Adi/Vaivahika Parva 195-198
Mahabharata Cartea 1.
Vaivahika Parva din Adi parva 195
Regele Drupada este înștiințat despre cine a luat-o pe fica sa Krișnaa
Și îi invită pe toți pentru a sărbători nunta
"Vaisampayana spuse, 'Fiind astfel adresat Dhrishtadyumna, răspunse cu bucurie tatălui său, povestind tot ce se întâmplase și de cine fusese câștigată Krishnaa. Prințul spuse, 'Cu ochi mari și roșii, îmbrăcat cu o pile de cerb și având o frumusețe asemenea persoanlor celeste, tânărul care a încordat cel mai de seamă dintre arcuri și a doborât ținta, a fost repede înconjurat de cei mai de seamă dintre brahmani, care-l omagiau datorită realizării sale extraordinare.
Înconjurat de brahmani, el era asemenea purtătorului de fulger, Indra, stând în mijlocul celeștilor și al rișiilor. Și asemenea unei elefăntițe ce urmează pe conducătorul cirezii, Krishnaa l-a urmat plin de bucurie, prinzându-se de pielea de cerb cu care era îmbrăcat. Apoi când monarhii adunați nu au fost capabili să suporte acest lucru și izbucnind în furie au vrut să lupte, s-a ridicat un alt erou, care a scos din pământ un copac mare și s-a repezit asupra acelor regi, asemenea zeului Morții - Yama...
Apoi monarhii au rămas încremeniți uitându-se la cei doi eroi, asemenea soarelui și lunii, în timp ce o luau pe Krishnaa cu ei și au părăsit amfiteatrul, mergând în casa unui olar la marginea orașului, iar acolo se afla o doamnă asemenea flăcărilor focului, care cred că este mama lor. În jurul ei se mai aflau alți trei băieți deosebiți, care erau asemenea focului. Iar cei doi ajungând acolo au salutat-o plecându-se la picioarele ei și i-au spus lui Krishnaa să facă același lucru. Păstrând-o pe Krishnaa cu ea, acei oameni de seamă au plecat cu toții (ca brahmanii peregrini) pentru a cerși de mâncare.
... După ce s-au întors, au mâncat și s-au pus să doarmă, discuția lor a indicat că nu sunt nici Vaișyas nici șudra, nici brahmani, deoarece nu au discutat decât despre subiecte militare. Tată se pare că speranța noastră a dat roade, căci fiii lui Kunti au scăpat din conflagrația casei de lac...'
"Auzind acele cuvinte ale fiului său, regele Drupada a devenit deosebit de încântat și și-a trims la ei preotul, pentru a afla dacă aceștia erau într-adevăr fiii lui Pandu. Astfel instruit, preotul regal s-a dus la ei, și lăudându-i, a transmis mesajul regelui ...'
Fiind primit de Pandavi, Yudhishthir i-a ordonat lui Bhima, 'Adu apă pentru spălarea picioarelor și Arghia pentru a fi oferită acestui brahaman. El este preotul regelui Drupada și de aceea este demn de un mare respect. Trebuie să-l venerăm cu o reverență, care să fie dincolo de cea obișnuită.'
Apoi Bhima a făcut ceea ce i s-a cerut. ...iar Yudhishthira i se adresă acestuia, 'Regele Pancealilor, fixând un anumit tip de zestre, și-a dat fata conform practicii clasei sale sociale, nu în mod gratuit. Satisfăcând cererea sa, acest erou a câștigat prințesa. De aceea regele Drupada nu poate ridica nici o pretenție în legătură cu neamul și poziția noastră, de vreme ce am executat ceea ce s-a cerut. De fapt toate întrebările sale au fost răspunse prin faptul că arcul a fost încordat și ținta a fost doborâtă. ...
"În timp ce Yudhishthir spunea toate acestea, sosi und alte mesager de la regele Pancealilor, în grabă spunând, 'Sărbătoarea este pregătită.'"
Vaivahika Parva din Adi parva 196
Pandavii sosesc în palatul lui Drupada
"Vaisampayana continuă, 'Mesagerul spuse, 'Regele Drupada pentru a sărbători nunta fetei, a pregătit un festival pentru mire și mireasă. Sunteți invitați să veniți, după ce vă veți termina ritualurile zilnice. Căsătoria Krishnei va avea loc acolo. Vă rugăm să nu întârziați. Aceste care decorate cu lotuși aurii și trase de cai excelenți sunt demne de persoane regale. Călătorind cu ele veți ajunge la rezindența regelui din Panceala.'
"Vaisampayana continuă, 'Apoi Pandavii i-au dat liber preotului și le-au urcat pe Kunti și Krishnaa într-unul dintre care și urcând și ei au pornit spre rezidența lui Drupada. Între timp, O Bharata, auzind de la preotul său cuvintele rostite de Yudhishthir, regele Drupada, pentru a-și da seama din ce clasă socială fac parte acei eroi, a pregătit o largă colecție de articole (conform ritulului necesare pentru căsătorie, conform fiecăruia din cele patru clase sociale).
A pregătit imediat fructe și ghirlande sanctificate, armuri, scuturi, carpete, vite, semințe și multe alte articole necesare agriculturii. Regele a pus să se adune excelente armuri și scuturi strălucitoare, săbii și iatagane din oțel bine temperat, frumoase care de luptă, arcuri de primă clasă și săgeți frumos decorate; diferite feluri de rachete ornamentate cu aur. De asemenea a mai pregătit expunând diferite feluri de săgeți, rachete și topoate de luptă, precum și alte mijloace de luptă. Iar în acea colecție a pus și paturi, carpete și alte lucruri fine ca haine de diferite feluri.
Când anturajul a ajuns la rezindența lui Drupada, Kunti luând-o cu ea pe virtuoasa Krishnaa, a intrat în apartamentele interioare ale regelui. Doamenele din gospodăria regelui au venerat-o cu inima voioasă pe regina Kauravilor. Privindu-i pe acei eroi de seamă, fiecare posedând mersul sportiv al unui leu, având o piele de cerb drept îmbrăcăminte a brustului, ochi asemenea zimbrilor puternici, umeri lați și brațe lungi asemenea unor șerpi puternici, regele, consilierii acestuia, fiul regelui și prietenii și însoțitorii acestuia au devenit cu toții deosebit de încântați.
Acei eroi s-au așezat pe fotolii excelente, dotate cu scaune pentru picioare, fără nici o stânjeneală sau ezitare, luând loc cu perfectă lipsă de teamă, unul după altul, conform ordinei vârstei. Și după ce acei eroi s-au așezat, servitori, bărbați și femei frumos îmbrăcați precum și bucătari pricepuți le-au adus delicatesuri demne de regi, așezate pe platouri de aur și argint. După care eroii noștri au cinat și au fost foarte mulțumiți. După ce s-a terminat cina, trecând peste celelalte articole, au început să se intereseze de mijloacele de luptă. Remarcând acest lurcu, Drupada și fiul său, precum și ceilalți consilieri, înțelegând că fiii lui Kunti erau de sânge regal au fost deosebit de încântați.'"
Vaivahika Parva din Adi parva 197
Pandavii se dezvăluie regelui Drupada
"Vaisampayana spuse, 'Apoi ilustrul rege din Panceala, adresându-se prințului Yudhishthir ca și cum ar fi fost un brahman, îl întrebă, 'Trebuie să vă știm ca fiind Kshatriya, brahmani sau persoane celeste deghizate ca brahmani ce cutreieră pământul ce au venit aici pentru a cere mâna Krișnei? V-am ruga să ne spuneți adevărul, pentru că avem mari probleme! Ne-am bucura mult, dacă îndoilile ne-ar fi înlăturate. Ne-a surâs oare destinul? Spune-ne adevărul, dacă dorești! ...'
"Auzind vorbele lui Drupada, Yudhishthir răspunse. 'Să nu fi lipsit de bucurie, o rege; fie ca bucuria să-ți umple inima! Dorința pe care o ai de mult ți-a fost cu siguranță îndeplinită. Noi suntem Kshatriya și fiii ilustrului Pandu, o rege. Eu sunt fiul mai mare al lui Kunti iar aceștia sunt Bhima și Arjuna. Aceștia sunt cei care ți-au câștigat fica din mijlocul acelor monarhi. Gemenii (Nakula și Sahadev) și Kunti așteaptă acolo unde se află Krishnaa. .... O rege, tu ești pentru noi un superior respectabil și principalul refugiu. Ți-am spus adevărul în întregime.'
"Vaisampayana continuă, 'Auzind acele cuvinte, ochii regelui Drupada s-au rostogolit datorită extazului și fiind plin de încântare pentru câteva clipe regele nici n-a mai fost în stare să răspundă. Reținându-și emoția cu mare greutate îi răspunse lui Yudhishthir în mod cuvenit. Apoi a întrebat cum au reușit Pandavii să scape din orașul Varanavata iar fiul lui Pandu i-a povestit fiecare detaliu al fugii lor din palatul făcut din lac inflamabil. Auzind acestea Drupada l-a dezavuat pe Dhritarashtra, conducătorul Kauravilor.
După aceea monarhul i-a dat asigurarea sa lui Yudhishthira, jurând că-l va repune pe tronul tatălui său.
"Kunti, Krishnaa, Bhima, Arjuna și cei doi gemeni au fost de asemenea invitați să locuiască acolo, fiind tratați de regele Yaghiasena (Drupada) cu respectul cuvenit. Regele Drupada s-a apropiat de Yudhishthir, spunându-i, 'O tu cel cu brațe puternice, hai să facem aranjamentele pentru ca Argiuna să se căsătorească cu fata mea conform riturilor clasei noastre în această zi auspicioasă și pregătește-l astfel să execute riturile inițiatice ale căsătoriei.'
"Vaisampayana continuă, 'Auzind aceste cuvinte ale lui Drupada, virtuosul rege Yudhishthir replică, 'O mare rege, și eu trebuie să mă căsătoresc.'Auzindu-l, Drupada spuse, 'Dacă dorești, căsătorește-te tu cu fata mea conform riturilor în vigoare...' Yudhishthir spuse, 'Fica ta, o rege , va fi soția noastră comună! Chiar așa a fost destinat, o monarh, de către mama noastră. Eu sunt încă necăsătorit și la fel sunt și ceilalți frați ai mei. Acest giuvaer de fată a fost câștigat de Argiuna. Iar regula noastră este ca să ne bucurăm în mod egal de ceea ce am obținut (așa cum a spus și mama lor când s-au întors cu Krișnaa), iar această regulă nu o putem abandona acum. Ca urmare Krishnaa trebuie să devină soția noastră. ....'
'Drupada răspunse, 'O urmaș al dinastiei Kauravilor, regula este că un bărbat poate avea mai multe femei și nu cred că s-a auzit vreodată ca o femeie să aibă mai mulți bărbați! O fiu al lui Kunti, de vreme ce ești pur și cunoscător al legilor moralității, nu se cuvine să comiți un act păcătos, care se opune uzuanței Vedice. De ce ai o astfel de înțelegere?'
Yudhishthira spuse, 'O monarh, moralitatea este subtilă. Bineînțeles, noi nu cunoaștem cursul acesteia. Hai să urmăm calea bătătorită de cei iluștri din erele de demult. Limba mea nu a spus niciodată un neadevăr iar inima nu mi s-a înclinat niciodată către ceea ce este păcătos. Mama a poruncit astfel iar inima mea a aprobat-o. De aceea, o rege, este confortabil din punct de vedere al virtuții. Acționează conform acesteia, fără nici un fel de scrupule. Să nu ai nici o teamă în acest sens.'
"Drupada spuse, 'O fiu al lui Kunti, mama ta, fiu meu Dhrishtadyumna și tu însuși, vă rog să vă sfătuiți despre ceea ce trebuie făcut. Să-mi spui rezultatul deliberărilor voastre mâine și voi face ceea ce se cuvine.'
"Vaisampayana continuă, 'După aceasta, Yudhishthir, Kunti și Dhrishtadyumna au dischutat despre această problemă. Chiar atunci, cel născut pe insulă (Dvaipayana-Vyasa), a sosit acolo, în urma peregrinărilor sale.'"
Vaivahika Parva din Adi parva 198
Poliandria - căsătoria unei femei cu mai mulți bărbați
"Vaisampayana spuse, 'Și astfel Pandavii, ilustrul rege al Pancelilor și toți ceilalți aflați acolo s-au ridicat și l-au salutat cu reverență pe ilustrul riși Krishna (Dwaipayana-Vyasa). Salutându-i la rândul său marele riși i-a întrebat cum le merge și s-a așezat jos pe un covor cusut cu fire de aur. Și la comanda lui Krishna (Dwaipayana-Vyasa), toți ceilalți s-au așezat și ei pe locurile acelea scumpe.
La scurt timp , fiul lui Prișata (regele Drupada) l-a întrebat pe ilustrul riși despre căsătoria ficei sale, 'Cum este posibil o ilustrule, ca o femeie să devină soția mai multor bărbați, fără ca să fie atinsă de păcat?... .' Auzind aceste cuvinte Vyasa replică, 'Această practică, o rege, fiind opusă usajului vedic, a devenit depășită. Totuși aș dori să aud și opinia voastră în această privință.'
"Auzind aceste cuvinte ale rișiului, Drupada a fost cel care a luat mai întâi cuvântul, spunând, 'În opinia mea, această practică este opusă uzajului Vedic. O cel mai de seamă dintre brahmani, nicăieri nu am văzut ca mai mulți bărbați să aibă o femeie. De asemenea cei iluștrii din erele anterioare nu au avut o astfel de uzuanță. Cel înțelept nu trebuie să comită vreodată un păcat. De aceea nu pot fi de acord să se acționeze în acest fel, această practică având o moralitate îndoielnică.
"După ce Drupada s-a oprit, a vorbit Dhrishtadyumna, 'O zimbru printre brahmani, a cărei avere este ascetismul, cum este posibil ca fratele mai în vârstă să facă sex cu soția fratelui mai tânăr? Căile moralității sunt totdeauna subtile și de aceea noi nu le cunoaștem în profunzime. Ca urmare noi nu putem spune cu adevărat ceea ce este conform moralității. De aceea nu pot spune ceva cu conștiința curată. Într-adevăr, nu pot spune, 'Fie ca Draupadi să devină soția comună a celor cinci frați.'
"Apoi a vorbit Yudhishthir, care spuse, 'Limba mea nu a rostit niciodată un neadevăr iar inima nu mi-a fost niciodată înclinată spre ceea ce este păcătos. De vreme ce inima mea a aprobat-o, înseamnă că nu poate fi un păcat. Am auzit în Purane că o doamnă pe nume Geatila, cea mai de seamă dintre femeile viruoase ce aparținea familiei lui Gotama s-a căsătorit cu șapte riși. De asemenea fica unui ascet, care a fost crescută de copaci, în erele anterioare s-a unit prin căsătorie cu zece frați care purtau același nume, Praceta, și care cu toți erau avansați în practicarea asceticismului.
O cel mai de seamă dintre cei ce cunosc regulile moralității, s-a spus că a-i asculta pe cei superior este un act meritoriu. Dintre toți ce-ți sunt superiori, este binecunoscut că mama este cea mai de seamă, și chiar ea este cea care ne-a ordonat (fără să știe) să ne bucurăm cu toții de ceea ce adusesem acasă, (de Draupadi), așa cum ne bucuram de ceea ce aduceam de la cerșit. Acestea sunt considerentele pentru care consider acest tip de căsătorie ca fiind un act virtuos.'
"Apoi Kunti a spus, 'Acest act este exact așa cum a spus virtuosul Yudhishthir. Mi-e foarte teamă, o brahmane, ca vorba mea să nu devină o minciună și atunci nu am cum să mai fiu salvată de la neadevăr.'
"După ce au terminat cu toții de vorbit, Vyasa spuse, 'O cea amiabilă, cum vei fi salvată de consecința rostirii unui neadevăr, căci rostirea adevărului este însăși esența virtuții? O rege ai Pancealilor, nu voi vorbi acum despre acest subiect.
Dar vei auzi de la mine, dezvăluiri care arată că această practică, (ce acum este pusă sub semnul întrebării) a fost stabilită și privită ca o practică veche și eternă. De asemenea nu există nici o îndoială că ceea ce a spus Yudhishthir este exact conform virtuții.'
"Vaisampayana continuă, 'Apoi ilustrul Vyasa s-a ridicat și luându-l pe Drupada de mână, l-a condus într-un apartament privat. Pandavii, Kunti și Dhrishtadyumna au rămas singuri, așteptând ca Vyasa și Drupada să se reîntoarcă. Între timp, Dwaipayana și-a început explicația către ilustrul monarh, privind practica poliandriei, care nu trebuie privită ca un act păcătos.'"