Lecția 28 Rădăcina (dhātu) și trunchiul (aṅga)

În sanscrită nu există articol.
Fiu(l) vorbește - putraḥ vadati – पुत्रः वदति.
Vad înseamnă a vorbi iar
vad-ati - el, ea vorbește.

Vad este rădăcina (dhātu - धातु) iar -ati este terminația (tiṅ - तिण) pentru persoana a treia singular.
În dicționarul sanscrit se dă rădăcina (dhātu) sau trunchiul (aṅga) unui cuvânt. Pentru a înțelege mai bine noțiunea de rădăcină, voi prezenta Indicativul Prezent al cuvântului german tragen, în comparație cu sanscrită și germana veche:

Mai întâi se observă înrudirea celor două limbi și în acest context este de menționat înrudirea evidentă a limbii sanscrite cu limbile europene.

În al doilea rând se observă rădăcina cuvântului - bh-r care în germana veche ia forma b-r, cât și terminațiile care sunt asemănătoare.

Dacă privim diferite forme ale acestui cuvânt german, care se regăsesc în limba engleză care au un înțeles asemănător cu  „birit“: 'bear, bearing, borne, burden', observăm aceeași rădăcină b-r.

Vocala îngroșată, de ex. bharati – el poartă, va fi accentuată.
Observăm că în interioarul rădăcinii bh-r a fost introdusă vocala a.
Ceea ce a rezultat: bh-a-r se numește trunchi (în cazul substantivelor se pornește de la trunchi nu de la rădăcină).

Încă un a sau ā stă între Trunchi și terminație, de exemplu terminația -ti de la persoana a treia singular: bh-a-r-a-ti.