eminenți - ca menire kṛṣṇa-rāmau deva-pravarau
Care veniseră în Vraja - vrajam gatau
tataḥ prāvartata prāvṛṭ
sarva-sattva-samudbhavā
vidyotamāna-paridhir
visphūrjita-nabhas-talā 3
Apoi a început sezonul ploios - tataḥ prāvartata prāvṛṭ
Sursa a tot ce este bun - samudbhavā sarva-sattva
La orizont cerul a fulgerat și a bubuit (datorită tunetelor) - paridhiḥ nabhaḥ-talā vidyotamāna visphūrjita
sāndra-nīlāmbudair vyoma
sa-vidyut-stanayitnubhiḥ
aspaṣṭa-jyotir ācchannaṁ
brahmeva sa-guṇaṁ babhau 4
Cerul a fost acoperit de denși nori albaștri - vyoma ācchannam sāndra ambudaiḥ nīla
așa cum spiritul este acoperit de Modurile Naturii Materiale - iva brahma babhau sa-guṇam
fulgerele luminoase și tunetele făcându-l indistict - vidyut jyotiḥ sa stanayitnubhiḥ aspaṣṭa
aṣṭau māsān nipītaṁ yad
bhūmyāś coda-mayaṁ vasu
sva-gobhir moktum ārebhe
parjanyaḥ kāla āgate 5
Opt luni soarele a băut - aṣṭau māsān vasu nipītam
Această apă a pământului - yat uda-mayam bhūmyāḥ
Și a sosit timpul ca zeul ploii - ca āgate kāle parjanyaḥ
Chiar pentru vaci să înceapă să-i dea drumul - sva-gobhiḥ ārebhe moktum
La începututl nopții datorită întunericului licuriciii luminează dar nu și astrele
așa cum în Kali-Yuga datorită păcatelor ceea ce luminează sunt desigur falsele doctrine
Micile pâraie ce se usucă merg greșit (când ploaia vine)
Ca oamenii care nu-și pot controla pasiunile, corpul, averea și opulențele
taḍidvanto mahā-meghāś
caṇḍa-śvasana-vepitāḥ
prīṇanaṁ jīvanaṁ hy asya
mumucuḥ karuṇā iva 6
Norii imenși iluminați de fulgere - mahā-meghāḥ taḍit-vantaḥ
Erau scuturați de vânturi violente - vepitāḥ śvasana caṇḍa
Asemenea celor miloși ei își dau viața (apa) - iva karuṇāḥ mumucuḥ jīvanam
Pentru mulțumirea acestei lumi - prīṇanam asya hi
tapaḥ-kṛśā deva-mīḍhā
āsīd varṣīyasī mahī
yathaiva kāmya-tapasas
tanuḥ samprāpya tat-phalam 7
După atâta penitență Pământul a fost hrănit - tapaḥ-kṛśā mahī āsīt varṣīyasī
De zeul ploii așa cum - deva-mīḍhā yathā eva
Fructul celui cel ce face penitențe este obținerea - phalam tapasaḥ samprāpya
Acelei gratificări dorite a corpului - tat kāmya tanuḥ
niśā-mukheṣu khadyotās
tamasā bhānti na grahāḥ
yathā pāpena pāṣaṇḍā
na hi vedāḥ kalau yuge 8
La începututl nopții datorită întunericului - niśā-mukheṣu tamasā
licuriciii luminează dar nu și astrele - khadyotāḥ bhānti na grahāḥ
așa cum în Kali-Yuga datorită păcatelor - yathā kalau yuge pāpena
(ceea ce luminează sunt) desigur falsele doctrine - hi pāṣaṇḍāḥ na vedāḥ
śrutvā parjanya-ninadaṁ
maṇḍukāḥ sasṛjur giraḥ
tūṣṇīṁ śayānāḥ prāg yadvad
brāhmaṇā niyamātyaye 9
Broaștele care se odihneau tăcute - maṇḍukāḥ śayānāḥ tūṣṇīm
Auzind răsunetul norilor au început să orăcăie - śrutvā ninadam parjanya sasṛjuḥ
Așa cum anterior brhamanii recitau versuri - yadvat prāk brāhmaṇāḥ giraḥ
Ca parte a datoriilor lor - niyama-atyaye
āsann utpatha-gāminyaḥ
kṣudra-nadyo 'nuśuṣyatīḥ
puṁso yathāsvatantrasya
deha-draviṇa-sampadaḥ 10
Micile pâraie ce se usucă merg greșit (când ploaia vine) - kṣudra nadyaḥ anuśuṣyatīḥ āsan gāminyaḥ utpatha
Ca oamenii care nu-și pot controla pasiunile - yathā puṁsaḥ asvatantrasya
Corpul, averea și opulențele - deha draviṇa sampadaḥ
haritā haribhiḥ śaṣpair
indragopaiś ca lohitā
ucchilīndhra-kṛta-cchāyā
nṛṇāṁ śrīr iva bhūr abhūt 11
Iarba încolțită și iarba druva înverzesc - śaṣpaiḥ haritāḥ haribhiḥ
Insectele indragopa sunt roșii - indragopaiḥ ca lohitā
și pământul acoperit de nenumăratele ciuperci ce au răsărit - kṛta bhūḥ chāyā ucchilīndhra
este asemenea unui om care a devenit bogat - iva nṛṇām abhūt śrīḥ
kṣetrāṇi śaṣya-sampadbhiḥ
karṣakāṇāṁ mudaṁ daduḥ
māninām anutāpaṁ vai
daivādhīnam ajānatām 12
Câmpurile cu bogăția lor de grâne dau bucurie fermierilor - kṣetrāṇi śaṣya-sampadbhiḥ daduḥ mudam karṣakāṇām
Gândindu-se cu remușcari că nu pot înțelege că depind de zei - māninām; anutāpam vai ajānatām daiva-adhīnam
Toți locuitori apelor și pământului folosind noua apă au luat forme atractive
Așa cum fac cei ce-l servesc direct pe Domnul Transcendental, care iau corpuri spirituale
Când râurile întâlnesc oceanul devin agitate de valurile umflate de vânturi
Așa cum mintea unui yoghin imatur împins de dorința voluptoasă e legată de modurile naturii material
Munții nu tremură când sunt loviți de norii din care plouă
la fel și cei ce se gândesc la Domnul Transcendental când sunt atacați de pericole
jala-sthalaukasaḥ sarve
nava-vāri-niṣevayā
abibhran ruciraṁ rūpaṁ
yathā hari-niṣevayā 13
Toți locuitori apelor și pământului - sarve okasaḥ jala sthala
Folosind noua apă au luat forme atractive - niṣevayā nava vāri abibhran rūpam ruciram
Așa cum fac cei ce-l servesc direct pe Domnul Transcendental - yathā hari-niṣevayā
saridbhiḥ saṅgataḥ sindhuś
cukṣobha śvasanormimān
apakva-yoginaś cittaṁ
kāmāktaṁ guṇa-yug yathā 14
Când râurile întâlnesc oceanul devin agitate - saridbhiḥ saṅgataḥ sindhuḥ cukṣobha
De valurile umflate de vânturi - śvasana ūrmi-mān
Așa cum mintea unui yoghin imatur - yathācittam yoginaḥ apakva
împins de dorința voluptoasă e legată de modurile naturii materiale - kāma-aktam guṇa-yuk
girayo varṣa-dhārābhir
hanyamānā na vivyathuḥ
abhibhūyamānā vyasanair
yathādhokṣaja-cetasaḥ 15
Munții nu tremură când sunt loviți - girayaḥ na vivyathuḥ hanyamānāḥ
de norii din care plouă - varṣa-dhārābhiḥ
la fel și cei ce se gândesc la Domnul Transcendental când sunt atacați de pericole - yathā adhokṣaja-cetasaḥ abhibhūyamānāḥ vyasanaiḥ
Cu siguranță drumurile devin necurate și sunt acoperite de iarbă când nu sunt curățate
La fel și scrierile sacre nefiind studiate de brahmani cu timpul nu mai sunt înțelese
Arcul (curcubeului) de pe cer al marelui Indra (Zeul Ploii) nu are calitățile (arcului) fiind fără coardă
La fel existența Personalității Transcendentale, ce se manifestă în contact cu calitățile lumii material,
nu are parfumul calităților lumii materiale
mārgā babhūvuḥ sandigdhās
tṛṇaiś channā hy asaṁskṛtāḥ
nābhyasyamānāḥ śrutayo
dvijaiḥ kālena cāhatāḥ 16
Cu siguranță drumurile devin necurate - hi mārgāḥ babhūvuḥ sandigdhāḥ
Și sunt acoperite de iarbă când nu sunt curățate - channāḥ tṛṇaiḥ asaṁskṛtāḥ
La fel și scrierile sacre nefiind studiate de brahmani - ca śrutayaḥ na abhyasyamānāḥ dvijaiḥ
cu timpul nu mai sunt înțelese - kālena āhatāḥ
loka-bandhuṣu megheṣu
vidyutaś cala-sauhṛdāḥ
sthairyaṁ na cakruḥ kāminyaḥ
puruṣeṣu guṇiṣv iva 17
Razele de lumină ale norilor sunt prietenele lumii - iṣu megha bandhuṣu loka
Fulgerele sunt prietene instabile - vidyutaḥ sauhṛdāḥ cala
Așa cum femeile ce aleargă după plăceri - iva kāminyaḥ
Ale oamenilor virtuoși sunt instabile - puruṣeṣu guṇiṣuna cakruḥ sthairyam
dhanur viyati māhendraṁ
nirguṇaṁ ca guṇiny abhāt
vyakte guṇa-vyatikare
'guṇavān puruṣo yathā 18
Arcul (curcubeului) de pe cer al marelui Indra (Zeul Ploii alias Iehova la Evrei) - dhanuḥ viyati māhā-indram
Nu are calitățile (arcului) fiind fără coardă - nirguṇam ca guṇini
La fel existența Personalității Transcendentale - yathā abhāt puruṣaḥ
Ce este manifestată în contact cu calitățile lumii materiale - vyakte vyatikare guṇa
nu are parfumul calităților lumii materiale -aguṇa-vān
(Așa cum) Luna nu strălucește când propria lumină este acoperită de norii ce sunt iluminați
La fel strălucirea ființei însuflețite este înțeleasă ca propria strălucire a Eului (acoperit de corp)
Păunii au devenit festivi și au strigat în întămpinarea norilor ce sosiseră, bucurându-se
așa cum familiștii suferind, se bucură la sosirea devoților Domnului Transcendental
Anterior sufletele ce au luat diferite forme imobile fiind slăbite datorită căldurii verii
au început să bea apa din sezonul ploios cu încălțările picioarelor lor
așa cum cei slăbiți datorită austeritățior degustă în final fructul serviciul urmat în austeritate
na rarājoḍupaś channaḥ
sva-jyotsnā-rājitair ghanaiḥ
ahaṁ-matyā bhāsitayā
sva-bhāsā puruṣo yathā 19
(Așa cum) Luna nu strălucește - uḍupaḥ na rarāja
Propria lumină fiind acoperită de norii ce sunt iluminați - sva-jyotsnā channaḥ ghanaiḥ rājitaiḥ
La fel strălucirea ființei însuflețite - yathā bhāsitayā puruṣaḥ
este înțeleasă ca propria strălucire a Eului - matyā sva-bhāsā aham
meghāgamotsavā hṛṣṭāḥ
pratyanandañ chikhaṇḍinaḥ
gṛheṣu tapta-nirviṇṇā
yathācyuta-janāgame 20
Păunii au devenit festivi și au strigat în întămpinarea - śikhaṇḍinaḥ utsavāḥ pratyanandan
norilor ce sosiseră, bucurându-se - megha āgama hṛṣṭāḥ
așa cum familiștii suferind se bucură - yathā gṛheṣu tapta nirviṇṇāḥ
la sosirea devoților Domnului Transcendental -āgame jana acyuta
pītvāpaḥ pādapāḥ padbhir
āsan nānātma-mūrtayaḥ
prāk kṣāmās tapasā śrāntā
yathā kāmānusevayā 21
Anterior sufletele ce au luat diferite forme imobile - prāk ātma nānā mūrtayaḥ āsan
fiind slăbite (datorită căldurii verii) - kṣāmāḥ
au început să bea apa (din sezonul ploios) - pītvā āpaḥ
cu încălțările picioarelor lor - pādapāḥ padbhiḥ
așa cum cei slăbiții datorită austeritățior - yathā śrāntāḥ tapasā
degustă (în final) (fructul) serviciul urmat (în austeritate) - kāma-anusevayā
Pe maluri sunt observați cocorii, deși lacurile sunt agitate - api sārasāḥ aśānta
Așa cum sătenii rămân în familie deși activitățile foarte dificile îi neliniștesc
Când conducătorul Cerurilor (Indra alias Jehova/Zeus) a făcut să curgă apă din belșug, digurile s-au rupt
Așa cum în Kali-Yuga teoriile false ale celor fără cunoaștere curg peste calea Vedică
saraḥsv aśānta-rodhaḥsu
nyūṣur aṅgāpi sārasāḥ
gṛheṣv aśānta-kṛtyeṣu
grāmyā iva durāśayāḥ 22
O, rege, pe maluri sunt observați cocorii - aṅga saraḥsu nyūṣuḥ rodhaḥsu
Deși lacurile sunt agitate - api sārasāḥ aśānta
Așa cum sătenii rămân în familie -iva grāmyāḥ gṛheṣv
(deși) activitățile foarte dificile îi neliniștesc- kṛtyeṣu durāśayāḥ aśānta
jalaughair nirabhidyanta
setavo varṣatīśvare
pāṣaṇḍinām asad-vādair
veda-mārgāḥ kalau yathā 23
Când conducătorul (Indra) a făcut să curgă apă din belșug - īśvare varṣati jala-oghaiḥ
Digurile s-au rupt - setavaḥ nirabhidyanta
Așa cum în Kali-Yuga teoriile false ale celor fără cunoaștere- yathā kalau asat-vādaiḥ pāṣaṇḍinām
(Curg) peste calea Vedică - veda-mārgāḥ
Norii, impulsionați de vânturi, au dat drumul la nectarul apei pentru toate ființele
Așa cum și regele îndrumat de brahmani din timp în timp face acte caritabile
Astfel această pădure cu fructe geambu și curmale coapte a devenit deosebită
spre bucuria Domnului Transcendental (Krișna) și Baal
care sunt înconjurați de văcuțe și păstorași pentru se distra
vyamuñcan vāyubhir nunnā
bhūtebhyaś cāmṛtaṁ ghanāḥ
yathāśiṣo viś-patayaḥ
kāle kāle dvijeritāḥ 24
Norii, impulsionați de vânturi, au dat drumul - ghanāḥ nunnāḥ vāyubhiḥ vyamuñcan
La nectarul (apei) pentru toate ființele - amṛtam bhūtebhyaḥ
Așa cum și regele îndrumat de brahmani - yathā ca viṭ patayaḥ īritāḥ dvija
Din timp în timp face acte caritabile - kāle kāle āśiṣaḥ
evaṁ vanaṁ tad varṣiṣṭhaṁ
pakva-kharjura-jambumat
go-gopālair vṛto rantuṁ
sa-balaḥ prāviśad dhariḥ 25
Astfel această pădure cu fructe geambu și curmale coapte - evam tat vanam jambu kharjura pakva
a devenit deosebită varṣiṣṭham
spre bucuria Domnului Transcendental (Krișna) și Bal - mat hariḥ balaḥ
care sunt înconjurați de văcuțe și păstori pentru se distra- sa prāviśat vṛtaḥ go gopālaiḥ rantum
dhenavo manda-gāminya
ūdho-bhāreṇa bhūyasā
yayur bhagavatāhūtā
drutaṁ prītyā snuta-stanāḥ 26
Vacile se mișcă încet datorită ugerelor mari - dhenavaḥ manda-gāminyaḥ bhāreṇa ūdhaḥ bhūyasā
(dar când) sunt chemate de Domnul Transcendental - āhūtāḥ bhagavatā
Datorita afecțiunii (pentru Acesta) aleargă repede (spre El)- prītyā yayuḥ drutam
Iar ugerele le devin ude - stanāḥ snuta
vanaukasaḥ pramuditā
vana-rājīr madhu-cyutaḥ
jala-dhārā girer nādād
āsannā dadṛśe guhāḥ 27
Aceștia au fost încântați să-i vadă pe locuitorii pădurii - pramuditāḥ dadṛśe vana-okasaḥ
Șirurile de copaci din care curge miere, curenții de apă - vanarājīḥ madhucyutaḥ jaladhārāḥ
Munții și grotele ce în apropiere răsună - gireḥ guhāḥ āsannāḥ nādāt
kvacid vanaspati-kroḍe
guhāyāṁ cābhivarṣati
nirviśya bhagavān reme
kanda-mūla-phalāśanaḥ 28
dadhy-odanaṁ samānītaṁ
śilāyāṁ salilāntike
sambhojanīyair bubhuje
gopaiḥ saṅkarṣaṇānvitaḥ 29
Uneori, când începea să plouă, Domnul Transcendental - kvacit abhivarṣati bhagavān
Intra în scorbura copacilor și în grote - nirviśya kroḍe vanaspati ca guhāyām
Bucurându-se să mănânce rădăcini și fructe - reme aśanaḥ kanda-mūla phala
El mânca în compania lui Sanakarșan (Bal) - bubhuje saṅkarṣaṇa-anvitaḥ
Și lua masa ce consta din orez fiert și iaurt trimis - sambhojanīyaiḥ dadhi-odanam samānītam
cu păstorașii stând pe pietre în apropierea apelor - gopaiḥ śīlāyām antike salila
śādvalopari saṁviśya
carvato mīlitekṣaṇān
tṛptān vṛṣān vatsatarān
gāś ca svodho-bhara-śramāḥ 30
prāvṛṭ-śriyaṁ ca tāṁ vīkṣya
sarva-kāla-sukhāvahām
bhagavān pūjayāṁ cakre
ātma-śakty-upabṛṁhitām 31
Domnul Transcendental privi boii, vițeii - bhagavān vīkṣya vṛṣān vatsatarān
Ce se aflau pe pajiști și pășteau - saṁviśya upari śādvala carvataḥ
iar văcuțele satisfăcute și cu ochii închiși - ca gāḥ tṛptān mīlita īkṣaṇān
erau obosite datorită poverii propriilor ugere - śramāḥ bhara sva ūdhaḥ
Onorând cercul opulențelor sezonului ploios - pūjayām cakre śriyam prāvṛṭ
care dă mereu plăcere - tām āvahām sukha sarva-kāla
și este extins de propria sa energie internă - ca upabṛṁhitām ātma-śakti
evaṁ nivasatos tasmin
rāma-keśavayor vraje
śarat samabhavad vyabhrā
svacchāmbv-aparuṣānilā 32
În felul acesta Raam și Keșava (Krișna) - evam rāma-keśavayoḥ
Au locuit amândoi în Vraja, unde a fost manifestată - nivasatoḥ vraje tasmin samabhavat
Toamna, fără de nori, cu apă limpede și vânt blând- śarat vyabhrā svaccha-ambu aparuṣa-anilā
Toamna regenerează lotușii și apele se reîntorc în starea lor naturală
Așa cum mințile celor căzuți de pe calea yoga din nou se întorc la practică
Toamna curăță cerul de nori, nămolul fiind îndepărtat de pe pământ murdăria din apă
Așa cum pentru cei ce urmează activitatea socială vedică
ceea ce este inauspicios este îndepărtat prin serviciu devoțional pentru Krișna
śaradā nīrajotpattyā
nīrāṇi prakṛtiṁ yayuḥ
bhraṣṭānām iva cetāṁsi
punar yoga-niṣevayā 33
Toamna regenerează lotușii - śaradā utpattyā nīraja
Și apele se reîntorc în starea lor naturală - nīrāṇi yayuḥ prakṛtim
Așa cum mințile celor căzuți (de pe calea) yoga - iva cetāṁsi bhraṣṭānām yoga
Din nou (se întorc) la practică - punaḥ niṣevayā
vyomno 'bbhraṁ bhūta-śābalyaṁ
bhuvaḥ paṅkam apāṁ malam
śaraj jahārāśramiṇāṁ
kṛṣṇe bhaktir yathāśubham 34
Toamna curăță cerul de nori - śarat vyomnaḥ ap-bhram
Ființele sunt contrariate - bhūta śābalyam
Nămolul fiind îndepărtat de pe pământ - paṅkam jahāra bhuvaḥ
Murdăria din apă - malam apām
Așa cum pentru cei ce urmează activitatea socială vedică - yathā āśramiṇām
Ceea ce este inauspicios (este îndepărtat) - aśubham
Prin serviciu devoțional pentru Krișna - bhaktiḥ kṛṣṇe
Norii au renunțat la tot ce aveau strălucind cu o efulgență pură
Așa cum înțeleptul ce a renunțat la dorințele materiale
Este eliberat de atașamente și atinge pacea interioară
Munții dau drumul la apa pură iar uneori nu dau drumul
Așa cum cei ce au cunoaștere transcendentală
Împărtășesc nectarul cunoașterii transcendentale iar alteori nu o fac
sarva-svaṁ jaladā hitvā
virejuḥ śubhra-varcasaḥ
yathā tyaktaiṣaṇāḥ śāntā
munayo mukta-kilbiṣāḥ 35
Norii au renunțat la tot ce aveau - jala-dāḥ hitvā sarva-svam
Strălucind cu o efulgență pură - virejuḥ varcasaḥ śubhra
Așa cum înțeleptul ce a renunțat la dorințele materiale - yathā munayaḥ tyakta-eṣaṇāḥ
Este eliberat de atașamente și atinge pacea interioară - mukta-kilbiṣāḥ śāntāḥ
girayo mumucus toyaṁ
kvacin na mumucuḥ śivam
yathā jñānāmṛtaṁ kāle
jñānino dadate na vā 36
Munții dau drumul la apa pură - girayaḥ mumucuḥ toyam śivam
iar uneori nu dau drumul - kvacit na mumucuḥ
Așa cum cei ce au cunoaștere transcendentală - yathā jñāninaḥ
Împărtășesc nectarul cunoașterii transcendentale - dadate amṛtam jñāna
Iar alteori nu o fac - kāle na vā
Cei ce se mișcă în apă puțin adâncă experimentează suferința soarelui devorator al toamnei
La fel suferă sărmanii și amărâții familiști ce nu-și pot controla simțurile
Gradual solul a renunțat la nămol iar plantele au trecut de stadiul imatur
La fel și înțelepții renunță la "a fi cineva" și "a avea", începând cu corpul grosier
naivāvidan kṣīyamāṇaṁ
jalaṁ gādha-jale-carāḥ
yathāyur anv-ahaṁ kṣayyaṁ
narā mūḍhāḥ kuṭumbinaḥ 37
Cei ce se mișcau în apă nu știau - carāḥ jalam na eva avidan
Că (apa) scădea și se aflau în apă puțin adâncă - kṣīyamāṇam gādha-jale
La fel cum viața proștilor familiști - yathā āyuḥ mūḍhāḥ narāḥ kuṭumbinaḥ
Diminuează cu fiecare zi - kṣayyam anu-aham
gādha-vāri-carās tāpam
avindañ charad-arka-jam
yathā daridraḥ kṛpaṇaḥ
kuṭumby avijitendriyaḥ 38
Cei ce se mișcă în apă puțin adâncă - gādha-vāri-carāḥ
Experimentează suferința soarelui devorator al toamnei - avindan tāpam arka-jam śarat
La fel (suferă) sărmanii și amărâții familiști - yathā daridraḥ kṛpaṇaḥ kuṭumbī
Ce nu-și pot controla simțurile - avijita-indriyaḥ
śanaiḥ śanair jahuḥ paṅkaṁ
sthalāny āmaṁ ca vīrudhaḥ
yathāhaṁ-mamatāṁ dhīrāḥ
śarīrādiṣv anātmasu 39
Gradual solul a renunțat la nămol - śanaiḥ śanaiḥ sthalāni jahuḥ paṅkam
Iar plantele au trecut de stadiul imatur - ca vīrudhaḥ āmam
La fel și înțelepții renunță la "a fi cineva" și "a avea" - yathā dhīrāḥ anātmasu aham-mamatām
Începând cu corpul grosier - śarīra-ādiṣu
Cu venirea toamnei apele lacurilor devin nemișcate și tăcute
la fel ca înțeleptul ce renunță în întregime la activitățile material
și aflându-se în sine însuși renunță la achiziționarea cunoșterii
Așa cum fermierii fac diguri de frica inundări terenurilor cu apă
yoghinii își controlează strict suflul vital
și astfel își controlează fluxul gândurilor
niścalāmbur abhūt tūṣṇīṁ
samudraḥ śarad-āgame
ātmany uparate samyaṅ
munir vyuparatāgamaḥ 40
Cu venirea toamnei - āgame śarat
apele lacurilor devin nemișcate și tăcute - ambuḥ samudraḥ abhūt niścala tūṣnīm
la fel ca înțeleptul ce renunță în întregime la activitățile materiale - muniḥ uparate samyak
și aflându-se în sine însuși renunță la achiziționarea cunoșterii - ātmani vyuparata āgamaḥ
kedārebhyas tv apo 'gṛhṇan
karṣakā dṛḍha-setubhiḥ
yathā prāṇaiḥ sravaj jñānaṁ
tan-nirodhena yoginaḥ 41
Așa cum fermierii fac diguri - yathā karṣakāḥ setubhiḥ
De frica inundări terenurilor cu apă - kedārebhyaḥ tu apaḥ
yoghinii își controlează strict suflul vital - yoginaḥ nirodhena dṛḍha prāṇaiḥ
și astfel își controlează fluxul gândurilor - tat agṛhṇan sravat jñānam
Înțelepciunea îndepărtează falsa identificare cu corpul
Iar Krișna îndepărtează suferința femeilor din Vraja datorată dorului de El
Cerul de toamnă fără nori și cu stele clar vizibile strălucește asemenea conștiinței
Celor ce au experimentat scopul Sunetului Transcendental și sunt angajați în Virtute
śarad-arkāṁśu-jāṁs tāpān
bhūtānām uḍupo 'harat
dehābhimāna-jaṁ bodho
mukundo vraja-yoṣitām 42
Luna îndepărtează suferințele ființelor - uḍupaḥ aharat tāpān bhūtānām
Datorate razelor soarelui de toamnă - jān aṁśu śarat-arka
(așa cum) înțelepciunea (îndepărtează) falsa identificare cu corpul - bodhaḥ abhimāna-jam deha
Iar (Krișna) Cel ce acordă Eliberarea (îndepărtează suferința datorată dorului de El a) femeilor din Vraja - mukundaḥ vraja-yoṣitām
kham aśobhata nirmeghaṁ
śarad-vimala-tārakam
sattva-yuktaṁ yathā cittaṁ
śabda-brahmārtha-darśanam 43
Cerul de toamnă fără nori și cu stele clar vizibile - kham śarat nirmegham tārakam vimala
Strălucește asemenea conștiinței - aśobhata yathā cittam
Celor ce au experimentat scopul Sunetului Transcendental - darśanam artha śabda-brahma
și sunt angajați în Virtute - sattva-yuktam
Krișna, Domnul Yadavilor, strălucește pe pământ înconjurat de cercul Vrișnilor
akhaṇḍa-maṇḍalo vyomni
rarājoḍu-gaṇaiḥ śaśī
yathā yadu-patiḥ kṛṣṇo
vṛṣṇi-cakrāvṛto bhuvi 44
Pe cer luna strălucește fiind complet încojurată de stele - vyomni śaśī rarāja akhaṇḍa maṇḍalaḥ
uḍu-gaṇaiḥ
așa cum Krișna, Domnul Yadavilor - yathā kṛṣṇaḥ yadu-patiḥ
(strălucește) pe pământ înconjurat de cercul Vrișnilor - bhuvi āvṛtaḥ vṛṣṇi-cakra
Gopiilor nu le este egal să fie despărțite de Krișna, care le-a furat inimile
āśliṣya sama-śītoṣṇaṁ
prasūna-vana-mārutam
janās tāpaṁ jahur gopyo
na kṛṣṇa-hṛta-cetasaḥ 45
Ca cei ce practică austeritatea, fie iarnă fie vară - janāḥ tāpam śīta-uṣṇam
Florile pădurii sunt îmbrățișate de vânt în egală măsură - prasūna-vana āśliṣya mārutam sama
Dar Gopiilor (păstorițele) nu le este egal (să fie despărțite) - gopyaḥ jahuḥ na
de Krișna, care le-a furat inimile - kṛṣṇa hṛta cetasaḥ
Cei sunt ocupați cu venerarea Controlorului Suprem obțin rezultate spirituale
gāvo mṛgāḥ khagā nāryaḥ
puṣpiṇyaḥ śaradābhavan
anvīyamānāḥ sva-vṛṣaiḥ
phalair īśa-kriyā iva 46
Toamna vacile, căprioarele și păsările femele - śaradā gāvaḥ mṛgāḥ khagāḥ nāryaḥ
Sunt urmate de proprii bărbați și devin fertile - anvīyamānāḥ sva-abhavan puṣpiṇyaḥ vṛṣaiḥ
așa cum cei sunt ocupați cu (venerarea) Controlorului Suprem obțin rezultate (spirituale) - iva īśa-kriyāḥ phalaiḥ
Regele este chemat să asigure siguranța supușilor și să bage frica în hoți
Sri Krișna surclasează forma Hari a Domnului Transcendental
udahṛṣyan vārijāni
sūryotthāne kumud vinā
rājñā tu nirbhayā lokā
yathā dasyūn vinā nṛpa 47
O rege, când soarele (toamnei) răsare - nṛpa sūrya utthāne
Lotușii înfloresc din abundență - vāri-jāni udahṛṣyan
Cu excepția lotusului de noapte - vinā kumut
Așa cum un rege îi face pe oameni să nu aibă frică - yathā rājñā lokāḥ nirbhayāḥ
Dar nu și pe hoți - tu vinā dasyūn
pura-grāmeṣv āgrayaṇair
indriyaiś ca mahotsavaiḥ
babhau bhūḥ pakva-śaṣyāḍhyā
kalābhyāṁ nitarāṁ hareḥ 48
Pământul strălucește datorită bogăției grânelor pârguite - bhūḥ babhau āḍhyā śaṣya pakva
În orașe și sate au loc oblații ale primelor fructe - pura grāmeṣu āgrayaṇaiḥ
Și mari festivaluri ce încântau simțurile - ca mahā-utsavaiḥ indriyaiḥ
(Așa cum) expansiunea completă (Krișna) îl surclasează pe Domnul Transcendental Hari - kalā nitarām ābhyām hareḥ
Persoanele ce ating perfecțiunea obțin un corp spiritual
vaṇiṅ-muni-nṛpa-snātā
nirgamyārthān prapedire
varṣa-ruddhā yathā siddhāḥ
sva-piṇḍān kāla āgate 49
Comercianții, înțelepții, regii și brahmacearii - vaṇik muni nṛpa snātāḥ
Ies afară pentru a obține obiectul dorit - nirgamya prapedire arthān
După ce fuseseră opriți de sezonul ploios - ruddhāḥ varṣa
Așa cum persoanele perfecte obține propriul corp spiritual - yathā siddhāḥ sva-piṇḍān
Când sosește momentul - āgate kāle
