Adi / Sambava Parva 105-110
Sambhava din Adi parva 105
Salvarea dinastiei Bharata
prin chemarea lui Vyasa (fiul lui Satyavati și al lui Parasara Muni)
"Bhishma, continuă 'Ascultă, o mamă, care ar fi mijloacele prin care s-ar putea perpetua dinastia Bharata. Invită un brahman, căruia să-i oferi avere, (și la fel ca în trecut, când războinici au fost anihilați), roagă-l să facă urmași cu soțiile lui Vichitravirya.'
"Vaisampayana continuă, 'Satyavati, apoi, zâmbind suav și cu vocea frântă de rușine i se adresă lui Bhishma, 'O Bharata cu brațe puternice, ceea ce spui este adevărat. Datorită încredereii pe care o am în tine, voi indica mijloacele de perpetuare a dinastiei noastre. Fiind cunoscător al practicilor permise în situații grave, nu vei respinge ceea ce voi spune.
În dinastia noastră tu ești Virtutea și Adevărul și singurul nostru refugiu. De aceea ascultând ceea ce-ți voi spune, te rog să faci, ceea ce se cade.
"Tatăl meu a fost un om virtuos. De dragul Virtuții a păstrat o barcă pentru a trece cu ea oamenii ce voiau să traverseze fluviul. Într-o zi, pe când mă aflam în floarea tinerții mele, m-am dus să duc oameni cu barca. Și s-a întâmplat ca mărețul și înțeleptul riși Parasara a venit să-l trec Yamuna. În timp ce vâsleam, rishi a devenit excitat de dorința erotică și a început să mi se adreseze cu cuvinte dulci. Frica de tatăl meu a fost foarte mare, dar frica de a nu fi blestemată de riși a fost și mai mare.
Și obținând o binecuvântare prețioasă din partea sa (să pot împrăștia în jur un parfum dulce natural în locul mirosului meu natural de pește), nu am putut refuza solicitările sale. Prin energia sa m-a adus sub controlul său și și-a gratificat dorința, după ce acoperise întreaga regiune într-o ceață deasă. Înainte de aceasta corpul meu exala un miros de pește, dar riși l-a înlocuit cu atualul meu parfum. Riși mi-a spus de asemenea că prin nașterea copilului pe o insulă de pe rău, voi continua să rămân virgină. Iar copilul lui Parasara, născut de mine la tinerețe a dvenit un mare riși, dotat cu mari puteri ascetice și cunoscut sub numele de Dwaipayana (Cel născut pe insulă).
Acesta ilustru riși a împărțit Veda în patru părți, și de a fost numit și Vyasa (Cel ce împarte sau aranjează), și datorită culorii sale închise a fost numit Krishna (cel întunecat la culoare). Fiind un vorbitor al Adevărului, independent de Pasiune și un puternic ascet, ce-și arsese toate păcatele, a plecat cu tatăl său, chiar după ce s-a născut. Fiind însărcinat de mine și de asemenea de tine, acel rishi de o incomparabilă spledoare, va procrea cu siguranță copii cu soțiile fratelui tău.
Când a plecat, mi-a spus, 'Mamă, dacă te afli în dificultate, gândește-te la mine.' Dacă dorești, O Bhishma am să-l chem la mine. Dacă ești de acord, O Bhishma, sunt sigur că marele ascet va face copii în câmpul lui Vichitravirya.'
"Vaisampayana continuă, 'Fiind menționat marele riși, Bhishma, cu mâinile împreunate în fața pieptului spuse, 'Cel ce-și fixează mintea în mod judicios asupra Virtuții, Profitului și Plăcerii, și care, după ce a reflectat cu răbdare, acționează în așa fel încât Virtutea să ducă tot la Virtute, Profitul la un viitor profit, iar plăcerea la o viitoare plăcere, este cu adevărat inteligent. De aceea, ceea ce a fost spus de tine, și care, pe lângă faptul că este beneficial pentru noi, este conform Virtuții, este cu siguranță cel mai bun sfat și are aprobarea mea deplină.' Iar când Bhishma a spus aceste, O tu din dinastia Kaurava, Kali (Satyavati) s-a gândit la Muni Dwaipayana Vyasa și acesta, care era angajat în interpretarea Vedei, realizând că a fost chemat de mama sa, a apărut imediat în fața ei, fără ca altcineva să știe.
Atunci Satayavati l-a salutat și l-a îmbrățișat pe fiul ei, îmbăindu-l în lacrimi, plângând amar pentru că nu-și mai văzuse fiul de la nașterea sa. Iar primul ei fiu, mărețul Vyasa, văzând-o plângând, a spălat-o cu apă proaspătă și s-a plecat în fața ei, spunând, 'O mamă, am sosit, pentru a-ți îndeplini dorințele. De aceea spune-mi fără întârziere, (ce este de făcut). Îți voi îndeplini dorința.' Preotul familiei Bharata l-a venerat apoi pe mărețul rishi conform ritualului, and iar acesta din urmă a acceptat ofrandele venerării, rostind mantrele usuale. Și fiind mulțumit cu venerarea primită, s-a așezat.
Satyavati, privindu-l lejer așezat, după întrebările uzuale, i s-a adresat astfel, 'O învățatule, fiii se nasc datorită tatălui și mamei. De acceea ei sunt proprietatea comună a ambilor părinți. În acest sens nu există nici cea mai mică îndoială că mama are aceeași puterea asupra lor ca și tatăl. Așa cum tu ești băiatul meu mai mare, o Brahmarshi, la fel este
Vichitravirya băiatul meu mai mic. Și așa cum Bhishma este fratele lui Vichitravirya din partea tatălui, la fel ești tu fratele lui din partea mamei.
Nu știu ce crezi, dar aceasta este părerrea mea. Acest Bhishma, fiul lui Șantanu, devotat adevărului, și de dragul acestuia (a adevărului) nu dorește nici să procreeze și nici să conducă imperiul. De aceea, din afecțiune pentru fratele tău Vichitravirya, pentru perpetuarea dinastiei, de dragul cererii lui Bhishma și a ordinului meu, din bunătate pentru toate
creaturile, pentru protejarea oamenilor și pentru liberalitatea inimii tale, O cel fără de păcat, se cade să faci așa cum am spus. Fratele tău mai mic a lăsat două văduve ca două fice ale zeilor, tinere și foarte frumoase. De dragul Virtuții (Sattva Gun) și a Datoriei Prescrise (Dharma) ele își doresc urmași. Tu ești persoană potrivită, în acest sens. De aceea fă
cu ele copii demni de familia noastră, pentru a ne continua linia.'
"Vyasa, auzind acestea, spuse, 'O Satyavati, tu știi ce este virtutea atât în această viață cât și în cealaltă. O tu cea care are mare înțelepciune, afecțiunea ta este de asemenea îndreptată spre virtute. De aceea la ordinul tău, făcând virtutea ca motiv al meu, voi face ceea ce dorești. Într-adevăr această practică, ce este în acord cu adevărata și eterna Datorie Prescrisă, îmi este cunoscută, îi voi da fratelui meu copii, ce vor fi asemenea lui Mitra și Varuna. Fă în așa fel ca doamnele să respecte timp de un an jurământul pe care-l voi indica. Ele se vor purifica. Nici o femeie să nu se apropie de mine, înainte de a urma un jurământ strict.'
"Satyavati spuse, 'O cel fără de păcat, așa trebuie să fie, precum spui. Ia însă măsuri ca doamnele să procreeze imediat. Într-un regat fără rege, oamenii pier datorită lipsei de protecție;
ceremoniile sacrificiale și alte asemenea acte sacre sunt suspendate; norii nu mai dau ploaie; iar zeii dispar. Cum ar fi posibil ca un regat să fie protejat, când nu are un conducător?
De aceea ai grijă ca doamnele să procreeze. Bhishma va avea grijă de copii.
"Vyasa replică, Dacă trebuie să fac urmași pentru fratele meu, fără să ținem cont de perioada propice, atunci doamnele vor trebui să suporte urâțenia mea. În acest caz, aceasta va fi austeriatea pe care acestea vor trebui să o suporte. Dacă prințesele din Kosala pot să suporte mirosul meu puternic, fața mea urâtă și aspră, îmbrăcămintea și corpul meu de pustnic, atunci fie ca ele să facă niște copii excelenți.'"
"Vaisampayana continuă, 'Vorbindu-i astfel lui Satyavati, Vyasa, de mare energie i se adresă, spunând, 'Fă că prinnțele din Koșala să poarte îmbrăcăminte curată și împodobite cuornamente, să aștepte în dormitoarele lor.' Spunând acestea, rishi dispăru. Satyavati s-a dus la nurorile ei și privindu-le le vorbi în particular aceste cuvinte cu semnificație benefică
și virtuoasă, 'O prințese din Kosala, ascultați ce vă spun. Este conform virtuții.
Dinastia Bharata este pe cale de a dispare datorită nenorocirii mele. Văzând durerea mea și disparația liniei paternale, înțeleptul Bhishma, împins de dorința de a perpetua dinastia, mi-a făcut o sugestie, care poate fi dusă la îndeplinire numai cu acordul vostru. Duceți-l la îndeplinire și restaurați linia pierdută a dinastiei Bharata. O voi cele cu coapse albe, procreați
copii asemenea șefului zeilor. Ei să poarte povara oneroasă a acestui regat ereditar.'
"Satyavati reușind cu mare dificultate să obțină acordul nurorii ei, care nu a fost inconsistent cu virtutea, a hrănit pe brahmanni și rișii într-o festivitate, precum și alți nenumărați oasepeți sosiți cu această ocazie.'"
Sambhava din Adi parva 106
Conceperea lui Dhritaraștra, Pandu și Vidura de către riși Krișna Dwaipayana Vyasa
Vaisampayana spuse, 'Curând după ciclul menstrual al prințesei din Kosala s-a terminat, Satyavati, și-a purificat nora cu o baie rituală și a invitat-o în dormitor. Așezându-se pe un pat luxos, i se adresă, spunând, 'O prințesă din Kosala, soțul tău a avut un frate mai în vârstă, care astăzi va intra în pântecul tău ca și copilul tău. Așteaptă-l în seara aceasta fără să te culci.' Auzind aceste cuvinte ale soacrei, amiabila prințesă, în timp ce s-a întins pe pat, a început să se gândească la Bhishma și la alte rude din neamnul Kauravilor.
Apoi Rishi al vorbirii adevărate, care făcuse în primul rând o promisiune cu privire la Ambika, a intrat în dorimitorul ei, în timp ce lampa ardea. Văzându-i fața întunecată, părul încâlcit de culoarea cuprului, ochii arzători, barba groaznică, prințesa și-a închis ochii de frică. Totuși din dorința de a-i îndeplini dorința mamei, s-a culcat cu aceasta. Dar prințesa, datorită fricii, nu și-a deschis ochii și nu l-a privit nici măcar o dată. Când Vyasa a ieșit, a fost întâmpinat de mama sa, care l-a întrebat,
'Va primi prințesa un fiu desăvârșit?' Acesta replică, 'Fiul prințesei va avea puterea a 10 000 de elefanți. El va fi un ilustru înțelept regal, posedând o mare cunoaștere, inteligență și energie.
El va avea 100 de fii. Dar datorită greșelii mamei sale, se va naște orb 'Auzind aceste cuvinte ale fiului ei, Satyavati spuse, 'O tu, cel a cărui avere este ascetismul, cum se poate că un orb să devină monarh, demn de dinastia Kauravilor? Cum este posibil ca un orb, să devină protectorul rudelor și a familiei sale și să fie gloria neamului tatălui său? Se cade să mai dai un rege Kauravilor.'
Spunând, 'Așa să fie,' Vyasa a plecat. Iar prima prințesă din Kosala a născut la timpul cuvenit un fiu orb.
"Curând după aceea Satyavati l-a chemat din nou pe Vyasa, după ce a primit aprobarea norei ei. Vyasa a venit conform promisiunii făcute și s-a apropiat, ca mai 'nainte de cea de-a doua soția a fratelui său. Iar Ambalika privindu-l pe Rishi, datorită fricii deveni palidă. Iar Vyasa privind-o atât de afectată de teamă și palidă, îi spuse, 'Pentru că ai pălit de frică atunci când mi-ai văzut fața aspră, fiul tău va avea o culoare palidă.
O tu cea chipeșă, numele pe care copilul îl va primi va fi Pandu (cel palid).' Spunând acestea, ilustrul riși a ieșit din cameră. Când a ieșit, a fost întâmpinat de mama sa, care l-a întrebat despre viitorul copil. Rishi i-a spus că acesta va avea o culoare palidă și se va numi Pandu. Satyavati l-a rugat din nou pe Rishi să mai facă un copil, iar acesta a replicat, 'Așa să fie.' Când i-a venit timpul, Ambalika a născut un copil palid. Strălucind însă de frumusețe, copilul era dotat cu toate semnele auspicioase. Într-adevăr acest copil a devenit după aceea tatăl acelor puternici arcași, Pandavii.
"După un timp cea mai în vârstă dintre văduvele lui Vichitravirya a fost din nou în sezonul fertil și a fost solicitată de Satyavati să se apropie de Vyasa. Posedând o frumusețe asemenea ficelor celeste, prințesa a refuzat să urmeze cerința soacrei, amintindu-și de fața aspră și mirosul puternic al Rishiului. Ea a trimis în locul ei o servitoare de a ei ce a avea frumusețea unei Apsara (domnișoară de companie, celestă) și purta propriile ei haine. Iar când a sosit Vyasa, fata s-a ridicat și l-a salutat. L-a servit cu respect și a luat loc lângă el, când i s-a spus.
Iar marele Rishi al jurămintelor rigide a fost mulțumit de ea și când s-a ridicat să plece i-a spus, 'Amiabilă, nu vei mai fi o servitoare. Copilul tău va fi deosebit de norocos și virtuos și cel mai de seamă dintre toți oamenii inteligenți de pe pământ!'
Iar acest copil care a fost făcut de ea cu Krishna-Dwaipayana Vyasa a fost cunoscut sub numele de Vidura. El a fost fratele lui Dhritaraștra și al ilustrului Pandu. Iar Vidura (fiind un înțelept) era lipsit de dorințe (materiale) și cunoștea toate regulile guvernării și era de fapt Zeul Justiției născut pe pământ datorită blestemului ilustrului Rishi Mandavya.
Iar Krishna-Dwaipayana Vyasa, când și-a întâlnit mama, ca mai înainte, a informat-o cum a fost înșelat de prințesa mai în vârstă și cum a conceput un copil cu femeia din clasa șudra. Și după ce i-a spus acestea, a dispărut din fața ei.
"Astfel au fost născuți în câmpul lui Vichitravirya, prin chiar Dwaipayana, acei fii de o splendoare celestă, propagatorii neamului Kauravilor.'"
Sambhava din Adi parva 107
Riși Mandavya este tras în țeapă
Janamejaya spuse, 'Ce a făcut Zeul Justiției de a fost blestemat? Și cine a fost ascetul Brahman care l-a blestemat să se nască în clasa socială a servitorilor (șudra)?'
"Vaisampayana spuse, 'Este vorba de un brahman pe nume Mandavya, care era cunoscător al tuturor datoriilor și care era devotat Datoriei Prescrise (Dharma), adevărului și ascetismului. Mărețul ascetic obișnuia să stea jos, în fața ermitajului său, sub un copac, cu brațele ridicate, urmând jurământul tăcerii.
Și după ce a stat acolo mulți ani, într-o zi au venit în azilul său niște hoți plini de pradă. Acei hoți erau urmăriți de un corp superior al păzitorilor păcii. Intrând în azil, hoții și-au ascuns prada acolo și fiindu-le frică s-au ascuns și ei, înainte de sosirea gardienilor. Și de-abia ce apucaseră să se ascundă că au și sosit păzitorii păcii.
Văzâdu-l pe riși, l-au întrebat, 'O cel mai de seamă dintre brahmani, pe unde au luat-o hoții? Doar arată-ne, ca să nu pierdem timp.'
Ascetul nu a scos nici un cuvânt, fie el bun sau altfel. Însă ofițerii regelui percheziționând azilul i-au descoperit repede pe hoți împreună cu prada. Astfel suspiciunea a căzut și pe riși și ca urmare l-au arestat și pe acesta și împreună cu hoții l-au dus în fața regelui. Regele l-a condamnat să fie executat împreună cu presupușii asociați la furt (furt = pedeapsa capitală).
Iar ofițerii acționând în ignoranță, au executat sentința, trăgându-l în țeapă pe celebrul riși. După aceea s-au dus la rege cu prada recuperată. Virtuosul Rishi, deși tras în țeapă și fără mâncare, a rămas acolo mult timp, fără să moară. Iar Rishi prin puterea sa ascetică, nu numai că și-a păstrat viața, dar i-a chemat și pe alți riși în acel loc.
Aceștia au venit noaptea, luând forma unor păsări și privindu-l angajat în meditație ascetică, s-au supărat datorită stării în care se afla, și privindu-l în meditație ascetică, deși tras în țeapă, s-au amărât tare. Și spunându-i lui Mandavya cine erau, l-au întrebat, 'O Brahmana, am dori să știm, pentru ce păcat trebuie să suferi tortura tragerii în țeapă?'"
Sambhava din Adi parva 108
Riși Mandavya la Zeul Justiției
Zeul Justiției devine Vidura
Vaisampayana spuse, 'Fiind astfel întrebat, tigrul printre Muni le răspunse acelor Rishi cu avere ascetică,
'Pe cine să dau vina? De fapt pe nimeni altcineva, nimeni nu m-a jignit!'
După aceea, o monarch, ofițerii justiției văzându-l în viață, l-au informat pe rege. Acesta, auzind cele spuse,
s-a consultat cu consilierii săi, și s-a dus pentru a-l liniști pe riși,
'O tu, cel mai de seamă dintre riși, te-am rănit datorită propriei ignoranței. Te implor să mă ierți. Te rog să nu te înfurii pe mine.'
Fiind astfel adresat, muni a fost pacificat. Văzând că nu este furios, regele l-a luat cu țeapă și a încercat să o scoată din el.
Acest lucru nefiind însă posibil, a lăsat să fie tăiată în locul unde ieșea din corpul său. Și astfel muni, cu o parte din țeapă în
el însuși a plecat și în acea stare a practicat cele mai austere penitențe și a cucerit numeroase regiuni, care sunt de neatins
pentru alții. Iar datorită faptului că o parte din țeapa în care fusese tras, rămăsese în el, a devenit cunoscut sub numele de
Ani-Mandavya (Mandavya cu lemn în el).
Iar într-o zi acel Brahamana cunoscător al celui mai mare Adevăr al Datoriei Prescrise s-a dus în lăcașul Zeului Justiției (Yama).
Și privindu-l pe zeu stând acolo pe tronul său, riși îi reproșă următoarele, 'Care este mă rog acel act păcătos pe care l-am comis, fără să fiu conștient de acest lucru, pentru care trebuie să suport această pedeapsă? O, spune-mi repde și ai să te convingi de puterea penitențelor mele ascetice.'
"Zeul Justiției, fiind astfel întrebat, spuse, 'O tu, cel a cărui avere este ascetismul, odată ai străpuns o mică insectă cu un fir de iarbă.
Acum tragi ponoasele acelui act. O Rishi, așa cum un dar, totuși mic, este multiplicat cu meritele sale dharmice, la fel și un act păcătos este multiplicat funcție de jurământul pe care l-ai încălcat (să nu rănești nici o ființă) .'
Auzind aceasta, Ani-Mandavya întrebă, 'Te-aș ruga să-mi spui când am comis acest păcat. Spunându-i-se de către Zeul Justiției, că acest păcat îl comisese pe când era doar un copil, riși spuse, 'Prin puterea vorbelor mele, de acum înainte nu va mai fi considerat un păcat, ceea ce a făcut un copil până la 12 ani.
Pedeapsa pe care mi-ai dat-o pentru o ofensă pardonabilă, a fost disproporționată în ceea ce privește severitatea suferinței. Omorârea unui Brahman (ca mine) implică un păcat care este mult mai mare decât omorârea oricărei alte ființe vii. De aceea, O Zeu al Justiției, spun: te vei naște printre oameni și pe deasupra în clasa servitorilor (șudra). Iar din această zi stabilesc limita cu privire la consecințele unui act, că până la vârsta de 14 ani, actele nu vor intra sub jurisdicția păcatului.'
"Vaisampayana continuă, 'Fiind blestemat pentru greșeala sa de către ilustrul riși, Zeul Justiției s-a născut ca Vidura în clasa șudra. Ca urmare Vidura era un foarte bun cunoscător al doctrinelor Datoriei Prescrise (Dharma) a politicii și a profitului lumesc (Artha).
Totodată era lipsit pe deplin de dorințe pentru gratificarea simțurilor și de furie. Posedând o mare capacitate vizionară și liniște deplină a minții, Vidura a fost tot timpul devotat binefacerii Kauravilor.
Sambhava din Adi parva 109
Dhritarashtra, Pandu și Vidura, copiii lui Vyasa
Vaisampayana spuse, 'După nașterea celor trei copii, prosperitatea regiunilor Kuru-geangala, Kuru-kshetra și a Kauravilor a crescut. Pământul a început să dea recoltă îmbelșugată, ce avea o mireasmă plăcută. Norii au început să dea ploaie conform anotimpurilor iar copacii au devenit plini de fructe și flori. Animalele de povară erau mulțumite iar păsările și celelalte animale se simțeau deosebit de bine.
Florile au devenit mai înmiresmate iar fructele mai dulci; orașele s-au umplut de comercianți, artizani și artiști de toate felurile. Oamenii au devenit mai liniștiți, învățați, onești și fericiți. Și nu mai existau tâlhari și nimeni nu mai era păcătos. Părea că era de aur (Krita-Yuga, era perfectă cunoscută și ca Satya-Yuga) își făcuse apariția în fiecare parte a împărăției. Oamenii erau devotați actelor virtuoase, sacrificiilor și adevărului și privindu-se unul pe altul cu dragoste și afecțiune iar prosperitatea a crescut.
Fiind lipsiți de mândrie, furie și lăcomie, se bucurau în jocuri perfect inocente. Capitala Kauravilor, plină asemenea oceanului, era o a doua Amaravati, fiind plină de sute de palate și conace, posedând porți și arcade întunecate asemenea norilor. Iar oamenii, deosebit de fericiți se jucau în sporturi pe râuri și lacuri, în crânguri faine și păduri încântătoare. Kauravi din sud, în rivaliatea lor virtuoasă cu cei din nord, se plimbau în compania persoanelor perfecte din planurile superioare ale universului: Siddha Cearana și Rishi.
În toată acea țară încântătoare, a cărei prosperitate a crescut astfel prin intermediul Kauravilor, nu existau oameni zgârciți și nici văduve.
Fântânile și lacurile erau tot timpul pline; crânguriile aveau copaci din abundență, iar casele și lăcașurile brahmanilor erau pline de bunăstare și întreaga împărăție era plină de festivități. Fiind condusă de virtuosul Bhishma, împărăția era împodobită de sute de incinte sacrificiale. Iar roata virtuții fiind pusă în mișcare de Bhishma, țara a devenit atât de mulțumită, încât supușii altăr împărății, părăsindu-și căminele, au venit să locuiască acolo, mărind astfel numărul populației.
Cetățenii și ceilalți oameni erau plini de speranță, văzând actele iluștrilor prinți. Și, o rege, în casa șefilor Kauravilor cât și a principalilor cetățeni, 'dă' și 'mănâncă' erau singurele cuvinte ce erau auzite în mod constant. Dhritarashtra, Pandu și Vidura a căror inteligență era deosebită, încă de la naștere au fost crescuți de Bhishma, ca și cum ar fi fost fiii lui. Iar copiii, după ce au trecut prin ritualurile uzuale ale clasei sociale a luptătorilor s-au devotat jurămintelor și studiului.
Și au crescut devenind niște tineri pricepuți în Vede și toate sporturile. Și au devenit foarte pricepuți ca arcași, în călărie, în lupta cu buzduganul, cu spada și scutul, în conducerea elefanților în luptă și în știința moralității. Învățați în istoria Puranelor și în diferitele ramuri ale cunoașterii, buni cunoscători al adevărurilor din Vede și diferitelor ramuri ale acestora, ei au acumulat o cunoaștre variată și profundă.
Pandu, posedând o mare dibăcie, i-a depășit pe toți în măiestria tragerii cu arcul, în timp ce Dhritarashtra îi depășea pe toți, ca putere personală, în timp ce în cele trei lumi nu se găsea egal lui Vidura în ceea ce privește devoțiunea pentru virtute și cunoașterea dicatelor moralității. Și privind restaurarea liniei pe cale de dispariție a lui Șantanu, a început să devină cunoscut în toate țările, că dintre mamele eroilor, fetele regelui din Kași erau pe primul loc; dintre toate țările Kuru-geangala era prima; dintre oamenii virtuoși, Vidura era primul; iar dintre orașe Hastinapura era prima.
Pandu a devenit rege, pentru că Dhritarashtra, datorită faptului că era orb, iar Vidura, datorită faptului că provenea dintr-o femeia din clasa șudra, nu au obținut împărăția.
Într-o zi Bhishma, cel mai de seamă dintre cei ce sunt cunoscători ai datoriei omului de stat și a dictatelor moralității, i s-a adresat lui Vidura ce era deplin cunoscător al adevărului despre Datoria Prescrisă (Dharma) și a Virtuții, i-a spus următoarele:
Sambhava din Adi parva 110
Gandhari fica lui Suvala și sora lui Șakuni
devine soția lui Dhritaraștra
Bhishma spuse, 'Acest celebrat neam al nostru, strălucind cu fiecare virtute și realizare, este suveran peste toți monarhii de pe pământ. Gloria sa menținută și perpetuată de mulți virtuoși și iluștri monarhi din trecut, a crescut prin ilustrul Krishna (Dwaipayana), Satyavati și prin mine însumi, pentru a nu dispare. Se cade din partea ta să iei de asemenea măsuri, ca dinastia noastră să se extindă asemenea mării.
Am auzit că există trei fete ce merită să intre în neamul nostru. Una este fata lui (Șurasena) din neamul Yadava; cealaltă este fata lui Suvala; iar cea de-a treia este prințesa din Madra. O fiule, toate aceste fete sunt dintr-un neam nobil.
Posedând frumusețe și un sânge pur, fiind în mod eminent calificate pentru o alianță cu familia noastră. O tu cel mai de seamă dintre oamenii inteligenți, cred că ar trebui să le alegem pentru creșterea neamului nostru. Spune-mi ce crezi.' Fiind astfel adresat, Vidura replică, 'Tu ești ca tatăl și mama noastră de asemenea. Tu ești maestrul nostru spiritual. De aceea te rog fă pentru noi ceea ce în ochii tăi este bine.'
"Vaisampayana continuă, 'Curând după ce Bhishma a auzit de la brahmani că Gandhari, amiabilă fică a lui Suvala, venerându-l pe Hara (Șiva) a obținut din partea zeității binecuvântarea de a avea o sută de fii. Bhishma, bunicul Kauravilor, auzind acest lucru, a trimis mesageri la regele din Gandhara. Regele Suvala mai întâi a ezitat, datorită faptului că viitorul ginere era orb, dar luând în considerare nobilitatea Kauravilor, faima și comportamentul lor, și-a dat virtuoasa fată lui Dhritarashtra, iar casta Gandhari auzind că Dhritarashtra era orb iar părinții ei au consimțit să o mărite
cu acesta, din iubire și respect pentru viitorul soț, și-a legat o eșarfă peste ochi.
Șakuni, fiul lui Suvala, aducând Kauravilor propria sa soră, dotată cu tinerețe și frumusețe, i-a înmânat-o formal lui Dhritarashtra. Gandhari a fost primită cu mult respect iar nunta a fost celebrată cu mare pompă sub îndrumarea lui Bhishma. Eroicul Șakuni, după ce a înmânt-o pe sora sa, împreună cu multe îmbrăcăminți valoroase și după ce a primit venerarea lui Bhishma, s-a reîntors în orașul său.
Iar, O tu din neamul Bharata, frumoasa Gandhari i-a gratificat pe toți Kauravii prin prin comportamentul ei și atențiile respectoase. Iar Gandhari, fiind tot timpul devotată soțului ei, i-a gratificat pe superiori prin bunul ei comportament; ea a fost castă, și nu a avut relații cu alți bărbați nici măcar prin vorbe.'
