Adi/Sambava Parva 126-130

Sambhava din Adi parva 126
Fiii lui Pandu și Kunti sunt duși de rișii la Hastinapur (capitala Kauravilor - actualul Delhi)

 "Vaisampayana spuse, 'Rishii asemenea zeilor asura, înțelepți consilieri, contemplând moartea lui Pandu, s-au consultat și-au spus, 'Virtuosul și renumitul rege Pandu, abandonând atât suveranitatea cât și regatul, a venit aici pentru a practica austerități ascetice și s-a mulțumit să trăiască precum un ascet pe acest munte. De aici s-a ridicat la ceruri și și-a lăsat soția și copiii ca un testament în mâinile noastre. Acum datoria noastră este să-i ducem soția și copiii în regatul său.'

"Vaisampayana continuă, 'Apoi acei rishii asemenea zeilor asura, cu inimi mari și încununați cu succes ascetic, adunându-se, s-au hotărât să meargă la Hastinapura cu copiii lui Pandu în fața lor, dorind să-i lase în mâinile lui Bhishma și Dhritarashtra. Asceții au plecat chiar în acel moment, luându-i pe copii, Kunti și cele două cadavre. Și deși nu era obișnuită cu greutățile toată viața ei, afecționata Kunti acum privi ca foarte scurtă călătoria cu adevărat lungă pe care urma s-o facă.
Sosind in Kuru-geangala în scurt timp, ilustra Kunti s-a prezentat la poarta principală. Asceții i-au însărcinat după aceea pe portari, să-l informeze pe rege de sosirea lor. Omul a dus imediat mesajul la curte. Iar cetățenii din Hastinapura, auzind de sosirea a mii de Cearana și Muni, s-au minunat tare. Și curând după răsăritul soarelui au început să vină în număr mare cu soțiile și copiii lor pentru a-i privi pe asceți. Stând în tot felul de care și mijloace de transport cu miile, un mare număr de persoane din clasa luptătorilor (kshatriya), cu soțiile lor și brahmani, cu ale lor, au apărut.

Iar participarea celor din clasele Vaisya și Sudra a fost de asemenea mare. Vasta adunare era foarte liniștită, deoarece inima tuturor era înclinată spre pietate. Și de asemenea au apărut Bhishma, fiul lui Șantanu și Somadatta sau Valhika și înțeleptul rege (Dhritarashtra) dotat cu viziunea cunoașterii și însuși Vidura și venerabila Satyavati (considerată bunica fiilor lui Pandu) și prințesa din Kosala și Gandhari însoțită de alte doamne din casa regală. Iar suta de fii ai lui Dhritarashtra, decorați cu diferite ornamente au sosit și ei.

"Apoi Kauravii, însoțiți de preoții lor, i-au salutat pe rișii coborându-și capetele și s-au așezat în fața acestora. Cetățenii salutându-i de asemenea pe asceți, plecându-și capetele până la pământ, s-au așezat și ei. Apoi Bhishma, realiză o adunare perfectă, venerându-i în mod corespunzător pe asceți, oferindu-le apă pentru spălarea picioarelor cu ritualistica Arghya.
Și făcând acest lucru le-a vorbit de suveranitate și regat. Apoi cel mai în vârstă dintre asceți, cu părul în șuvițe încâlcite și coapsele acoperite cu piele de animal, s-a ridicat și cu aprobarea rișilor a vorbit astfel, 'După cum știți cu toții, posesorul suveranității Kauravilor, care se numea regele Pandu, abandonând plăcerile acestei lumi, s-a retras pentru a trăi pe muntele cu 100 de creste.

El a adoptat modul de viață celibatar - Brahmacharya, dar dintr-un motiv de nedescifrat al zeilor asura, acest cel mai mare dintre fiii săi, Yudhișthir, s-a născut acolo, făcut de însuși Dharma.
Apoi ilustrul rege a obținut de la zeul vântului Vayu acest fiu - cel mai de seamă dintre toți oamenii puternici - pe nume Bhima. Acest fiu, făcut de Kunti cu Indra, este Dhanangeaya ale cărui realizări îi va pune în umbră pe toți arcașii lumii. Priviți și acești tigri printre oameni, puternici în folosirea arcului, cei doi gemeni făcuți de Madri cu cei doi Aswini. Ducând viața virtuoasă a unui Vanaprastha (ordinul de viață al celui retras în pădure), ilustrul Pandu a revigorat astfel linia regală aproape extinctă a bunicului său. Nașterea, creșterea și studiile Vedice ale acestor copii ai lui Pandu, vă vor face, fără îndoială, mare plăcere.

Aderând cu persistență la calea virtuții și a înțelepciunii și lăsând în urma sa acești copii, Pandu ne-a părăsit acum șapte ziel. Soția sa Madri, privindu-l pus pe rugul funerar, și gat de a de fi consumat, s-a suit ea însăși pe acesta, și sacrificându-și astfel viața, a plecat cu domnul ei în regiunea rezervată femeilor caste. Îndepliniți acum riturile necesare ce trebuiesc executate pentru beneficiul acestora. Acestea sunt resturile corpurilor lor. Iată-i și pe copiii lor cu mama lor.
Fie ca acestea să fie duse la îndeplinire cu onorurile cuvenite. După terminarea primelor ritualuri în onoarea celor morți, fie ca virtuosurl Pandu, care tot timpul a fost suporterul demnității Kauravilor, să primească prima Șraddha (sapinda-karana - ceremonie funerară) executată pentru a-l instala formal pe acesta printre Pitri- strămoșii ce ajung pe planeta paradisiacă a celor ce au descendenți ce le oferă pomeni.'

"Vaisampayana continuă, 'Asceții împreuncă cu Guhyaka, după ce au spus acestea Kauravilor, au dispărut instantaneu. Și văzându-i pe riși și sidda (persoane perfecte) pur și simplu dispărând asemenea formelor vaporoase ce apar și dispar de pe cer, cetățenii uimiți s-au reîntors la casele lor.'"    

Sambhava din Adi parva 127
Arderea definitivă a lui Pandu și a lui Madri

"Vaisampayana continuă, 'Apoi Dhritarashtra spuse, 'O Vidura, organizează, în stilul regal adecvat, ceremoniile funerare ale acelui leu printre regi, care a fost Pandu, și de asemenea ale lui Madri. Spre binele sufletelor lor, donează vite, haine, pietre prețioase și alte feluri de bogății, fiecare primind atât cât cere. Fă de asemenea pregătiri pentru ca și Kunti să execute ultimele ritualuri pentru Madri într-o asemenea manieră ca să o mulțumească.

Și aranjează ca trupul lui Madri să fie înfășurat cu grijă, ca nici soarele și nici vântul să-l poată vedea. Nu te lamenta pentru Pandu, care este fără de păcat. El a fost un rege valoros, ce a lăsat în urma sa cinci fii eroici egali cu cei celești.'
"Vaisampayana continuă, 'Apoi Vidura, O Bharata, spunând, 'Așa să fie,' consultându-se cu Bhișma, fixă un loc sacru pentru riturile funerare ale lui Pandu. Preoții familiei, fără să mai piardă timp, au ieșit din oraș, purtând cu ei focul sacru învăpăiat, întreținut cu unt purificat (ghii) și care-l face astfel plăcut mirositor. Apoi prietenii, rudele și aderenții, înfășurându-l în pânză, au acoperit corpul monarhului cu flori de sezon și l-au stropit cu diferite excelente parfumuri.

Și de asemenea au acoperit carul funerar cu ghirlande din belșug. Apoi plasând corpul acoperit al regelui împreună cu cel al reginei sale pe acel excelent catafalc, decorat atât de strălucitor, au aranjat să fie cărat pe umerii oamenilor.
Cu umbrele albe ținute deasupra carului funerar, cu evantaie din părul cozilor de yak și sunetele diferitelor instrumente muzicale, întreaga scenă era strălucitoare și măreață. Sute de oameni au început să distribuie pietre prețioase mulțimii, cu ocazia riturilor funerare ale regelui. În cele din urmă veșminte frumoase, umbrele albe și mari evantaie din părul cozilor de yak au fost aduse pentru marea ceremonie.

Preoții îmbrăcați în alb mergeau în fața procesiunii turnând limbații de unt purificat (de apă și zahăr) peste focul sacru învăpăiat într-un recipient ornamental. Iar Brahmanii, Kshatriya (războinici și administratori), Vaisya (comercianți și agricultori) și Șudra (servitori) cu miile au urmat regele decedat, jelindu-se tare, 'O prinț, unde ai plecat, lăsându-ne în urmă, deznădăjduiți și sărmani pentru totdeauna?'
Iar Bhishma,Vidura și Pandavi de asemenea au plâns tare. În cele din urmă au ajuns într-o pădure romantică de pe malurile Gangelui. Acolo au lăsat jos catafalcul în care se aflau cinstitul prinț cu inimă de leu și soția sa. Apoi au adus apă în multe recipiente de aur; au spălat corpul prințului pe care înainte îl unseseră cu diferite unguente plăcut mirositoare, și-apoi l-au uns din nou cu pastă de santal.

Apoi l-au îmbrăcat cu veșminte albe făcute din pănze indigene. Iar în noua îmbrăcăminte regele părea să fie viu și doar ce adormise pe patul scump.
"După ce toate ceremoniile funerare au fost terminate, în consonanță cu instrucțiunile preoților , Kauravii au dat foc cadavrelor regelui și reginei, punând lotuși, pastă de santal și alte substanțe plăcut mirositoare pe rug.
"Apoi văzând corpurile luând foc, Kausalya a izbucnit, 'O fiule, fiule!' și a căzut lipsită de simțuri la pământ . Și văzând-o căzută , cetățenii și locuitorii provinciilor au început să se lamenteze datorită durerii și afecțiunii pentru regele lor. Iar păsările cerului și animalele câmpului au fost mișcate de plângerile lui Kunti. Bhishma, fiul lui Șantanu, și înțeleptul Vidura, și toți ceilalți, ce se aflau acolo, erau lipsiți de consolare.

"Astfel plângând, Bhishma, Vidura, Dhritarashtra, Pandavii și doamnele Kauravilor au executat ceremonia apei pentru rege. Și după ce toate acestea s-au terminat, oamenii, plini de durere, au început să-i consoleze pe pe fiii îndoliați ai lui Pandu. Iar Pandavii împreună cu prietenii lor au început să doarmă pe pământ. Văzând aceasta Brahmanii și ceilalți cetățeni au renunțat la paturile lor. Bătrâni și tineri, toți cetățenii plângându-i pe fiii regelui Pandu, au petrecut 12 zile în doliu împreună cu Pandavii.'"       

Sambhava din Adi parva 128
Bhima este otrăvit și ajunge în lumea nagailor

"Vaisampayana spuse, 'Apoi Bhishma (bunicul) și Kunti (mama Pandavilor) împreună cu prietenii lor au celebrat ceremonia de pomenire - Șraddha a monarhului (Pandu) și a oferit Pinda (pomană - măncare consacrată). Și i-au hrănit pe Kauravi și mii de Brahmani cărora de asemenea le-au oferit pietre prețioase și pământ. Apoi cetățenii s-au reîntors în Hastinapur cu fiii lui Pandu, aceștia fiind acum curățați de impuritatea legată de incidentul morții tatălui lor. Și toți au început să plângă după regele dus, ca și cum ar fi fost propria lor rudă.

"După cea a fost celebrată ceremonia Șraddha, așa cum a fost menționat mai înainte, venerabilul Vyasa, văzând toți supușii cufundați în amărăciune, îi spuse într-o zi mamei sale, Satyavati, (bunica Pandavilor) 'Mamă, zilele fericirii noastre s-au dus, iar lor le urmează zile de calamitate. Păcatul începe să crească zi de zi. Lumea a devenit bătrână. Imperiul Kauravilor nu va mai dura mult, datorită stării greșite și a opresiunii. Retrage-te în pădure și devotează contemplării prin Yoga. De aici încolo societatea va fi plină de înșelăciune și greșeală. Buna lucrare va înceta. Nu are rost să fi martora anihilării propriului neam, la această vârstă înaintată.'

"Acceptând vorbele lui Vyasa, Satyavati intră în apartamentele sale și se adresă nurorii ei, spunând, 'O Ambika, am auzit că urmarea activității nepoților tăi, această dinastie Bharata și supușii săi vor pieri. Dacă-mi permiți, aș vrea să mă retrag în pădure cu Kausalya, care este atât de îndurerată datorită pierderii fiului ei.' O rege, spunând acestea, regina, după ce i-a cerut permisiunea și lui Bhishma, a plecat înpădure. Și sosind acolor cu cele două nurori, a început să se angajeze în profundă contemplație și la momentul potrivit, părăsindu-și corpul s-a ridicat la ceruri (întrând în lumile paradisiace ale zeilor Sura, nu în lumea transcendentă, lumea spirituală).

"Vaisampayana continuă, 'Apoi fiii lui Pandu, după ce au trecut prin riturile de purificare prescrise în Vede, au început să fie crescuți în stilul princiar, în casa tatălui lor. Oricând se angajau în joacă cu fiii lui Dhritarashtra, superioritatea puterii lor era remarcată. În viteză, în lovirea obiectelor luate ca țintă, în consumarea mâncării și împrăștierea prafului, Bhimasena îi întrecea pe toți fiii lui Dhritarashtra. Acest fiu al zeului Vântului îi trăgea de păr și îi punea să se lupte între ei, în timp ce râdea. Iar Vrikodara (Bhima-sena) îi înfrângea ușor pe cei 101 de copii de mare energie, ca și cum ar fi fost unul, nu 101.
Cel de-al doilea Pandava (Bhima-sena) obișnuia să-i apuce de păr, și doborându-i, îi târa pe pământ. Și astfel unii se rănea la genuchi, alții la cap iar alții la umeri. Acel tânăr apuca uneori zece dintre ei, îi cufunda în apă și-i ținea acolo, până erau aproape morți. Când fiii lui Dhritarashtra se suiau într-un copac pentru a culege fructe, Bhima-sena obișnuia să scuture acel copac, lovindu-l cu piciorul, astfel că pe jos cădeau fructele dar și culegătorii. De fapt acei prinți nu se puteau compara cu Bhima-sena în luptă, viteză sau îndemânare. Lui Bhima îi plăcea să-și afișeze puterea, chinuindu-i astfel în copilărie, dar nu datorită răutății.

"Văzând aceste minunate demonstrații ale puterii lui Bhima, puternicul Duryodhan, fiul cel mare al lui Dhritarashtra, a început să conceapă lucruri ostile aceastuia. Iar răul și nedreptul Duryodhan, din ignoranță și ambiție, s-a pregătit pentru un act păcătos. S-a gândit, 'Nimeni nu se poate compara cu Bhima, cel de-al doilea fiu al lui Pandu, din punct de vederea al puteri și îndemânării. Trebuie să-l distrug printr-un artificiu. Bhima poate să învingă 100 dintre noi în luptă. De aceea atunci când va adormi în grădină, îl voi arunca în Gange. După aceea , închizându-i pe fratele său mai mare Yudhishthir și pe fratele său mai tânăr Argiuna, voi domni ca singur rege, fară a fi deranjat.'

Hotărându-se astfel, răul Duryodhan pândea tot timpul oportunitatea de a-l răni pe Bhima. Și, O Bharata, în cele din urmă într-un loc frumos numit Pramana-koti de pe malurile Gangelui, a construit un palat decorat cu draperii și alte lucruri bogate. El a construit acest palat pentru sporturi în apă, pe care l-a umplut cu tot felul de lucruri pentru amuzament și mâncare la alegere. Steaguri vesele fluturau pe acoperișul castelului.
Njumele casei era 'Casa sporturilor de apă.' Bucătari pricepuți au preparat diferite tipuri de mâncare. Când totul a fost gata, ofițerii l-au înștințat pe Duryodhan. Apoi rău intenționatul prinț le spuse Pandavilor, 'Haideți să mergem pe malurile Gangelui, care este binecuvântat cu copaci și încoronat cu flori și să facem sport în apă.' Iar după ce Yudhishthir a fost de acord, fii lui Dhritarashtra, luându-i pe Pandavi cu ei, s-au urcat pe elefanți de mare mărime crescuți la țară și în care asemenea orașelor și au părăsit metropola.

"Ajungând în acel loc, prinții le-a dat liber la însoțitori și contemplând frumusețea grădinilor și crângurilor, au intrat în palat, asemenea leilor ce intră în grotele munților. Intrând au văzut că arhitecții au placat cu generozitate pereții și tavanele, iar vopsitorii le-au pictat frumos. Ferestrele arătau grațioase iar fântânile artificiale erau splendide. Ici colo erau lacuri cu apă translucidă în care înfloreau lotuși. Malurile le erau acoperite de diferite flori, ale căror miresme umpleau atmosfera.
Kauravii și Pandavii s-au așezat și au început să se bucure de lucrurile ce le fuseseră puse la dispoziție. Au început să se angajeze în jocuri și să se hrănească unul pe altul. Între timp răul Duryodhan a amestecat o otravă puternică cu mâncare, cu intenția de a scăpa de Bhima. Acel tânăr rău, care avea nectar pe limbă, și o lamă de cuțit în inimă, s-a ridicat și în cele din urmă l-a hrănit într-o manieră prietenească pe Bhima în mare măsură cu mâncarea otrăvită și socotindu-se norocos că a conceput sfârșitul acestuia, era foarte bucuros în inima sa.

Fiii lui Dhritarashtra și ai lui Pandu au început apoi să se bucure de jocurile în apă. După ce au terminat, s-au îmbrăcat în haine albe și s-au decorat cu diferite ornamente. Către seară fiind obosiți au fost înclinați să se odihnească în casa plăcerii, care aparținea grădinii. După ce i-a făcut pe ceilalți tineri să facă exerciții în apă, puternicul, cel de-al doilea Pandav, era deosebit de obosit. Astfel, la ieșirea din apă, s-a întins pe pământ; era foarte obosit și sub influența otrăvii.
Aerul răcoros făcea ca otrava să se răspândească în întregul corp, așa că brusc și-a pierdut toate simțurile. Văzând acesta Duryodhana l-a legat cu corzi din plante și l-a aruncat în apă. Fiul lipsit de simțuri al lui Pandu s-a cufundat, până a ajuns în regatul Naga, al șerpilor mistici. Naga, fiind dotați cu colți ce conțineau venin virulent, l-au mușcat cu miile. Otrava vegetală din sângele fiului zeului Vântului a fost neutralizată de otrava șerpilor. Șerpii îl mușcaseră peste tot, cu excepția pieptului, a cărui piele era atât de tare, că nu a putut fi penetrată de colții acestora.

"Revenindu-și în simțuri, fiul lui Kunti și-a rupt legăturile și a început să-i împingă pe șerpi jos în pământ.
Unul dintre cei rămași, ce a fugit pentru a-și salva viața, s-a dus la regele lor Vasuki și i-a spus, 'O rege al șerpilor, un cufundat în apă, legat cu corzi de plante; probabil ca a băut otravă, pentru că atunci când a căzut printre noi, era insensibil. Dar când am început să-l mușcăm, și-a revenit în simțuri și după ce și-a rupt legăturile, a început să ne ucidă. O rog pe Maiestatea Voastră să întrebe cine este.'
"Apoi Vasuki, urmând rugăciunile nagailor inferiori s-a dus în acel loc și l-a văzut pe Bhima-sena. Printre nagai se afla și Aryaka, ce era bunicul tatălui lui Kunti (mama lui Bhima). Domnul nagailor văzându-și ruda, l-a îmbrățișat. Apoi Vasuki, ascultând totul, a fost mulțumit de Bhima și i-a spus lui Aryaka cu satisfacție, 'Cum îl putem mulțumi? Dați-i bani și pietre prețioase din belșug."

"Auzind cuvintele lui Vasuki, Aryaka spuse, 'O rege al nagailor, dacă Maiestatea Voastră este satisfăcută de el, îi ajunge, el nu are nevoie de avere. Permită-i să bea din rasa-kunda (recipientele cu nectar) și astfel să obțină o putere nemăsurabilă. În fiecare din aceste recipiente se află puterea a 1000 de elefanți. Lasă ca acest prinț să bea atât cât poate.'
"Regele nagailor și-a dat acordul și nagaii au început riturile auspicioase. Apoi purificându-se cu grijă, Bhima-sena cu fața către est a început să bea nectar. Dintr-o singură suflare a băut un întreg recipient și în acest fel a golit opt recipiente, unul după altul, până când s-a umplut. În cele din urmă nagaii i-au pregătit un pat excelent, pe care s-a așezat relaxat.'"   

Sambhava din Adi parva 129
Duryodhan încearcă din nou să-l otrăvească pe Bhima-sena

"Vaisampayana spuse, 'Între timp Kauravii și Pandavii, după ce s-au jucat acolo, au plecat fără Bhima, la Hastinapur, unii pe cai, unii pe elefanți, în timp ce alții au preferat carele sau alte mijloace. Iar pe drum își spuneau unii altora, 'Poate că Bhima a plecat înaintea noastră.' Iar nemernicul Duryodhan se bucura în inima sa că Bhima lipsea, și a intrat în oraș cu frații săi plin de bucurie.

"Virtuosul Yudhishthir, nefiind obișnuit cu viciul sau rătatea, îi privea pe ceilalți ca fiind la fel onești ca el. Cel mai în vârstă fiu al Prithei, umplut de dragostea fraternă, după ce s-a plecat în fața ei, îi spuse, 'O mamă, a sosit și Bhima? O bună mamă, nu-l găsesc nicăieri. Unde poate să fi plecat? L-am căutat mult timp peste tot, în grădini și în frumoasele păduri, dar nu e nicăieri. În cele din urmă am crezut că eroicul Bhima a plecat înaintea noastră. O ilustră doamnă, am venit aici în mare anxietate. Sosit aici, unde să fi plecat? L-ai trimis undeva? O spune-mi, sunt plin de îndoieli în ceea ce-l privește pe puternicul Bhima. Va fi adormit și de aceea nu a venit. Cred că altceva nu poate fi.'
"Auzind aceste cuvinte ale inteligentului Yudhishthir, Kunti țipă, și alarmată spuse, 'Dragă fiule, nu l-am văzut pe Bhima; n-a venit la mine. Du-te înapoi repede și caută-l împreună cu frații tăi.'

"Spunând acestea, cu durere, fiului ei mai în vârstă, în chemă pe Vidura și-i spuse, 'O ilustrule Kshattri, Bhima-sena lipsește! Unde să fi plecat? Ceilalți frați au sosit cu toții din grădini, numai Bhima nu a venit! Duryodhan nu îl place. Kauravul e pervers, rău, josnic și imprudent. În mod deschis își dorește tronul. Mi-e teamă ca într-un acces de furie să nu-mi fi ucis copilul drag. Aceasta mă doare și într-adevăr îmi arde inima.'
"Vidura replică, 'Binecuvântată doamnă, nu voribi așa! Protejează-ți copiii cu grijă. Dacă răul Duryodhan va fi acuzat, el ți-ar putea ucide și fiii care ți-au rămas. Marele înțelept a spus că fiii tăi vor trăi o viață lungă. De aceea să fi sigură că Bhima se va reîntoarce și-ți va bucura inima.'

"Vaisampayana continuă, 'Înțeleptul Vidura, spunând acestea lui Kunti, se reîntoarse în lăcașul său, în timp ce Kunti, în mare anxietate, continuă să rămână acasă împreună cu copiii ei.
"Între timp, Bhima-sena sculat din somn în cea de-a opta zi, se simți peste măsură de puternic, datorită nectarului pe care-l digerase. Văzându-l că s-a trezit, Nagaii au început să-l consoleze și să-l înveselească, spunând, 'O tu, cu brațe puternice, puterea licoarei pe care ai băut-o îți va da puterea a 10000 de elefanți! Nimeni nu va fi în stare să te învingă în luptă. O zimbru al dinastiei Kuru, îmbăiază-te în această apă sacră și auspicioasă și reîntoarce-te acasă. Datorită ție frații tăi nu-și găsesc liniștea.'

"Apoi Bhima s-a purificat făcând baie în acele ape și s-a îmbrăcat în veșminte albe, purtând ghirlande de flori de aceeași nuanță; a mâncat paramann (orez și budincă cu zahăr) pe care i-o oferiseră Nagaii. Apoi opresorul tuturor dușmanilor, împodobit cu ornamente celeste, a primit adorațiile și binecuvântările nagailor, și salutându-i înapoi, s-a ridicat din regiunile adâncului. Trăgându-l pe Pandavul cu ochi asemenea lotusului de sub ape, Nagaii l-au pus în aceleași grădină în care se jucase, și au dispărut brusc din fața sa.

"Puternicul Bhima-sena, ajuns la suprafața pământului, alergă cu viteză pentru a ajunge la mama sa. Și plecându-se în cele din urmă în fața ei și a fratelui mai mare și mirosind capetele fraților săi mai mici, acel opresor al dușmanilor a fost la rândul său îmbrățișat de mama sa și fiecare dintre acei zimbrii printre oameni. Afecțioși unul cu altul, aceștia au exclamat în mod repetat, 'Ce mare ne este bucuria astăzi, o ce bucurie!'

'Apoi Bhima, dotat cu mare putere și îndemânare, a relatat fraților săi totul despre răutatea lui Duryodhan și despre incidentele norocoase și nenorocoase ce i se întâmplaseră în lumea Nagailor (Șerpi mistici). La care Yudhishthir spuse, 'Să nu spui nimic despre aceste lucruri. Nimănui să nu-i spui ce s-a întâmplat. Începând de astăzi, cu toții să avem grijă unul de altul.' Fiind astfel atenționați de dreptul Yudhishthir, cu toții, inclusiv Yudhishthir, au devenit foarte vigilenți începând cu acea zi. Și la cea mai mică neglijență ce a avut loc din partea fiilor lui Kunti, Vidura le-a oferit în mod constant sfatul lui înțelept.

"La ceva timp după aceasta, Duryodhan a amestecat din nou otravă proaspătă, virulentă și deosbit de mortală în mâncarea lui Bhima. Dar Yuyutsu (frate al lui Duryodhan, fiul lui Dhritarashtra cu o soția Vaișya), mișcat de prietenia sa cu Pandavii, i-a informat despre aceasta. Vrikodara, totuși, a înghițit-o fără să ezite și a digerat-o complet. Și, deși virulentă, otrava nu a avut nici un efect asupra lui Bhima.

"Când acea otravă puternică, menită să-l distrugă pe Bhima a lipsit să-și facă efectul, Duryodhan. Karna Și Sakuni, fără să renunțe la planurile lor mârșave, au recurs la numeroase alte stratageme pentru a-i ucide pe Pandavi. Și deși toate aceste stratgeme erau pe deplin cunoscute de Pandavi, conform sfatului lui Vidura, aceștia nu au arătat nici urmă de indignare.
"Între timp regele (Dhritarashtra), privindu-i pe prinții Kuru petrecându-și timpul fără să învețe ceva și devenind din ce în ce mai năstrujnici, l-a numit pe Gautama ca profesor și i-a trimis la acesta pentru a primi instrucțiuni. Născut pe o grămadă de buruieni, Gautama (numit și Kripa) era foarte priceput în Vede iar prinții Kuru au început să învețe sub îndrumarea sa folosirea armelor.'"        

Sambhava din Adi parva 130
Kripa și Kripi fii lui Gautama
Kripa eminent profesor al științei armelor

 "Janamejaya spuse, 'O Brahmane, s-ar potrivi să relatezi totul despre nașterea lui. Cum a apărut dintr-o grămadă de buruieni? Și de unde și-a obținut armele?'
"Vaisampayana spuse, 'O rege, mărețul înțelept Gautama a avut un fiu pe nume Saradwat. Acest fiu Saradwat s-a născut cu săgeți (în mână). O opresor al dușmanilor, fiul lui Gautama a demonstrat o deosebită aptitudine pentru studiul științei armelor, dar nici o înclinație spre alte științe. Saradwat și-a obținut armele prin acele austerități prin care brahmanii în anii de studenție obțin știința Vedică.

Gautama (fiul lui Gotama) prin aptitudinea sa pentru știința armelor și prin austeritățile sale, l-a determinat pe însuși Indra să-i fie foarte teamă de el. Apoi, o tu cel din neamul Kauravilor, șeful zeilor Sura au chemat-o pe domnișoara celestă Geanapadi și a trimis-o la Gautama, spunând, 'Fă tot ce-ți stă în putere pentru a deranja austeritățile lui Gautama.' Făcându-și apariția în încântătorul azil al lui Saradwat, domnișoara a început să-l tenteze pe ascetul echipat cu arc și săgeți. Privind acea Apsara (domnișoară de companie celesta), ce avea o figură și frumusețe fără rival pe pământ, singură în acele păduri și îmbrăcată cu o singură bucată de pânză, ochii lui Saradwat s-au mărit de plăcere.

La vederea domnișoarei, arcul și săgețile i-au căzut din mână iar corpul i s-a scuturat de emoție; dar posedând tărie de caracter și putere mentală, înțeleptul a reușit să aibă destulă răbdare și să reziste tentaței. Totuși datorită agitației mentale, brusc a pierdut o parte din fluidul său vital. Lăsând în urmă arcul, săgețile și piele de cerb, pe care stătea, el a plecat, fugind de Apsara.

Fluidul său vital însă a căzut pe o grămadă de buruieni și a fost divizat; astfel au apărut doi copii ce erau gemeni.
"Și s-a întâmplat ca un soldat ce îl însoțea pe regele Șantanu, la vânătoare în păduri, a dat peste acești gemeni. Văzând arcul, săgețile și pielea de cerb pe sol, s-a gândit că acei copii trebuie să fie ai vreunui brahman cunoscător al științei armelor. Astfel s-a decis să ia copiii cu arcul și săgețile și să le arate regelui.
Privindu-i regele a fost mișcat și din milă a spus, 'Fie ca aceștia să fie copiii mei,' și i-a adus în palatul său. Apoi acel primul dintre oameni, Șantanu, fiul lui Pratipa aducându-i pe cei doi gemeni ai lui Gautama în casa sa, a executat pentru aceștia ritualuri conform Datoriei Prescrise (Dharma). Și a început să-i crească numindu-i Kripa și Kripi, aluzie la faptul că i-a luat datorită milei (Kripa).

Fiul lui Gotama, după ce și-a părăsit azilul anterior, și-a continuat studiul științei armelor cu toată seriozitatea. Datorită puterii sale mistice a realizat că fiul și fica sa se aflau în palatul lui Șantanu. După aceea s-a dus la monarh și și-a prezentat linia genealogică. Apoi l-a învățat pe Kripa cele patru ramuri ale științei armelor, și diferite alte ramuri ale cunoașterii, incluzând toate misterele lor și detaliile secrete. În scurt timp Kripa a devenit un eminent profesor al științei armelor. Iar suta de fii ai lui Dhritarashtra și Pandavii împreună cu Yadavii, Vrishni, și mulți alți prinți din diferite țări, au început să primească lecții de la el.'"