Srimad Bhagavatam Canto 10 Capitol 24
Șrimad Bhagavatam 10.24.1-7 (Cantoul 10, Capitolul 24 Strofele 1-7)
Pentru persoanele spirituale în această lume desigur nu există secrete,
considerare a diferențelor, a activităților ca fiind contrare,
a neutralității, neplăcerii sau dușmăniei
Cel ce este indiferent ca și cel ce-ți este dușman trebuiesc evitați
Iar cel ce-ți este ca sufletul este numit prieten
Oamenii acționează fie că au sau nu cunoaștere transcendentală.
Cei înțelepți acționează obținând perfecțiunea activității
În timp ce cei lipsiți de înțelepciune nu o obțin
śrī-śuka uvāca
bhagavān api tatraiva
baladevena saṁyutaḥ
apaśyan nivasan gopān
indra-yāga-kṛtodyamān 1
Șri Șuka spuse, "Totuși chiar acolo Domnul Transcendental " - śrī-śukaḥ uvāca api bhagavān tatra eva
Împreună cu zeul Bal i-au văzut pe păstorii rezidenți - baladevena saṁyutaḥ apaśyat gopān nivasan
Care se străduiau să facă un sacrificiu pentru Domnul Paradisurilor - kṛta udyamān yāga indra
tad-abhijño 'pi bhagavān
sarvātmā sarva-darśanaḥ
praśrayāvanato 'pṛcchad
vṛddhān nanda-purogamān 2
Deși Domnul Transcendental știa aceasta - api bhagavān tat-abhijñaḥ
Fiind sufletul tuturor și fiind atoate văzător - sarva-ātmā sarva-darśanaḥ
l-a întrebat cu respect pe Nanda - apṛcchat avanataḥ nanda
conducătorul celor mai în vârstă - puraḥ-gamān vṛddhān
kathyatāṁ me pitaḥ ko 'yaṁ
sambhramo va upāgataḥ
kiṁ phalaṁ kasya voddeśaḥ
kena vā sādhyate makhaḥ 3
"Tată, explică-mi pentru ce - pitaḥ kathyatām me kaḥ
Este această activitate laborioasă, - ayam sambhramaḥ
care sunt fructele după care alergi , - vaḥ kim phalam upāgataḥ
și pentru satisfacția cui faci ceremonia sacrificială - vā uddeśaḥ kasya makhaḥ
și cum o vei îndeplini - kena vā sādhyate
etad brūhi mahān kāmo
mahyaṁ śuśrūṣave pitaḥ
na hi gopyaṁ hi sadhūnāṁ
kṛtyaṁ sarvātmanām iha 4
asty asva-para-dṛṣṭīnām
amitrodāsta-vidviṣām
udāsīno 'ri-vad varjya
ātma-vat suhṛd ucyate 5
jñatvājñātvā ca karmāṇi
jano 'yam anutiṣṭhati
viduṣaḥ karma-siddhiḥ syād
yathā nāviduṣo bhavet 6
Tată am marea dorință să-mi spui acestea - pitaḥ mahān kāmaḥ mahyam brūhi etat
Și voi asculta. - śuśrūṣave
Cu siguranță pentru persoanele spirituale în această lume - hi sādhūnām iha
desigur nu există secrete, - hi na asti gopyam
considerare a diferențelor dintre toate sufletelor, - dṛṣṭīnām asva sarva atmanām
a activităților ce par contrare, - para kṛtyam
a neutralității, neplăcerii sau dușmăniei - udāsta vidviṣām amitra
Cel ce este indiferent ca șicel ce-ți este dușman - udāsīnaḥ ari-vat
Trebuiesc evitați - varjyaḥ
Iar cel ce-ți este ca sufletul este numit prieten - ātma-vat ucyate suhṛt
Oamenii acționează - janaḥ karmāṇi
fie că au sau nu cunoaștere transcendentală. - jñātvā ca ajñātvā
Cei înțelepți acționează - ayam viduṣaḥ anu tiṣṭhati
Obținând perfecțiunea activității - syāt karma-siddhiḥ
În timp ce cei lipsiți de înțelepciune nu o obțin - yathā aviduṣaḥ na
tatra tāvat kriyā-yogo
bhavatāṁ kiṁ vicāritaḥ
atha vā laukikas tan me
pṛcchataḥ sādhu bhaṇyatām 7
Astfel în ce privește activitatea ta yoga - tatra tāvat kriyā bhavatām yogaḥ
Unde este ea menționată, sau este o tradiție - kim vicāritaḥ atha vā laukikaḥ
Te întreb pentru a afla care-i adevărul - me pṛcchataḥ bhaṇyatām tat sādhu
Șrimad Bhagavatam 10.24.8-11 (Cantoul 10, Capitolul 24 Strofele 8-11)
Cel ce renunță la Datoria Prescrisă pentru a urma tradiția unor oameni
Datorită pasiunii, dușmăniei, fricii sau lăcomiei
Cu siguranță nu atinge ceea ce este auspicios
śrī-nanda uvāca
parjanyo bhagavān indro
meghās tasyātma-mūrtayaḥ
te 'bhivarṣanti bhūtānāṁ
prīṇanaṁ jīvanaṁ payaḥ 8
Șri Nanda spuse: Domnul Suprem al Ploii - śrī-nandaḥ uvāca bhagavān parjanyaḥ
este Indra. Norii sunt sunt forma sufletului său - indraḥ meghāḥ mūrtayaḥ ātma tasya
Ei lasă ploaie satisfăcând ființele - te abhivarṣanti prīṇanam bhūtānām
Prin apa ce susține viața - payaḥ jīvanam
taṁ tāta vayam anye ca
vārmucāṁ patim īśvaram
dravyais tad-retasā siddhair
yajante kratubhir narāḥ 9
Pentru noi și alții el este tatăl, cel ce întreține - vayam anye tam tāta patim
Și controlorul norilor - ca īśvaram vāḥ-mucām
Prin ceremoniile sacrificiale și venerarea oamenilor - kratubhiḥ yajante narāḥ
Se obține această avere (apa) pentru semințe - siddhaiḥ tat dravyaiḥ retasā
tac-cheṣeṇopajīvanti
tri-varga-phala-hetave
puṁsāṁ puruṣa-kārāṇāṁ
parjanyaḥ phala-bhāvanaḥ 10
În cele din urmă aceasta susține viața celor trei scopuri - śeṣeṇa tat upajīvanti tri-varga
(ale vieții materiale - Urmarea Datoriei Prescrise - Dharma,
obținerea avantajului - Artha și obținerea satisfacției - Kama)
și este cauza fructelor - phala-hetave
ce-i determină pe oameni să fie degustători ai plăcerii, - kārāṇām puṁsām puruṣa
fructele obținute în urma ploii - phala-bhāvanaḥ parjanyaḥ
ya enaṁ visṛjed dharmaṁ
paramparyāgataṁ naraḥ
kāmād dveṣād bhayāl lobhāt
sa vai nāpnoti śobhanam 11
Cel ce renunță la această Datorie Prescrisă - yaḥ visṛjet enam dharmam
Urmând tradiția unor oameni - āgatam paramparya naraḥ
Datorită pasiunii, dușmăniei, fricii sau lăcomiei - kāmāt dveṣāt bhayāt lobhāt
Cu siguranță nu atinge ceea ce este auspicios - saḥ vai na āpnoti śobhanam
Șrimad Bhagavatam 10.24.12-16 (Cantoul 10, Capitolul 24 Strofele 12-16)
Ființele se nasc datorită activităților din viețile anterioare și desigur
datorită activităților suferă distrugerea propriului corp.
Fericirea, nefericirea, frica și liniștea se obțin tot datorită propriilor activități
Propria natură achiziționată controlează desigur orice om
În această lume ființele urmează consecințele propriilor activități
care sunt făcute datorită propriei naturi achiziționate prin asocierile anterioare.
Omul nu poate face altceva ... decat cee ce-i este destinat să facă
Propria natură (achiziționată) controlează desigur (orice) om - svabhāva tantraḥ hi janaḥ
Propria natură achiziționată prin asocierile anterioare este urmată
În propria natură achiziționată este situată toată această lume cu semizeii, asurii (dușmanii lor) și oamenii
śrī-śuka uvāca
vaco niśamya nandasya
tathānyeṣāṁ vrajaukasām
indrāya manyuṁ janayan
pitaraṁ prāha keśavaḥ 12
Șri Șuka spuse, "După cea a ascultat cuvintele" - śrī śukaḥ uvāca niśamya vacaḥ
Lui Nanda și ale celorlalți locuitori din Vraja - nandasya tathā anyeṣām vraja-okasām
Keșava (Krișna) se adresă tatălui său - keśavaḥ prāha pitaram
Pentru a genera furia lui Indra - janayan manyum indrāya
śrī-bhagavān uvāca
karmaṇā jāyate jantuḥ
karmaṇaiva pralīyate
sukhaṁ duḥkhaṁ bhayaṁ kṣemaṁ
karmaṇaivābhipadyate 13
Domnul Transcendental spuse, "Ființele se nasc" - śrī-bhagavān uvāca jantuḥ jāyate
Datorită activităților (din viețile anterioare) și desigur - karmaṇā eva
Datorită activităților suferă distrugerea (propriului corp) - karmaṇā pralīyate
Fericirea, nefericirea, frica și liniștea - sukham duḥkham bhayam kṣemam
Se obțin tot datorită (propriilor) activități - abhipadyate karmaṇā eva
asti ced īśvaraḥ kaścit
phala-rūpy anya-karmaṇām
kartāraṁ bhajate so 'pi
na hy akartuḥ prabhur hi saḥ 14
Dacă există un anumit Controlor - cet asti kaścit īśvaraḥ
Care acordă fructele oricărei activități - phala-rūpī anya-karmaṇām
Chiar dacă cel ce acționează îl venerează - api kartāram bhajate
Acesta nu va primi (fructul unei activități) de la Domnul (său) - saḥ na hi prabhu
Făra a acționa în mod corespunzător - hi saḥ akartuḥ
kim indreṇeha bhūtānāṁ
sva-sva-karmānuvartinām
anīśenānyathā kartuṁ
svabhāva-vihitaṁ nṛṇām 15
În această lume ființele urmează consecințele - iha bhūtānām anuvartinām
Propriilor activități care sunt făcute - sva-sva karma kartum
Datorită propriei naturi (achiziționată prin asocierile anterioare). - svabhāva
Omul nu poate face altceva (ce nu-i este destinat să facă) - nṛṇām anīśena anyathā
Ce poate da Indra - kim vihitam indreṇa
svabhāva-tantro hi janaḥ
svabhāvam anuvartate
svabhāva-stham idaṁ sarvaṁ
sa-devāsura-mānuṣam 16
Propria natură (achiziționată) controlează desigur (orice) om - svabhāva tantraḥ hi janaḥ
Propria natură (achiziționată) este urmată - svabhāvam anuvartate
În propria natură (achiziționată prin asocierile anterioare) - svsabhāva
Este situată toată această lume - stham sarvam idam
Cu semizeii, asurii (dușmanii lor) și oamenii - sa deva asura mānuṣam
Șrimad Bhagavatam 10.24.17-18 (Cantoul 10, Capitolul 24 Strofele 17-18 )
Datorită activităților ființa condiționată de natura materială achiziționată
obține corpuri materiale superioare și inferioare - prāpya dehān ucca-avacān;
La care ... trebuie să renunțe
Activitățile fiind astfel uneori propriul dușman, prieten sau neutrale
Cât și învățătorul și Controlorul existenței condiționate
dehān uccāvacāñ jantuḥ
prāpyotsṛjati karmaṇā
śatrur mitram udāsīnaḥ
karmaiva gurur īśvaraḥ 17
tasmāt sampūjayet karma
svabhāva-sthaḥ sva-karma-kṛt
anjasā yena varteta
tad evāsya hi daivatam 18
Datorită activităților ființa (condiționată de natura materială achiziționată) - karmaṇā jantuḥ
Obține corpuri materiale superioare și inferioare - prāpya dehān ucca-avacān;
La care trebuie să renunțe - utsṛjati
Activitățile fiind astfel dușmanul, prietenul, neutrul - karma eva śatruḥ mitram udāsīnaḥ
Învățătorul și Controlorul - guruḥ īśvaraḥ.
De aceea trebuie ca ea să venereze activitatea - tasmāt sampūjayet karma
Executând propria activitatea (în care) - kṛt sva-karma
este situată (conform statului social și sacral) sthaḥ
și care desigur corespunde propriei naturi achiziționate - hi svabhāva
Căci aceasta este zeitatea sa - tat eva asya; daivatam
prin care este în mod direct angajată (în activități) - yena varteta añjasā
Șrimad Bhagavatam 10.24.19-21 (Cantoul 10, Capitolul 24 Strofele 19-21)
Krișna despre urmarea propriei Dharme conform statutului socio-sacral
ājīvyaikataraṁ bhāvaṁ
yas tv anyam upajīvati
na tasmād vindate kṣemaṁ
jārān nāry asatī yathā 19
Un lucru susține existența - ekataram ājīvya bhāvam
Dar cel care recurge la un altul - tu yaḥ anyam upajīvati
Asemenea unei femei ce nu este castă și are un amant - yathā nārī; asatī jārān
nu obține ca urmare ceea ce este auspicios -na tasmāt vindate kṣemam
varteta brahmaṇā vipro
rājanyo rakṣayā bhuvaḥ
vaiśyas tu vārtayā jīvec
chūdras tu dvija-sevayā 20
kṛṣi-vāṇijya-go-rakṣā
kusīdaṁ tūryam ucyate
vārtā catur-vidhā tatra
vayaṁ go-vṛttayo 'niśam 21
Brahmnul trăiește pentru da învățături spirituale - brahmaṇā varteta vipraḥ
Cel din clasa administrației și a conducerii pentru a proteja pe pământ - rājanyaḥ rakṣayā bhuvaḥ
Vaișya -Producătorii trăiesc pentru a face comerț - vaiśyaḥ jīvet tu vārtayā
Iar servitorii pentru a aduce servicii celor a doua oară născuți - śūdraḥ tu dvija-sevayā
Tika:
Cei a doua oară născuți sunt cei din celelalte trei clase sociale care primesc inițiere (așa zisa a doua naștere) conform clasei sociale din care fac parte: brahman, kșatrya și vaișya.
Astfel dintre cele patru feluri de ocupații (ale celor din clasa Vaișya) - tatra catuḥ-vidhā vārtā
Care se spune că sunt - ucyate
Agricultura, comerțul, protecția vacilor și împrumutul banilor - kṛṣi vāṇijya go-rakṣā kusīdam
noi suntem angajați neîntrerupt cu vacile, cel de-al patrulea - vayam vṛttayaḥ aniśam go tūryam
Șrimad Bhagavatam 10.24.22-30 (Cantoul 10, Capitolul 24 Strofele 22-30)
Propunere lui Krișna pentru executarea sacrificiului
sattvaṁ rajas tama iti
sthity-utpatty-anta-hetavaḥ
rajasotpadyate viśvam
anyonyaṁ vividhaṁ jagat 22
rajasā coditā meghā
varṣanty ambūni sarvataḥ
prajās tair eva sidhyanti
mahendraḥ kiṁ kariṣyati 23
Cauzele creației menținerii și distrugerii sunt - hetavaḥ utpatti sthiti anta
Pasiunea, bunătatea, și ignoranța - sattvam rajaḥ tamaḥ
Astfel Pasiunea este cauza creației universului - iti rajasā utpadyate viśvam
Interacțiunea reciprocă dând naștere varietății din univers - anyonyam vividham jagat
Pasiunea face norii să dea drumul la apa lor - rajasā coditāḥ meghāḥ varṣanti ambūni
Peste tot - sarvataḥ
Prin aceasta lumea își menține existența - taiḥ prajāḥ eva sidhyanti
Ce poate face marele Indra? - kim kariṣyati mahā-indraḥ
na naḥ purojanapadā
na grāmā na gṛhā vayam
vanaukasas tāta nityaṁ
vana-śaila-nivāsinaḥ 24
Tată căminul nostru nu este în oraș - tāta gṛhāḥ naḥ na puraḥ
Urmele picioarelor noastre nu sunt nici în sat - jana-padāḥ na grāmāḥ na
Noi suntem locuitori ai pădurii - vayam vana-okasaḥ
Care totdeauna locuim pe dealurile împădurite - nityam nivāsinaḥ śaila vana
tasmād gavāṁ brāhmaṇānām
adreś cārabhyatāṁ makhaḥ
ya indra-yāga-sambhārās
tair ayaṁ sādhyatāṁ makhaḥ 25
De aceea începe un sacrificiu - tasmāt ārabhyatām makhaḥ
Pentru vaci, brahmani și dealul (Govardhan) - gavām brāhmaṇānām adreḥ ca
Folosind ingredientele care erau pregătite - sambhārāḥ ye
Pentru ceremonia sacrificială a lui Indra - indra-yāga
Ducând la bun sfârșit această ceremonie sacrificială - taiḥ sādhyatām ayam makhaḥ
pacyantāṁ vividhāḥ pākāḥ
sūpāntāḥ pāyasādayaḥ
saṁyāvāpūpa-śaṣkulyaḥ
sarva-dohaś ca gṛhyatām 26
Lasă să se gătească multe varități de mâncare - pacyantām vividhāḥ pākāḥ
Care termină cu supa, încep cu orez dulce - sūpa-antāḥ pāyasa-ādayaḥ
Prăjituri coapte și prăjite - saṁyāva-āpūpa śaṣkulyaḥ
Și ia tot ce se obține din lapte - ca gṛhyatām sarva dohaḥ
hūyantām agnayaḥ samyag
brāhmaṇair brahma-vādibhiḥ
annaṁ bahu-guṇaṁ tebhyo
deyaṁ vo dhenu-dakṣiṇāḥ 27
anyebhyaś cāśva-cāṇḍāla-
patitebhyo yathārhataḥ
yavasaṁ ca gavāṁ dattvā
giraye dīyatāṁ baliḥ 28
Voi le veți da Brahmanilor, - vaḥ tebhyaḥ deyam brāhmaṇaiḥ
cunoscătorilor spiritualității împreună cu zeii focului - brahma-vādibhiḥ samyak hūyantām agnayaḥ
mâncarea ce are o grămadă de calități - annam bahu-guṇam
și le veți face cadou vaci - dhenu-dakṣiṇāḥ
și de asemenea și altora precum câinii, - ca anyebhyaḥ ā-śva
și cei mai răi dintre cei decăzuți - cāṇḍāla patitebhyaḥ
precum și celor care merită - yathā arhataḥ
vacilor li se va da iarbă - ca gavām dattvā yavasam
iar muntelui (Govardhn) i se va aduce ofrande - giraye dīyatām baliḥ
sv-alaṅkṛtā bhuktavantaḥ
sv-anuliptāḥ su-vāsasaḥ
pradakṣiṇāṁ ca kuruta
go-viprānala-parvatān 29
După ce ați mâncat spre deplina satisfacția - bhuktavantaḥ
Să vă decorați deosebit și să vă ungeți cu santal - su-alaṅkṛtāḥ su-anuliptāḥ
Să vă îmbrăcați frumos și să înconjurați - su-vāsasaḥ kuruta pradakṣiṇām ca
Vacile, pe învățați, focul sacrificial și dealul (Govardhan) - go vipra anala parvatān
etan mama mataṁ tāta
kriyatāṁ yadi rocate
ayaṁ go-brāhmaṇādrīṇāṁ
mahyaṁ ca dayito makhaḥ 30
Aceasta este gândirea mea - etat mama matam
Tată, dacă-ți place pune o în aplicare - tāta yadi rocate kriyatām
Acest sacrificiu va fi pe placul - ayam makhaḥ dayitaḥ
Vacilor, brahmanilor, dealului (Govardhan) și al Meu - go-brāhmaṇa-adrīṇām mahyam
Șrimad Bhagavatam 10.24.31-38 (Cantoul 10, Capitolul 24 Strofele 31-38 )
din Krișna a apărut o altă formă familiară păstorilor spunând, "Eu sunt muntele
și având o formă uriașa a devorat nenumăratele ofrandele
śrī-śuka uvāca
kālātmanā bhagavatā
śakra-darpa-jighāṁsayā
proktaṁ niśamya nandādyāḥ
sādhv agṛhṇanta tad-vacaḥ 31
tathā ca vyadadhuḥ sarvaṁ
yathāha madhusūdanaḥ
vācayitvā svasty-ayanaṁ
tad-dravyeṇa giri-dvijān
upahṛtya balīn samyag
ādṛtā yavasaṁ gavām
go-dhanāni puraskṛtya
giriṁ cakruḥ pradakṣiṇam 33
Șri Șuka spuse, ascultând cele spuse - śrī-śukaḥ uvāca niśamya proktam
De Domnul Transcendental, (care este) sufletul timpului, - bhagavatā kāla-ātmanā
pentru a distruge mândria lui Șakra (Indra) - jighāṁsayā darpa śakra
începând cu Nanda (toți) au acceptat excelentele Sale cuvinte- nanda-ādyāḥ agṛhṇanta sādhu tat-vacaḥ
Și astfel au executat tot, așa cum fusese vorbit - tathā ca vyadadhuḥ sarvam yathā āha
De Madhu-sudhan (Krișna) - madhusūdanaḥ
brahmanii au recitat die scrierile auspicioase - dvijān vācayitvā svasti-ayanam
au venerat cu ofrande dealul (Govardhan) - upahṛtya balīn tat-dravyeṇa giri
și au arătat respect vacilor, dându-le iarbă - ādṛtāḥ gavām yavasam
au pus apoi toate vitele în fața lor - samyak go-dhanāni puraskṛtya
și au înconjurat în cerc dealul (Govardhan) - pradakṣiṇam cakruḥ girim
anāṁsy anaḍud-yuktāni
te cāruhya sv-alaṅkṛtāḥ
gopyaś ca kṛṣṇa-vīryāṇi
gāyantyaḥ sa-dvijāśiṣaḥ 34
Păstorițele frumos ornamentate s-au urcat în căruțele - gopyaḥ su-alaṅkṛtāḥ āruhya anāṁsi
La care erau înjugați bivolii - anaḍut-yuktāni
Și (au început) să cânte împreună cu brahmanii - ca te gāyantyaḥ sa dvija
gloriile lui Krișna și binecuvântări - kṛṣṇa-vīryāṇi ca āśiṣaḥ
kṛṣṇas tv anyatamaṁ rūpaṁ
gopa-viśrambhaṇaṁ gataḥ
śailo 'smīti bruvan bhūri
balim ādad bṛhad-vapuḥ 35
Apoi din Krișna a apărut o altă formă - tu iti kṛṣṇaḥ gataḥ anyatamam rūpam
Familiară păstorilor - gopa-viśrambhaṇam
spunând, "Eu sunt muntele" - bruvan asmi śailaḥ
și având o formă uriașa a devorat nenumăratele ofrandele - bṛhat-vapuḥ ādat bhūri balim
tasmai namo vraja-janaiḥ
saha cakra ātmanātmane
aho paśyata śailo 'sau
rūpī no 'nugrahaṁ vyadhāt 36
Împreună cu oamenii din Vraja - saha vraja-janaiḥ
Sufletul sufletelor (Krișna) - ātmanātmane
A oferit plecăciuni acestui munte - namaḥ tasmai cakre
Oh, vedeți cum muntele - aho paśyata śailaḥ
A luat această formă - asau rūpī
Pentru a ne binecuvânta cu mila (sa) - naḥ vyadhāt anugraham
eṣo 'vajānato martyān
kāma-rūpī vanaukasaḥ
hanti hy asmai namasyāmaḥ
śarmaṇe ātmano gavām 37
Acesta, asumând (orice) formă dorește - eṣaḥ avajānataḥ kāma-rūpī
cu siguranță îi poate ucide pe rezidenții muritori ai pădurii - hi hanti okasaḥ martyān vana
să ne plecăm acestuia pentru a ne da protecție - namasyāmaḥ asmai ātmanaḥ śarmaṇe
(nouă) și vitelor - gavām
ity adri-go-dvija-makhaṁ
vāsudeva-pracoditāḥ
yathā vidhāya te gopā
saha-kṛṣṇā vrajaṁ yayuḥ 38
Astfel a fost executat sacrificiul - iti vidhāya makham
Pentru muntele (Govardhan), vite și brahmani - adri go dvija
Așa cum a fost recomandat de Domnul Transcendental - yathā pracoditāḥ vāsudeva
Iar ei împreună cu păstorii și Krișna - te gopāḥ saha-kṛṣṇāḥ
s-au reintors în Vraja - vrajam yayuḥ
