Srimad Bhagavatam Canto 10 Capitol 54

Pedepsirea lui Rukmi
Fericirea și nefericirea oamenilor nu sunt date de nimic altceva
decât de gratificarea simțurilor prin propriile acțiuni

dṛṣṭvā bhrātṛ-vadhodyogaṁ rukmiṇī bhaya-vihvalā
patitvā pādayor bhartur uvāca karuṇaṁ satī  32
śrī-rukmiṇy uvāca yogeśvarāprameyātman
deva-deva jagat-pate hantuṁ nārhasi kalyāṇa
bhrātaraṁ me mahā-bhuja  33

śrī-śuka uvāca tayā paritrāsa-vikampitāṅgayā śucāvaśuṣyan-mukha-ruddha-kaṇṭhayā
kātarya-visraṁsita-hema-mālayā gṛhīta-pādaḥ karuṇo nyavartata  34
cailena baddhvā tam asādhu-kārīṇaṁ  sa-śmaśru-keśaṁ pravapan vyarūpayat
tāvan mamarduḥ para-sainyam adbhutaṁ yadu-pravīrā nalinīṁ yathā gajāḥ  35

kṛṣṇāntikam upavrajya dadṛśus tatra rukmiṇam
tathā-bhūtaṁ hata-prāyaṁ dṛṣṭvā saṅkarṣaṇo vibhuḥ
vimucya baddhaṁ karuṇo bhagavān kṛṣṇam abravīt  36
asādhv idaṁ tvayā kṛṣṇa kṛtam asmaj-jugupsitam
vapanaṁ śmaśru-keśānāṁ vairūpyaṁ suhṛdo vadhaḥ  37
maivāsmān sādhvy asūyethā bhrātur vairūpya-cintayā
sukha-duḥkha-do na cānyo ’sti yataḥ sva-kṛta-bhuk pumān  38

Văzând că fratele ei era pe cale de a fi ucis, Rukmiṇī fiind înfricoșată și agitată a căzut la picioarele
    dṛṣṭvā bhrātṛ udyogam vadha rukmiṇī bhaya vihvalā patitvā pādayoḥ
soțului ei (Krișna) și vorbi virtuos și cuprinsă de milă.
       bhartuḥ uvāca satī karuṇam

Śrī Rukmiṇī spuse, „Controlor al puterilor Yoga, Suflet fără de măsură, Zeu al zeilor, Maestru al universului,
    śrī-rukmiṇī uvāca yoga-īśvara aprameya-ātman deva-deva jagat-pate
oh tu Cel ce este auspicios și ale cărui brațe sunt puternice, Te rog nu-l ucide pe fratele meu.”
    kalyāṇa mahā-bhuja hantum na arhasi bhrātaram me

Śrī Śuka spuse, „Datorită fricii corpul a început să-i tremure, datorită îngrijorării gura i s-a uscat și gâtul i s-a sufocat
    śrī-śukaḥ uvāca paritrāsa aṅgayā tayā vikampita śucā mukha avaśuṣyat kaṇṭhayā ruddha
Datorită agitației colierul de aur i s-a împrăștiat la picioarele eroului (Krișna), care datorită compasiunii s-a oprit
    kātarya mālayā hema visraṁsita pādaḥ gṛhīta karuṇaḥ nyavartata

dar l-a legat pe acest răufăcător cu sfori și l-a desfigurat tăindu-i o parte din păr și din mustață,
    baddhvā tam asādhu-kāriṇam cailena vyarūpayat sa-śmaśru-keśam pravapan
Între timp extraordinarii eroi Yadavi au zdrobit armata adversă, așa cum un elefant o face cu o floare de lotus
    tāvat adbhutam yadu-pravīrāḥ mamarduḥ para sainyam yathā gajāḥ nalinīm

și apropiindu-se de Krișna, aceștia l-au văzut acolo pe Rukmi în acea stare, practic ca și ucis
    upavrajya antikam kṛṣṇa dadṛśuḥ tatra rukmiṇam tathā-bhūtam prāyam hata

Văzându-l, omnipotentul Sankarșan (Bal-Raam) l-a eliberat datorită compasiunii pe cel legat (Rukmī)
    dṛṣṭvā saṅkarṣaṇaḥ vibhuḥ  vimucya karuṇaḥ baddham
Și i s-a adresat Domnului Transcendental Krișna, "Oh Krișna, ceea ce ai făcut pentru un membru al familiei
    abravīt bhagavān kṛṣṇam kṛṣṇa idam tvayā kṛtam suhṛdaḥ
nu este corect din partea noastră - asādhu asmat

Desfigurarea disprețuitoare prin tăierea mustății și a părului este asemenea morții
    vairūpyam jugupsitam vapanam śmaśru-keśānām vadhaḥ
Virtuoasă domnișoară, te rog să nu fi nemulțumită de noi, gândindu-te la desfigurarea fratelui tău
    sādhvi mā eva asūyethāḥ asmān cintayā vairūpya bhrātuḥ
Fericirea și nefericirea oamenilor nu sunt date de nimic altceva, decât de dorința de a te bucura prin propriile acțiuni."
    sukha duḥkha pumān daḥ na ca anyaḥ asti yataḥ bhuk sva kṛta

Tika:

De remarcat este că reacțiunile propriilor acțiuni, pot fi resimțite în vieți viitoare,

de exemplu când facem ofense, pentru care nu suntem pedepsiți

sau face fapte bune, pentru care nu suntem răsplătiți,

așa cum în viața actuală resimțim reacțiuni ale unor activități din vieți anterioare,

neînțelegând de ce ni se întâmplă anumite lucruri, pentru care se pare că nu am fi responsabili,

începând cu nașterea într-o anumită familie, într-o anumită țară,

sau dotarea cu anumite înclinații, care uneori nu au neapărat de-a face cu înclinațiile familiei.

vezi

Sensul Reincarnării
Gândirea, Conștiința și reincarnarea
Migrația Sufletelor
Logica și reincarnarea
Dovezi materialiste
Reincarnarea în Creștinism
Reincarnare - numai demonii
Exemple de copii ce vorbesc de la început o limbă diferită...
Yayati și renașterea

Zeul zeiței ce guvernează peste Energia iluzorie, Domnul Transcendental,
Îi face pe oameni să uite de suflet (adevăratul eu)
Și să considere astfel că Eul este corpul
Și astfel ei împart ființele în prieteni, dușmani și neutri

bandhur vadhārha-doṣo ’pi na bandhor vadham arhati
tyājyaḥ svenaiva doṣeṇa hataḥ kiṁ hanyate punaḥ  39
kṣatriyāṇām ayaṁ dharmaḥ prajāpati-vinirmitaḥ
bhrātāpi bhrātaraṁ hanyād yena ghoratamas tataḥ  40
rājyasya bhūmer vittasya striyo mānasya tejasaḥ
mānino ’nyasya vā hetoḥ śrī-madāndhāḥ kṣipanti hi  41

Chiar dacă o rudă merită moartea datorită răului făcut

    api bandhuḥ arha vadha doṣaḥ

nu trebuie ucisă ci alungată din familie

    na arhati vadham tyājyaḥ bandhoḥ

ea este ucisă de propriul păcat, ce rost are să o mai ucidem

    hataḥ svena eva doṣeṇa kim punaḥ hanyate

Această Datorie Prescrisă a luptătorilor stabilită

    ayam dharmaḥ kṣatriyāṇām vinirmitaḥ

De Progenitor (prima fință din univers - Brahmaa) prevede chiar și

    prajāpati tataḥ api

fratele să fie ucis de frate, ceea ce este îngrozitor

    bhrātā hanyāt bhrātaram yena ghora-tamaḥ

Cei care sunt înfumurați comit insulte pentru că sunt orbiți de trufie

    mada kṣipanti andhāḥ māninaḥ

datorită propriilor opulențe: a regatului, pământului, bogăției

    hetoḥ śrī rājyasya bhūmeḥ vittasya

femeilor, onorurilor sau orice altceva

    striyaḥ mānasya tejasaḥ anyasya vā hi

taveyaṁ viṣamā buddhiḥ sarva-bhūteṣu durhṛdām
yan manyase sadābhadraṁ suhṛdāṁ bhadram ajña-vat  42
ātma-moho nṛṇām eva kalpate deva-māyayā
suhṛd durhṛd udāsīna iti dehātma-māninām  43

Această inteligență a ta (Rukmini) nu este egal dispusă față de toate ființele,

    iyam buddhiḥ tava viṣamā sarva-bhūteṣu

ci asemenea oamenilor ignoranți Dorești binele celor care sunt dușmanii

    ajña-vat manyase bhadram yat durhṛdām

Și mereu vor rău celor ce-ți vor binele

    sadā abhadram suhṛdām

(Domnul Transcendental) Zeul zeiței ce guvernează peste Energia iluzorie

    deva māyayā

Îi face pe oameni să uite de suflet (adevăratul eu)

    nṛṇām mohaḥ ātma

Și să considere astfel că Eul este corpul

    māninām iti ātma deha

Și astfel ei împart ființele în prieteni, dușmani și neutri

    eva kalpate suhṛt durhṛt udāsīnaḥ

Tika: Vezi și
Sufletul este Eul
Sufletul este iluzionat
Falsul Ego I
Falsul Ego II
Sufletul și Experiența în Apropierea Morți

Bal-raam despre Natura Sufletului și a Supra-sufletului

eka eva paro hy ātmā sarveṣām api dehinām
nāneva gṛhyate mūḍhair yathā jyotir yathā nabhaḥ  44
deha ādy-antavān eṣa dravya-prāṇa-guṇātmakaḥ
ātmany avidyayā kḷptaḥ saṁsārayati dehinam  45
nātmano ’nyena saṁyogo viyogaś casataḥ sati
tad-dhetutvāt tat-prasiddher dṛg-rūpābhyāṁ yathā raveḥ  46
janmādayas tu dehasya vikriyā nātmanaḥ kvacit
kalānām iva naivendor mṛtir hy asya kuhūr iva  47
yathā śayāna ātmānaṁ viṣayān phalam eva ca
anubhuṅkte ’py asaty arthe tathāpnoty abudho bhavam  48
tasmād ajñāna-jaṁ śokam ātma-śoṣa-vimohanam
tattva-jñānena nirhṛtya sva-sthā bhava śuci-smite  49

Există cu siguranță un singur Supra-Suflet - ekaḥ eva hi para ātmā
Deși el este în toate ființe încorporate - api sarveṣām dehinām
Ca lumina, ca cerul - yathā jyotiḥ yathā nabhaḥ
Cei ignoranți îl percep ca și cum ar fi multe (Supra-Suflete) - mūḍhaiḥ gṛhyate iva nānā

Tika: Vezi
Suprasufletul în Bhagavad-gita
Suprasufletul în Bhagavad-Puran
Suprasufletul în Upanișade

Acest corp material are un început și (ca tot ce are un început și) un sfârșit

    eṣaḥ dehaḥ vān ādi anta

El este alcătuit din elemente grosiere, suflul vital și calități materiale

    ātmakaḥ dravya prāṇa guṇa

Care impun asupra sufletului încorporat necunoașterea (spiritualității)

    kḷptaḥ ātmani dehinam avidyayā

Și ciclul nașterii și-al morții (în care sufletul primește roluri cu care acesta se identifică) - saṁsārayati

Virtuoasă (domnișoară), sufletul nu are legătură sau separare

    sati ātmanaḥ na saṁyogaḥ ca viyogaḥ

Față de nimic din ceea ce este iluzoriu (material)

    anyena tat asataḥ

Fiind cauza revelării acestuia, așa cum soarele (este cauza) vederii formelor

    hetutvāt prasiddheḥ yathā raveḥ dṛk rūpābhyām

Așa cum o persoană care doarme se percepe pe sine, obiectele simțurilor și rezultatele (acțiunilor sale), deși (acestea sunt ireale)

    yathā śayānaḥ anubhuṅkte ātmānam viṣayān phalam api

la fel și cel ce nu are putere de discernământ (inteligență) (ca și cum ar doarmi) nu realizează că natura existenței materiale este ireală

    eva ca abudhaḥ tathā āpnoti arthe bhavam asati

De aceea dă la o parte prin Adevărul Cunoașterii Transcendentale lamentarea care se naște datorită ignoranței

    tasmāt nirhṛtya tattva jñānena śokam jam ajñāna

în care este absorbit sufletul iluzionat

    śoṣa ātma vimohanam

Și reinstaurează-te în propria stare spirituală, oh cea cu zâmbet pur- sva-sthā bhava śuci-smite

Inteligența puternică ține mintea în frâu și astfel se atinge pacea interioară

śrī-śuka uvāca evaṁ bhagavatā tanvī rāmeṇa pratibodhitā
vaimanasyaṁ parityajya mano buddhyā samādadhe 50

Șri Șuka spuse, „Primind astfel instrucțiuni de la Domnul Transcendental Raam anxietatea

    Śrī śukaḥ uvāca evam pratibodhitā bhagavatā rāmeṇa vaimanasyam

celei cu mijlocel subțire (Rukmini) a fost înlăturată iar mintea i-a fost liniștită de inteligență

    tanvī parityajya manaḥ samādadhe buddhyā

Tika: În acest sens Șri Krișna îi spune lui Argiuna:

bhogaiśvarya-prasaktānāṁ tayāpahṛta-cetasām
vyavasāyātmikā buddhiḥ samādhau na vidhīyate (Bhagavad-gita 2.44)

Mintea celor ce sunt ataşaţi de plăcerea materială şi opulenţă, este fără de liniște

    cetasām tayā prasaktānām bhoga aiśvarya apahṛta

pentru că nu a fos atinsă forța spirituală a inteligenţei de a da liniște (de a liniști mintea)

    na vidhīyate vyavasāya-ātmikā buddhiḥ samādhau

Inteligența este cea care ia hotărârile conform informațiilor și reacțiunilor din mediul în care ne aflăm.
(ceea ce se poate înțelege și din programarea Inteligenței Artificiale, bazată pe programarea de hotărâri adecvate ... reacțiunilor).

Mintea, spre deosebire de inteligență, nu ia în considerare reacțiunile ci dorește doar să gratifice cele cinci simțuri și pe ea însăși.

Dacă mintea este mai puternică decât inteligența,
înseamnă că dorința de gratificare a simțurilor este mai puternică decât interesul pentru reacțiunile ce apar în urma gratificării simțurilor
și atunci inteligența urmează mintea, în loc să o controleze, adică ia hotărâri conform cerințelor minții de a gratifica simțurile.

De exemplu mintea primește informații despre posibilitatea de a se bucura de prăjituri
și după o foarte rapidă procesare (conform funcțiilor sale: gândire, simțire, voire și conștiință vezi Funcțiunile Minții)
vrea să gratifice limba și burta.
Dacă în ciuda faptului că se cunoaște că una dintre reacțiunile acestei gratificări a limbii și burții,
poate fi și  îngrășarea, care nu este de dorit, se continuă să se mănânce dulciuri,
înseamnă că inteligența este mai slabă decât mintea.
Dacă bucuria de a pierde din greutate devine mai mare decât cea de a mânca prăjituri, atunci mintea devine aliata inteligenței.

În planul spiritual trebuie să ai o inteligență spirituală, bazată
pe informații spirituale, vezi Transcendență și creație
și reacțiunile care apar în urma unei practici spirituale.

Fără aceste reacțiuni ale practicii spirituale, inteligența spirituală va fi mai slabă decât mintea, care va căuta în continuare gratificarea simțurilor materiale.
Dacă bucuria de a experimenta diferite realizări spirituale
obținute în urma practicii spirituale (sadhana bhakti)
devine mai mare decât bucuria gratificării simțurilor, atunci mintea se spune că se spiritualizează,
devenind astfel aliata inteligenței.

Krișna se căsătorește cu Rukmini

prāṇāvaśeṣa utsṛṣṭo dviḍbhir hata-bala-prabhaḥ
smaran virūpa-karaṇaṁ vitathātma-manorathaḥ
cakre bhojakaṭaṁ nāma nivāsāya mahat puram  51
ahatvā durmatiṁ kṛṣṇam apratyūhya yavīyasīm
kuṇḍinaṁ na pravekṣyāmīty uktvā tatrāvasad ruṣā  52

Alungat de dușmanii săi, rămas doar cu suflul vital, cu puterea și strălucirea distrusă
    utṣṛṣṭaḥ dviḍbhiḥ avaśeṣaḥ prāṇa bala prabhaḥ hata
și neuitând că fusese desfigurat, (Rukmi), ale cărui proprii dorințe fuseseră nerealiste,
    smaran virūpa-karaṇam ātma manaḥ-rathaḥ vitatha
și-a făcut ca rezidență un mare oraș pe care l-a numit Bhoja-kaṭa
    akre nivāsāya mahat puram bhoja-kaṭam nāma
conform cu ceea ce spusese la furie, „Fără să-l ucid pe Krișna, care-i înfumurat și fără să o aduc înapoi
     iti uktvā ruṣā ahatvā kṛṣṇam durmatim apratyūhya
pe sora sa, n-am să mai intru în Kundina (capitala regatului)” și astfel și-a făcut rezidența acolo (în Bhoja-kaṭa).
    yavīyasīm na pravekṣyāmi kuṇḍinam tatra avasat

bhagavān bhīṣmaka-sutā evaṁ nirjitya bhūmi-pān
puram ānīya vidhi-vad upayeme kurūdvaha  53   
tadā mahotsavo nṝṇāṁ  yadu-puryāṁ gṛhe gṛhe
abhūd ananya-bhāvānāṁ kṛṣṇe yadu-patau nṛpa  54
narā nāryaś ca muditāḥ pramṛṣṭa-maṇi-kuṇḍalāḥ
pāribarham upājahrur varayoś citra-vāsasoḥ  55
sikta-mārgā mada-cyudbhir  āhūta-preṣṭha-bhūbhujām
sā vṛṣṇi-pury uttambhitendra-ketubhir vicitra-mālyāmbara-ratna-toraṇaiḥ
babhau prati-dvāry upakḷpta-maṅgalair āpūrṇa-kumbhāguru-dhūpa-dīpakaiḥ  56
gajair dvāḥsu parāmṛṣṭa-rambhā-pūgopaśobhitā  57
kuru-sṛñjaya-kaikeya-vidarbha-yadu-kuntayaḥ
mitho mumudire tasmin sambhramāt paridhāvatām  58
rukmiṇyā haraṇaṁ śrutvā gīyamānaṁ tatas tataḥ
rājāno rāja-kanyāś ca babhūvur bhṛśa-vismitāḥ  59
dvārakāyām abhūd rājan mahā-modaḥ puraukasām
rukmiṇyā ramayopetaṁ dṛṣṭvā kṛṣṇaṁ śriyaḥ patim  60

Învingându-i astfel pe conducătorii pământului, Domnul Transcendental a adus-o pe fica lui Bhișmaka (Rukmini)
    nirjitya evam bhūmi-pān bhagavān ānīya bhīṣmaka-sutām
în orașul său și s-a căsătorit (cu ea) conform ritului Vedic, o protector al Kauravilor
    puram vidhi-vat upayeme kuru-udvaha

Și atunci locuitori orașului Yadavilor (Dvaraka) au făcut un mare festival
    tadā nṝṇām yadu-puryām mahā-utsavaḥ
Nu a existat nici o casă în care Krișna, protectorul Yadavilor să nu fie iubit, oh rege
    abhūt gṛhe gṛhe kṛṣṇe yadu-patau ananya-bhāvānām nṛpa

Bărbații și femeile, plini de bucurie, au prezentat cu respect ca daruri de nuntă cercei
    narāḥ nāryaḥ ca muditāḥ upājahruḥ pāribarham kuṇḍalāḥ
giuvaeruri strălucitoare și îmbrăcăminte minunată pentru mire și mireasă
    maṇi pramṛṣṭa varayoḥ citra

În acel oraș al Vrișnilor au fost ridicate coloane și arcuri festive la fiecare pasaj
sā vṛṣṇi-purī uttambhita indra-ketubhiḥ toraṇaiḥ prati dvāri

Ele au fost împodobite cu tot felul de ghirlande, stegulețe și giuvaeruri
    upakḷpta vicitra mālya ambara ratna
și aranjamente auspicioase cu recipiente cu apă parfumată cu aguru, bețișoare parfumate și lămpi
    babhau maṅgalaiḥ āpūrṇa kumbha aguru dhūpa dīpakaiḥ

Străzile au fost stropite de secrețiile ce curgeau din frunțile elefanților iubiților regi invitați
    mārgā sikta mada cyudbhiḥ gajaiḥ preṣṭha bhū-bhujām āhūta
Înfrumusețând intrările au fost puși bananierei și nuci de betel
    upaśobhitā dvāḥsu parāmṛṣṭa rambhā pūga

Membri familiilor Kuru, Sṛñjaya, Kaikeya, Vidarbha, Yadu și Kunti s-au bucurat împreună
    kuru-sṛñjaya-kaikeya-vidarbha-yadu-kuntayaḥ mumudire mithaḥ
excitați în acel (festival) în care toți se agitau
    sambhramāt tasmin paridhāvatām

Regii și fetele lor s-au minunat foarte auzind despre modul în care fusese furată Rukmini
      rājānaḥ ca rāja-kanyāḥ babhūvuḥ bhṛśa-vismitāḥ śrutvā haraṇam rukmiṇyāḥ
(fapte) care erau cântate pretutindeni - gīyamānam; tataḥ tataḥ

Oh rege (Parikșit) cetățenii orașului Dvaraka au fost foarte bucuroși să o vadă pe Rukmini
    rājan pura-okasām dvārakāyām abhūt mahā-modaḥ dṛṣṭvā rukmiṇyā
Zeița Fericirii împreună cu Krișna, Domnul Opulențelor.
    ramayā upetam kṛṣṇam patim śriyaḥ