Adi / Astika Parva 31-40

31. Jignirea înțelepților Valakhilyas -crearea lui Garuda

Saunaka spuse, 'O o fiu al unui Suta, care a fost greșeala lui Indra (Domnul zeilor)t, care a fost actul său de neglijență?
Cum s-a născut Garuda ca urmare ale penitențelor ascetice ale acelor Valakhilya? De ce l-a primit Kasyapa--un Brahman--pe Domnul păsărilor ca fiu?
Și de ce era invincibil și imposibil de a fi ucis de vreo ființă? De ce era capabil acel călător al cerurilor să meargă oriunde dorea și să folosească
orice cantitate de energie avea nevoie? Dacă aceste lucruri sunt descrise în Purana, aș vrea să aud despre ele.'

"Sauti sspuse, 'Ceea ce m-ai îndrebat, este într-adevăr subiectul Puranei. O tu cel a doua oară născut, ascultă în timp ce am să-l recit în întregime.
"Odată de mult, când unul dintre domnii creației, Kasyapa, era angajat într-un sacrificiu, pentru a obține urmași, Rishii, Sura și Gandharvi, toți l-au ajutat.
Iar Indra a fost numit de Kasyapa să aducă ceea ce era necesar pentru alimentarea focului sacrificial; și cu el acei asceți Valakhilyas, și toate celelalte zeități.
Iar Domnul Indra, luând după puterea sa o greutate ce era asemenea unui munte, a cărat-o fără mare efort.

Iar pe drum a văzut niști Riși, ale căror corpuri erau de mărimea degetului mare, care împreună cărau doar o singură frunză de Palasa.
Iar acei Riși, datorită ascetismului lor erau foarte slabi și aproape cufundați în propriile lor corpuri. Și erau atât de slăbiți încât earu deranjați
de faptul că se cufundaseră în apa adunată în ampreta lăsat de copita unei vaci.
Iar Purandara (numele acelui Indra), fiind mândru de puterea sa, privi către ei surprins, și râzând de ei, i-a părăsit, și i-a insultat trecând peste capetele lor.
Iar acei Riși fiind astfel insultați, s-au supărat și s-au infuriat. Și au făcut pregătiri pentru un mare sacrificiu de care Indra s-a înspământat.

Ascultă, O Saunaka, despre dorința exprimată de acei înțelepți, și excelenți asceți, care turnau unt pur în focul sacrificial și rosteau tare mantre,
'Să fie un alt Indra al zeilor, capabil să meargă oriunde, doar prin propria-i voință, și să poată folosi orice măsură de energie după cum dorește, și să-l facă să plângă (pe actualul) domn al zeilor.
Prin penitențele noastre ascetice fie ca cineva să se ridice, rapid ca mintea și pe deasupra extraordinar.'
Și domnul cerurilor, cel al celor 100 de sacruficii, auzind despre acestea, s-a alarmat tare și a căutat protecția celui ce urma jurăminte garele - Kasyapa.
Iar progenitorul (Prajapati) Kasyapa, auzind totul de la Indra, s-a dus la Valakhilya și i-a întrebat dacă sacrificiul lor a fost încununat de succes.

Iar acei Riși care nu spuneau decât adevărul, spuseră, 'Așa să fie cum spui!'
Iar Prajapati Kasyapa pacificându-i, vorbi către ei astfel, 'Prin cuvântul lui Brahmaa (prima ființă din univers), acest (Indra) a fost făcut Domnul celor trei lumi
(lumea zeilor (sura(, lumea dușmanilor zeilor (asura) și lumea oamenilor). Iar voi asceților vă străduiți să creați un alt Indra! O, voi cei excelenți, nu se cade să falsificați cuvândul lui Brahmaa.
Totuși fie ca scopul pe care dorinți să-l realizați prin strădaniiloe voastre să fie atins. Fie ca să se ridice un Indra (Domn) al creaturiilor înaripate, dotat în mod excesiv cu putere!
Aveți milă de Indra care în fața voastră este umil.' Iar Valakhilya, fiind astfel adresați de Kasyapa, după ce i-au oferit respectul lor acelui Muni, Prajapati Kasyapa, i se adresară acestuia:

" Valakhilya spuseră, 'O Prajapati, acest sacrificiu al nostru este pentru un Indra! Într-adevăr acesta a fost menit pentru un fiu ce-ți va fi născut ție!
Fie ca această sarcină să fie a ta. Iar în această privință fă ceea ce crezi de cuvință.'
"Sauti continuă, 'Între timp fiind mișcată de dorința de a obține urmași, buna fată a lui Daksha, amiabila și norocoasa Vinata ce ținea jurăminte,
terminându-și penitențele ascetice, și purificându-se făcând o baie în perioada în care putea obține un copil s-a apropiat de domnul ei.

Iar Kasyapa vorbi către ea, 'O cea respectabilă, sacrificiul început de mine a dat rezultate.
Ceea ce ți-ai dorit va urma să se întâmple. Ți se vor naște doi fii eroici, ce vor fi domni ai celor trei lumi.
Prin penitențele înțelepților Valakhilya și prin virtutea dorinței cu care am început sacrificiul ,
acei fii vor avea un destin extraordinar și vor fi venerați în cele trei lumi!' Iar ilustrul Kasyapa vorbi din nou,
'Poartă aceste semințe auspicioase cu grijă. Aceștia vor fi domnii creaturilor înaripate.

Acești eroici călători ai cerurilor vor fi respectați în toate lumile, și capabili să ia orice formă pe care și-o doresc.
"Iar Prajapati, fiind mulțumit de ceea ce se întâmplase i s-a adresa lui Indra, cel cu o sută de sacrificii, spunând,
'Tu vei avea doi frați de mare energie și capabilitate, care-ți vor fi ca doi prieteni în ajutor. Din partea lor nu vei fi vătămat.
Fie că necazul tău să se termine; tu vei continua să fii Domnul tuturor. Fii atent totuși să nu-i jignești cumva pe cei ce incantează Numele Supremului Brahman.

Și fii atent să nu-i mai înfurii pe cei ale căror cuvinte sunt asemenea fulgerului.
După ce a ascultat, Indra s-a dus în lumea sa, frica dispărându-i. Iar Vinata de asemenea, îndeplinându-și scopul, era deosebit de fericită.
Și a născut doi fii, Aruna și Garuda. Și Aruna, al cărui corp nu a fost pe deplin dezvoltat, a devenit conducătorul carului zeului Soare.
Iar Garuda a fost investit cu domnia asupra păsărilor.

O tu cel din neamul lui Bhrigu, te rog întoarce-te la realizările lui Garuda.'

32. Lupta lui Garuda cu zeii

Sauti spuse, 'O cel mai de seamă dintre Brahmani, iar zeii pregătindu-se pentru luptă, Garuda, se năpusti asupra acelor înțelepți. Iar zeii privindu-l pe acesta, a cărui putere era excesivă, începură să tremure de frică, și au început să-și lovească armele una de alta (pentru a prinde curaj). Iar printre cei ce păzeau Soma se afla Brahmana (architectul celes), de o putere fără de măsură, strălucitor asemenea fulgerului și de mare energie.

Și după o întâlnire înfricoșătoare ce a durat doar un moment, fiind vătămat de ghearele, ciocul și aripile domnului păsărilor, el zăcea pe sol ca și mort. Iar călătorul cerurilor întunecând lumile cu praful ridicat de uraganul aripilor sale, i-a copleșit astfel pe rezidenții lumilor cerești (paradisiace). Iar aceștia din urmă, fiind copleșiți de praful ridicat, au fost slăbiți. Iar cei nemuritori (din perspectiva umană) care păzeau amrita, fiind orbiți de praf, coulnu l-au mai putut vedea pe Garuda.

Și chiar așa a agitat Garuda regiunea lumilor paradisiace. Și chiar așa i-a rănit pe zei, provocându-le răni cu aripile și ciocul său.
"Iar zeul celor o mie de ochi (Indra) i-a ordonat lui Vayu (zeul elementului aer), spunând, 'Împrăștie imediat acest potop de praf. O Marut, aceasta este într-adevăr sarcina ta. Apoi puternicul Vayu a împrăștiat imediat praful. Și când întunericul a dispărut, cei celești l-au atacat pe Garuda.

Iar de îndată ce cel ce avea puteri extraordinare a fost atacat de zei, a început să urle asemenea marelui nor ce apare la sfârșitul erelor (când are loc potopul universal), îngrozind orice creatură.
Și acel rege al păsărilor, de mare energie, acel ucigaș al eroilor ostili s-a ridicat pe aripile sale. Toți înțelepții (zeii) cu Indra printre ei, înarmați cu mari spade cu tăiș dublu, buzdugane de fier dotate cu spini ascuțiți, lănci ascuțite, ghioage, săgeți luminoase și multe discuri ca soarele, l-au văzut deasupra capetelor lor. Iar regele păsărilor i-a atacat din toate părțile cu o ploaie de diferite arme luptând deosebit de aprig, fără să-i slăbească nici măcar o clipă.

Și acest fiu al lui Vinata, de o mare capabilitate, strălucind pe cer, i-a atacat pe zei din toate părțile cu aripile și pieptul său. Iar sânge a început să curgă din abundență din corpurile zeilor, rănite de ghearele și ciocul lui Garuda. Copleșiți de domnul păsărilor, Sadhyas și Gandharvas au fugit spre este, Vasus și Rudras spre sud, Adityas spre vest, iar gemenii Aswin spre nord. Dăruiți cu multă energie, ei s-au retras din luptă, privind înapoi către dușman tot timpul.

"Iar Garuda a luptat cu Yakshas, Aswakranda de mare curaj, Rainuka, și vitejii Krathanaka, Tapana, Uluka, Swasanaka, Nimesha, Praruja, și Pulina. Iar fiul lui Vinata i-a rănit cu aripile, geharele și ciocul său, asemenea lui Șiva însuși, cel ce-și pedepsește dușmani, cel care este cel ce poartă Pinaka înfuriat la sfârșitul erelor (Yuga). Iar acei Yakshas de mare putere și curaj, răniți peste tot de acel călător al cerurilor, arătau ca grămezi de nori întunecați din care curgeau stropi mare de sânge.

"Iar Garuda, deprinvându-i de viață, se îndreptă către locul unde se afla amrita. Și văzu că era înconjurată din toate părțile de foc. Iar flăcările teribile ale acelui foc acopereau întregul cer. Și fiind mișcate de vânturi violente, ele păreau înclinate să ardă însuși soarele. Ilustrul Garuda și-a asumat de 90 de ori 90 de guri și a băut repede apele multor râuri cu acele guri și întorcându-se cu mare viteză, acel distrugător al dușmanilor, a stins focul cu acea apă.
Iar după ce a stins focul și-a asumat o formă foarte mică, pentru a putea intra (în locul unde se afla Soma).'

1.33 Garuda fură amrita

'Sauti continuă, 'Iar acea pasăre asumându-și un corp auriu, ce strălucea asemenea razelor soarelui, a intrat cu mare forță (acolo unde se afla Soma), ca un fluviu ce intră în ocean. Și a văzut plasată lângă Soma, o roată cu margini ascuțite, taioasă asemenea unei lame, ce se rotea continuu. Iar acel instrument îngrozitor, ce avea splendoarea soarelui arzător și o formă teribilă, fusese conceput de zei pentru a-i face bucățele pe hoți.

Garuda, văzând un pasaj prin acesta, se opri pentru moment. Micșorându-și corpul într-o clipă a trecut printre spițele acelei roți. În linia roții a văzut stând acolo pentru a păzi Soma doi mari șerpi ce aveau strălucirea focului învăpăiat, cu limbi luminoase asemenea fulgerului, de amre energie, cu guri ce scoteau foc, cu ochi arzători, conținând otravă, grozav de teribili, tot timpul furioși, și de mare acțiune.

Ochii le erau tot timpul inflamați de furie și nu clipeau niciodată. Cel ce era văzut chiar și numai de către unul din aceștia, era transformat în scrum. Pasărea cu pene deschise le-a acoperit imediat ochii cu praf și nevăzut de aceștia i-a atacat din toate părțile. Iar fiul lui Vinata, călătorul cerurilor, atacându-le corpurile, i-a sfârtect în bucăți. Apoi fără să piardă timp s-a apropiat de Soma. Apoi puternicul fiu al lui Vinata, luând Amrita din locul de unde era ținută, s-a ridicat pe aripi cu mare viteză, făcând bucăți mașina care o înconjurase. Iar pasărea ieși curând, luând Amrita dar fără a bea din aceasta. Și apoi s-a dus în drumul ei fără nici ce mai mică istovire, întunecând splendoarea soarelui.

"După care fiul lui Vinata s-a întâlnit cu Vishnu în drumul lui de-a lungul cerului. Iar Narayana a fost mulțumit de actul de renunțare din partea lui Garuda. Iar acel zeu, ce nu cunoaște deteriorare, îi spuse călătorului cerurilor, 'O, sunt înclinat să-ți dau o binecuvântare.' La care călătorul cerului spuse, 'Să stau to timpul deasupra ta.' Și se adresă apoi din nou lui Narayana cu aceste cuvinte, 'Voi fi nemuritor și neatins de nici o boală fără (să beau) Amrita.' Vishnu i se adresă fiului lui, 'Așa să fie.' Garuda, primind aceste două binecuvântări, i se adresă lui Vishnu, 'Și eu am să-ți dau o binecuvântare; de aceea îl rog pe posesorul celor șase atribute să-mi ceară.' Vishnu i-a cerut puternicului Garuda să devină purtătorul Său.

Iar El a făcut ca acea pasăre să stea pe steagul carului Său, spunând, 'Astfel tu vei sta deasupra Mea.' Iar călătorul cerurilor, de mare viteză, îi spuse lui Narayana, 'Așa să fie,' se duse foarte repede în drumul ei, râzând de vânt datorită vitezei ei.
"Iar în timp ce acest cel mai de seamă călător al cerurilor, prima dintre creaturile înaripate, Garuda, se deplasa prin aer, după ce luase cu forța Amrita, Indra a aruncat asupra sa fulgerul. Garuda, fiind lovit de fulger, i se adresă râzând lui Indra în cuvinte dulce, 'Eu îl respect Rishi (Cel ce a văzut Adevărul) (aici e vorba de Dadhichi) din ale cărui oase ai făcut arma fulgerului -Vajra.

Eu respect de asemenea Vajra, și de asemenea pe tine, cel ce a executat o mie de ceremonii sacrificiale.
Arunc această pană a mea, al cărei sfârșit tu nu poți să-l atingi. Lovit de tunetul tău, nu am simțit nici o durere.' Și spunând acestea regele păsărilor a lăsat să cadă una dintre penele sale. Și toate ființele au fost deosebit de încântate, privind acea excelentă pană a lui Garuda lăsată să cadă. Și văzând frumusețea deosebită a acelei pene, ei spuseră, 'Fie ca această pasăre să fie numită Suparna (cea cu pene deschise).

Iar Purandara (numele lui Indra) cel cu o mie de ochi a fost martorul acestui incident minunat, se gândi că acea pasăre trebuie să fie o ființă specială și ca atare i se adresă astfel.'
, 'O cea mai bună dintre păsări, aș dori să cunosc limita măreței tale puteri. De asemenea mi-aș dori o relație de prietenie eternă cu tine.'

1.34 Garuda și Indra
Înșelarea șerpilor mistici

Sauti continuă, 'Apoi Garuda spuse, 'O Purandar (nume al lui Indra, conducătorul zeilor), fie ca între noi să fie prietenie, așa cum îți dorești. Puterea mea e greu de a putea fi contracarată. O tu cel al celor o mie de ceremonii sacrificiale, cei virtuoși nu sunt de acord să te lauzi cu propriile-ți merite. Dar pentru că-mi ești prieten, și sunt întrebat de tine, o prietene, îți voi răspunde, deși lauda de sine, fără motiv, este întotdeauna indecent. O Sakra , cu o singură pană de a mea pot purta acest pământ cu munții, pădurile, apele și oceanele și cu tot ce se află pe el. Să știi că am o astfel de putere, că pot să port fără să mă obosesc, toate lumile puse laolaltă , cu obiectele mobile și imobile.'

"Sauti continuă, 'O Saunaka, după ce Garuda vorbi astfel, Indra conducătorul zeilor, the purtătorul coroanei (celeste), mereu înclinat spre binele lumilor, replică, 'Așa este cum spui. Pentru tine totul este posibil. Acceptă acum prietenia mea sinceră și din inimă. Și dacă nu ai nici o grijă pentru Soma, să mi-o returnezi. Celor care ai vrea să le-o dai, ne sunt tot timpul opuși.'

Garuda răspuns, 'Există un anumit motiv pentru care am luat Soma. N-am să dau nimănui să bea Soma. Și, o tu cel cu o mie de ochi, după ce am s-o pun jos, Domn al cerurilor, poți să vii să o iei imediat.' Indra spuse, 'O cel ovipar, sunt deosebit de mulțumit de vorbele pe care le-ai rostit acum. O cel mai de seamă dintre călătorii cerurilor; acceptă din partea mea orice binecuvântare pe care ți-o dorești.'

"Sauti continuă, 'Apoi Garuda, amintindu-și de fiii lui Kadru (șerpii mistici) și despre sclavia mamei sale, cauzată de actul de înșelăciune (al acestora) datorită binecunoscutului motiv (blestemul lui Aruna asupra propriei sale mame, Vinata), spuse, 'Deși am putere asupra tuturor creaturilor, totuși am să accept propunerea ta. Fie, O Sakra, ca preaputernicii șerpi să devină mâncarea mea.' (Indra) Distrugătorul Danavilor (fiii lui Danu, care erau de asemenea împotriva Surilor - zeii) i-a spus, 'Așa să fie,' și apoi s-a dus la Hari, Zeitatea zeilor (Domnul Suprem), marele suflet, și Domn al Yoginilor.

Iar acesta a aprobat tot ce a fost spus de Garuda. Și ilustrul domn al cerurilor (Indra) îi spuse din nou lui Garuda, 'Am să iau Soma de îndată ce ai pus-o jos.' Și spunând acestea și-a luat la revedere de la Garuda. Iar pasărea cu pene deschise se duse cu mare viteză pentru a fi în prezența mamei sale.

"Iar Garuda le vorbi celor din neamul Naga (șerpi mistici) cu mare bucurie, 'Iată, am adus Amrita. Am să o pun pe iarba Kușa. O șerpi, stând aici, să beți din ea, după ce v-ați facut spălarea rituală și celelalte rituri purificatoare. Așa cum ați spus, din această zi lăsați-mi mama să fie liberă, pentru că am îndeplinit partea mea de înțelegere făcută cu voi.' Iar Nagai spusere, 'Așa să fie,' și s-au dus pentru a-și face spălarea rituală purificatoare.

Între timp, Sakra a luat Amrita, și s-a dus în ceruri. După ce și-au executat spălarea rituală cu devoțiune, și alte rituri sacrale, s-au reîntors bucuroși, dorind să bea Amrita. Văzând că patul de iarbă kușa pe care se aflase Amrita era gol, Amrita fiind luată printr-un act de contra înșelăciune, au început să lingă iarba kușa pe care fusese pusă Amrita . Și astfel limbile le-au fost tăiate. Iar datorită contactului cu Amrita , iarba kușa a devenit sacră. Astfel a adus Garuda Amrita (din ceruri) pentru șerpii mistici, și astfel au devenit limbile acestora tăiate.

"Apoi pasărea cu pene deschise, fiind foarte încântată, s-a delectat în acele păduri, însoțit de mama sa. Având mari realizări, și fiind profund venerată de către toți călătorii cerurilor, ea și-a mulțumit mama devorându-i pe cei din neamul Naga.
"Cel ce ascultă această istorie, sau o citește în ansamblul unor Brahmani virtuoși, cu siguranță vor ajunge în ceruri, acumulând un mare merit din recitarea (faptelor lui) Garuda.'

1.35 Numele celor mai importanți
șerpi mistici

Saunaka spuse, 'O fiu al lui Suta, ne-ai relatat motivul pentru care Naga (șerpii mistici) au fost blestemați de mama lor, și de ce Vinata a fost de asemenea blestemată de fiul ei. Ne-ai povestit despre darea binecuvântărilor, de către soțul lor , lui Kadru și Vinata. De asemenea ne-ai relatat numele fiilor lui Vinata. Dar încă nu ne-ai recitat numele șerpilor mistici (Naga). Am dori să auzim numele celor mai importanți.'
"Sauti spuse, O tu, cel a cărui avere este ascetismul, de teama de a nu fi prea lung, nu voi menționa numele tuturor acelor Naga, de aceea voi recita numele celor mai importanți. Ascultă!

"Seșa a fost cel dintâi născut, apoi Vasuki. (Apoi au fost născuți) Airavata, Takshaka, Karkotaka, Dhananjaya, Kalakeya, the serpent Mani, Purana, Pinjaraka, and Elapatra, Vamana, Nila, Anila, Kalmasha, Savala, Aryaka, Ugra, Kalasapotaka, Suramukha, Dadhimukha, Vimalapindaka, Apta, Karotaka, Samkha, Valisikha, Nisthanaka, Hemaguha, Nahusha, Pingala, Vahyakarna, Hastipada, Mudgarapindaka, Kamvala Aswatara, Kaliyaka, Vritta, Samvartaka, Padma, Mahapadma, Sankhamukha, Kushmandaka, Kshemaka, Pindaraka, Karavira, Pushpadanshtraka, Vilwaka,Vilwapandara, Mushikada, Sankhasiras, Purnabhadra, Haridraka, Aparajita, Jyotika, Srivaha, Kauravya, Dhritarashtra, Sankhapinda, Virajas, Suvahu, Salipinda, Prabhakara, Hastipinda, Pitharaka, Sumuksha, Kaunapashana, Kuthara, Kunjara, Kumuda, Kumudaksha, Tittri, Halika, Kardama, Vahumulaka, Karkara, Akarkara, Kundodara, and Mahodara.

"Astfel, O cel mai de seamă dintre cei regenerați, am recitat numele celor mai importanți Naga. De teama de a nu deveni plictisitor, nu am redat numele celorlalți. O tu, cel a cărui avere este ascetismul, fiii acestor Naga, și descendenții acestora sunt fără de număr. Reflectând asupra acestui lucru, nu am să ți-i numesc. O cel mai de seamă dintre ascetici, în această lume, numele lor se află dincolo de orice calcul, aceștia fiind cu miile de milioane.'

1.36 Seșa Naga

Saunaka said, 'O copile, tu i-ai numit pe mulți dintre acei Naga ce erau dăruiți cu o mare energie și deosebit de greu de a fi înfrânți. Ce au făcut după ce au auzit despre acel blestem?'
"Sauti spuse, 'Dintre aceștia ilustrul și deosebit de renumitul Seșa, părăsindu-și mama a practicat penitențe grele, trăind doar cu aer și ținând cu strictețe jurăminteles.
El a practicat devoțiunea ascetică în Gandha-madana, Vadri, Gokarna, pădurile din Pușkar, și la poalele muntelui Himavat. Și și-a petrecut zilele în regiunile sacre, unele fiind sacre pentru apele lor iar altele pentru solul lor, fiind concentrat doar asupra țelului, și având controlul deplin asupra pasiunii.

Iar marele Domn al tuturor, Brahmaa, îl văzu pe acest ascetic cu părul adunat într-un coc, îmbrăcat în zdrențe , și a cărui, carne, piele și tendoane erau uscate datorită penitențelor dure pe care le practica. Iar marele Domn adresându-se acelui practicant al penitențelor, ce părea deosebit de hotărât, îi spuse, 'Ce te împunge, o Sesha? Fie ca bunăstarea creaturilor lumii să devină de asemenea un subiect al gândurilor tale. O cel fără de păcat, prin peniențele tale dure le deranjezi pe toate ființele. O Seșa, care-i dorința ce se află în pieptul tău.'

" Seșa replică, 'Frații mei din partea mamei au toți inimi rele. Nu doresc să trăiesc printre ei. Vreau ca tu săi pedepsești. Asemenea dușmanilor ei sunt mereu invidioși unul pe altul. De aceea m-am angajat în devoțiuni ascetice. Nu vreau să-i mai văd. Ei nu au fost niciodată binevoitori față de Vinata și fiul ei. Într-adevăr, fiul lui Vinata, capabil să călătorească în cer, nu este decât un alt frate de al nostru. Ei îl invidiază tot timpul. Iar el este de asemenea mult mai puternic , datorită binecuvântării acordată de tatăl nosgtru, marele suflet Kasyapa. De aceea m-am angajat în penitențe ascetice, și am să renunț la acest corp al meu, ca să pot evita compania acestora, chiar și în altă existență.'

"Marele Domn (prima ființă din univers, Brahmaa) se adresă lui Seșa astfel, 'O Seșa, am cunoștiință despre comportamentul frațiilor tăi, și de marele pericol datorat ofenselor lor către mamele lor. Dar O Naga, eu am avut grijă să pun la cale un remediu încă dinainte. Nu are rost să suferi din cauza frațiilor tăi. O Seșa, cere-mi binecuvântarea pe care ți-o dorești. Am fost foarte mulțumit de tine, și-ți voi da o binecuvântare astăzi. O cel mai bun dintre Naga, datorită destinului inima ta este înclinată spre virtute. Fie ca inima ta sa fie din ce în ce mai ferm înclinată spre virtute.'

"Seșa replică, 'O divin Mare Domn, aceasta este binecuvântarea pe care mi-am dorit-o; viz., fie ca inima mea să se delecteze mereu în virtute și în binecuvântate penitențe ascetice, O Domn al tuturor!'
"Brahmaa spuse, 'O Seșa, sunt deosebit de mulțumit de această negare de sine (în sensul materialist), și iubire de pace. Dar, la comanda mea, fie ca acest act să fie executat de tine spre bunăstarea creaturilor mele. Poartă tu, O Seșa, în mod corespunzător și bine acest pământ, atât de nesigur, cu munții, pădurile, mările, orașele și refugiile sale, în așa fel încât să fie sigur.'

"Seșa spuse, 'O divin Domn al tuturor creaturilor, O bincuvântătorule, O domn al pământului, domn al oricărui lucru creat, domn al universului, Eu voi menține pământul liniști, așa cum ai ordonat. De aceea, O domn al tuturor creaturilor, pune-l pe capul meu.'
"Brahmaa sapuse, 'O cel mai bun dintre Naga, du-te sub pământ. Ea (zietatea pământului) îți va creea o crăpătură prin care să treci. Și, O Sea, prin ținerea pământului, vei face într-adevăr ceea ce este lăudat de mine atât de mult.'

"Sauti continuă, 'Apoi fratele mai în vârstă al regelui șerpilor mistici, intrând în acea crăpătură a trecut de cealaltă parte a pământului, și ținându-l, l-a sprijinit pe capul său pe acea zeiță cu centura ei de mări de jur împrejur.'
"Brahmaa spuse, 'O Seșa, O cel mai bun dintre Naga, tu ești Dharma, pentru că singur, cu corpul tău uriaș, menții pământul cu tot ceea ce se află pe el, așa cum eu însumi sau Valavit (unul dintre Indra conducătorul zeilor), o poate face.'

"Sauti continuă, ' Seșa-Naga, domnul Ananta, de mare energie, trăiește sub pământ, menținând singur această lume la ordinul lui Brahmaa. Iar ilustrul mare Domn, cel mai de seamnă dintre cei ce nu mor (el părăsindu-și corpul odată cu distrugerea universului), i-a dat lui Ananta marea pasăre cu pene deschise, viz., fiul lui Vinata (Garuda), pentru a-i fi de ajutor.'

1.37 Planurile Nagailor

"Sauti spuse, 'Acel cel mai bun dintre Naga, adică Vasuki, auzind despre blestemul mamei sale, se gândi cum să-l contracareze. S-a consultat cu frații săi, Airavata și alți, intenționânt să facă ceea ce era cel mai bine pentru ei.'

"Și Vasuki spuse, 'O voi, cei fără de păcat, vă este cunoscut obiectul blestemului. Se cade să ne străduim să-l neutralizăm. Desigur există remedii pentru toate blestemele, dar nici un remediu nu exista pentru blestemul mamei lor. Auzind că acel blestem fusese rostit în prezența celui Imutabil, fără de limite și Adevărat, mă face să-mi tremure inima.

Desigur, anihilarea noastră se va împlini, altminteri de ce nu ar fi oprit-o imutabilul Domn pe mama noastră să rostească acel blestem? De aceea eu zic să ne consultăm astăzi, pentru a găsi o modalitate prin care să-i salvăm pe cei din neamjul Naga. Hai să nu pierdem timp.

Toți sunteți înțelepți și aveți putere de discernământ. Ne vom consulta și vom găsi mijloacele de a ne elibera așa cum au făcut în trecut zeii pentru a-l recâștiga pe Agni, care se ascunsese într-o grotă, și astfel să împiedicăm sacrificiul lui Geaname-jaya, care este menit pentru distrugerea Șerpilor mistici.'

"Sauti contină, 'Fiind astfel adresați, copiii lui Kadru assembled s-au adunat, și fiind înțelepți în a da sfatur,și-au prezentat opiniiile. O parte a Naga-ilor spuseră, 'Am putea să luăm forme brahmani superiori și să-l convingem pe Janamejaya, spunând, 'Acest sacrficiu al dumneavostră nu trebuie să aibă loc.'
Alți Naga, considerându-se înțelepți, spuseră, 'Toți ar trebui să deveniți consilierii lui favoriți.

Astfel el vă va cere părerea în toate proiectele. Și îi vom da un astfel de sfat, încât sacrificiul să fie împiedicat. Regele, cel mai de seamă dintre înțelepți, gândindu-se că suntem foarte valoroși, ne va cere sfatul cu privire la sacrificiu. Iar noi îi vom spune că, 'Nu trebuie să aibă loc!'

Și vorbind despre prea multele rele serioase în lumea aceasta și cea următoare, vom avea grijă ca sacrificiul să nu aibă loc. Sau fie ca unul dintre șerpi, apropiindu-se, să muște persoana care, având ca intenție binele monarhului, și care fiind versată în riturile sacrificiuui șarpelui, să fie numită ca preotul sacrificiului, să moară. Preotul sacrificiului murind, sacrificiul nu va mai fi dus la îndeplinire. De asemenea îi vom mușca pe toți cei care, fiind cunoscători ai sacrificiului șarperlui, ar putea fi numiți ca Ritwiks ai sacrificiului, și astfel ne vom atinge obiectivul.'

Alți Naga, mai virtuoși spuseră, 'O, acest sfat al vostru este rău. Nu se cade să omori Brahmani. În caz de pericol, acel remediu este corespunzător, care este binecuvântat de practicile celor drepți. Nedreptatea în cele din urmă distruge lumea.' Alți șerpi spuseră, 'Noi vom distruge învăpăiatul foc sacrificial, devenind noi înșine nori luminoși cu fulgere, din care vor curge torente de ploaie.'
Alți Naga, cei mai buni din felul lor, propuseră , 'Mergând noaptea, hai să furăm recipientul cu suc Soma.

Aceasta va deranja ritualul. Sau, la acel sacrificiu, șerpii cu sutele și miile să muște oamenii și să răspândească teroare pretutindeni. Sau șerpii să spurce mâncarea cu urina și rahatul lor.' Alți spuseră , 'Hai să devenim regele Ritwikilor, și să le împiedicăm sacrificiul spunând la ieșire, 'Dați-ne taxa sacrificială.'

El (regele), fiind în puterea noastră , va face ceea ce vrem.' Alții spuseră, 'Când regele va face sport în ape, noi îl vom lua, îl vom lega și-l vom duce la noi acasă și astfel sacrificiul nu va mai avea loc!' Alți șerpi, care se credeau ei înșiși înțelepți, spuseră, 'Apropiindu-ne de rege, hai să-l mușcăm, și astfel ne-am atins scopul. Prin moartea sa cauza tuturor relelor pentru noi va fi îndepărtată.

Aceasta este deliberarea noastră finală, o tu cel care auzi cu ochii! Atunci fă repede ceea ce consideri că este cuvenit.' Spunând acestea, ei s-au uitat la Vasuki, acel cel mai bun dintre Naga. Iar Vasuki also, după ce a reflectat, spuse 'Naga, această hotărâre finală a voastră nu pare a fi demnă de a fi adaptată. Sfaturile voastre nu sunt pe placul meu.

Ce să spun, ca să fie spre binele vostru? Cred că grația ilustrului Kasyapa (tatăl nostru) este singura, care să ne facă bine. Voi Naga, inima mea nu știe pe care dintre sugestiile voastre săle adopte pentru bunăstarea rasei mele și pentru mine. Aceasta trebuie făcută de mine, și care să fie pentru bunăstarea voastră. Aceasta imi face anxietate , pentru că creditul sau discreditul este numai al meu.'

1.38 Destinul
Elapatra revelează modul de a se elibera de blestem

"Sauti spuse, 'Ascultând discursurile tuturor Nagailor, precum și cuvintele lui Vasuki, Elapatra se adresă acestora, spunând 'Acel sacrificiu nu poate fi oprit. Și nici regele Geaname-jaya din linia Pandavilor race, de care ne este frică, nu poate fi împiedicat. Persoana, O rege, care este afectată de destin, nu poate recurge decât la destin; nimic altceva nu-i poate fi refugiu.

Voi, cei mai de seamă dintre Naga, această frică a noastră își are cauza în destin. Numai destinul ne poate fi în acest sens refugiul. Ascultă despre ce vă spun. Când a fost rostit acel blestem, de frică m-am ascuns în poala mamei noastre. O, cei mai de seamă dintre șerpi, și domn (Vasuki) de mare splendoare, din acel loc am auzit cuvintele de părere de rău pe care zeii (Sura) le-au rostit către marele Domn (Brahmaa),

'O Mare Domn, tu ești domnul zeilor, cine alta decât cruda Kadru ar putea, după ce a primit astfel de copii dragi, să-i blesteme, chiar în prezența ta?
'O Mare Domn, iar tu ai spus, referindu-te la cuvintele ei, 'Așa să fie.' Am vrea să știm motivul pentru care nu ai oprit-o.' Brahmaa spuse, 'Șerpii s-au înmulțit. Sunt cruzi, au o formă teribilă și sunt deosebit de veninoși. Din dorința de a face bine creaturilor mele, nu am împiedicat-o pe Kadru.

Acei șerpi veninoși și alții care sunt păcătoși, mușcându-i pe alții fără motiv, trebuiesc distruși, dar nu cei ce sunt virtuoși si nu sunt perriculoși.
Și ascultați de asemenea, cum, când va veni timpul, șerpii mistici vor scăpa de îngrozitoarea calamiate. În neamul Yayavara se va naște un maret Rishi cunoscut sub numele de Jaratkaru, inteligent, și care controlează pe deplin pasiunile. Acel Jaratkaru va avea un fiu pe nume Astika.

Acesta va opri sacrificiul. Iar acei șerpi care sunt virtuoși vor scăpa. Zeii spuseră, 'O tu, care cunoști adevărul, cu cine va face Jaratkaru, acel extraordinar Muni, dotat cu mare energie și ascetism, fiul său ilustru?'
Brahmaa răspunse, 'Dăruit cu mare energie, acest deosebit Brahmana va face un fiu, ce va poseda o mare energie cu o soție, ce va purta același nume cu al său. Vasuki, regele șerpilor mistici, are o soră pe nume Jaratkaru; fiul despre care vorbesc, va fi născut de ea, și-i va elibera pe Naga.'

"Elapatra continuă, 'Zeii îi spuseră atunci marelui domn, 'Așa să fie.' Iar domnul Brahmaa, spunând acestea zeilor, se duse în ceruri. O Vasuki, o văd în fața mea pe acea soră a ta cunoscută sub numele de Jaratkaru. Pentru a ne scăpa de frică, dă-i-o lui Jaratkaru, al excelentelor jurăminte, care va fi în căutarea unei soții, ca pomană. Eu am auzit despre acest mijloc de a ne elibera (de blestem).

1.39 Brahmaa confirmă afirmațiile lui Elapatra

Sauti spuse:, O cel mai de seamă dintre cei regenerați, auzind cuvintele lui Elapatra, toți Naga ai exclamat cu mare încântare, „Bine spus, bine spus!“
Și din acel moment Vasuki s-a pregătit cu grijă, crescând-o pe sora sa Jarat-karu. Și s-a bucurat mult în activitatea de creștere a acesteia.

Și nu a trecut mult timp de la aceasta, până când Suras și Asuras au făcut armistițiu pentru a bate oceanul, care este lăcașul lui Varuna. Iar Vasuki, cel mai de seamă dintre cei dotați cu putere (printre Naga) a devenit funia (folosită la batere). Și imediat după ce a fost făcută treaba, regele Nagailor (persoane asemenea unor șerpi cu puteri mistice) s-a prezentat în fața strămoșului tuturor ființelor (prima ființă creată din univers – Brahmaa). Iar Suras (zeii, care îl venerează pe Domnul lumilor spirituale sub forma lui Vișnu), însoțiți de Vasuki se adresară lui Brahmaa spunând, „O Mare Domn, Vasuki suferă foarte mult datorită fricii (de blestemul mamei sale). Se cade din partea ta să distrugi această suferință, datorată blestemului mamei sale, care împunge inima lui Vasuki, care își dorește bunăstarea neamului său.“
Regele Nagailor a fost întotdeauna prietenul și binefăcătorul nostru. O domn al zeilor, ai milă de el și alină-i febra minții.

Brahmaa replică, „O voi nemuritorilor, m-am gândit la ce-ați spus. Fie ca regele Nagailor să realizeze ceea ce i-a fost comunicat mai de mult de către Elapatra. A sosit timpul. Vor fi distruși numai cei răi, nu și cei ce sunt virtuoși. Jaratkaru s-a născut, iar acel brahman s-a angajat în penitențe ascetice dure. Fie ca Vasuki să i-o ofere la timpul potrivit pe sora sa. Voi zeilor, să știți că ceea ce a fost vorbit de Naga Elapatra pentru salvarea Nagailor este adevărat și nu altfel.“

Sauti continua: „Apoi regele Nagailor, Vasuki, afectat de blestemul mamei sale, auzind aceste vorbe ale Marelui Strămoș, și intenționând să o ofere pe sora sa rișiului Jaratkaru, le-a poruncit nagailor, dintre care un mare număr erau tot timpul atenți în a-și executa îndatoririle, să-l urmărească pe riși Jaratkaru, spunând, „Când domnul Jaratkaru, va cere o soție, să veniți imediat și să mă informați. Bunăstarea neamului nostru depinde de aceasta.“

1.40 Semnificația lui Jarat-karu și
Jignirea unui Muni de către regele Parikșit

Saunaka spuse, 'O fiul al lui Suta, aș dori să cunosc motiv pentru care ilustrul Rishi Jaratkaru a fost astfel numit pe pământ. S-ar cade să ne spui etimologia numelui Jaratkaru.'
"Sauti spuse, 'Jara se spune că înseamnă pierdere, iar Karu înseamnă imens. Corpul acestui Riși fusese imens, și gradual s-a redus datorită penitențelor ascetic severe. Din același motiv, O Brahmani, sora lui Vasuki a fost numită Jaratkaru.'

Virtuosul Saunaka, a zâmbit când a auzit despre aceasta și i se adrsă lui Ugrasravas spunându-i, 'Chiar așa este.'
Saunaka spuse apoi, 'Am ascultat tot ceea ce ai spus mai înainte. Aș dori să știu cum s-a născut Astika.'
Sauti, auzind aceste cuvinte, a începute să relateze în conformitate ce este scris în literatura sacră - Șastra.

"Sauti spuse, 'Vasuki, să o dea de soție pe sora sa lui Rishi Jaratkaru, le-a da nagailor ordinele (necesare). Dar zilele treceau, și totuși acel înțelept Muni al jurămintelor dure, fiind profund angajat în devoțiunea ascetică, nu-și căuta o soție. Acel mare Rishi, angajat în studii și devotat deplin ascetismului, având sămânța vitală pe deplin sub control, călătorea fără teamă pe pământ și nu avea nici un fel de dorință pentru o soție.

"După acea, O Brahmana, a fost un rege pe nume Parikșit, născut în neamul Kauravilor. Și, străbunicului său Pandu din vremuri de demult, avea brațe puternici, primul dintre cei ce purtau arcuri în luptă, și căruia îi plăcea vânătoarea. Iar monarhul cutreiera pădurile, vânând cerbi, mistreți, lupi și, bivoli și alte animale sălbatice. Într-o zi, străpungând un cerb și-a pus arcul pe spate și a pătruns adânc în pădure în căutarea animalului peste tot, asemenea ilustrului Rudra (Șiva) însuși urmărind în ceruri, cu arcul în mână, cerbul care era Sacrificiul, a luat el însuși acea formă, după ce l-a străpuns.

Nich un cerb ce fusese străpuns de Parikshit nu scăpase cu viață în pădure. Acest cerb, deși rănit, a fugit cu viteza, cauzei atingerii lumilor cerești de către rege. Iar cerbul pe care Parikshit îl străpunsese, l-a pierdut din vedere și l-a tras pe monarh adânc în pădure. Și fiind obosit și însetat a întâlnit un Muni, ce stătea într-un țarc pentru vaci și bea spuma ce curgea de la gurile vițeilor ce sugeau lapte de la femele.

Și apropiindu-se repede, monarhul înfometat și obosit, își ridică arcul și-l întrebă pe Muni, 'O Brahmana, eu sunt regele Parikshit, fiul lui Abhimanyu. Un cerb pe care l-am străpuns, l-am pierdut . L-ai văsut?' Dar Muni, care respecta un jurământ de tăcere, nu a scos nici un cuvânt. Iar regele înfuriindu-se a pus pe umerii acestuia un șarpe mort pe care-l ridicase cu un capăt al arcului.

Muni a acceptat acest lucru fără să protesteze; el nu a scos nici un cuvânt; nici bun, nici rău. Iar regele văzându-l în această stare, a uitat de furie și i-a părut rău. Apoi s-a întors în capitala sa, dar Rishi a continuat să rămână în aceeași stare. Muni iertător, știind că monarhul era un tigru printre ceilalți regi, fiind loial datoriilor ordinului său, nu l-a blestemat, deși fusese insultat. Acel tigru printre monarhi, cel mai de seamă din neamul Barata, de asemenea nu a știut că persoana pe care o insultat-o Riși virtuos. De aceea îl și insultase în felul acela.

"Acel Riși avea un fiu pe nume Sringin, a cărui vârstă era fragedă, dotat cu mare energie, profund în penitențele ascetice, ale cărui jurăminte erau dure, foarte răzbunător, și dificil de a fi înbunat. Atunci el venera cu mare atenție pe perceptorul său care stătea relaxat pe locul său fiind angajat spre bunăstarea creaturilor.

"Și fiindu-i ordonat de perceptorul său, el se întorcea acasă, când un însoțitor de-al său, un fiu al unui Rishi pe nume Krisa în glumă și zâmbind îi spuse (ce se întâmplase). Iar Sringin, răzbunător și asemenea unei otrave el însuși, auzind cuvintele referitoare la tatăl său, deveni furios.'

"Iar Krisa spuse, 'Nu fi mândru, O Sringin, pentru ascetismul ce îl practici și că ai avea putere, tatăl tău poartă pe umeri un șarpe mort. De aceea nu deschide gura în fața fiilor unor Rishi așa cum suntem noi, care avem cunoaștere a Adevărului, profunde penitențe ascetice și am atins succesul. Unde este bărbăția ta, acele mare cuvinte ale tale datorate mândriei, de vreme ce trebuie să-ți privești tatăl purtând un șarpe mort? O cel mai de seamă dintre Munis, tatăl tău nu a făcut nimic, pentru a merita acest tratament, și tocmai de aceea că îmi pare atât de rău, de parcă aș fi fost pedepsit eu însumi.'