2.9 Vibhāva și ālambana

Vibhāva-ālambana

atra vibhāvādi-sāmānya-lakṣaṇam -
ye kṛṣṇa-bhakta-muralī-nādādyā hetavo rateḥ |
kārya-bhūtāḥ smitādyāś ca tathāṣṭau stabdhatādayaḥ ||2.1.12||
nirvedādyāḥ sahāyāś ca te jñeyā rasa-bhāvane |
vibhāvā anubhāvāś ca sāttvikā vyabhicāriṇaḥ ||2.1.13||

„Caracteristicile generale ale ingredientelor pentru rasa (gustul iubirii) sunt următoarele:

• cauzele iubirii care se numesc vibhāva, fiind:
  • ceea ce o sprijină precum Kṛṣṇa, devotul Său
  • și stimuli ai iubiri, ca sunetul flautului,.
• efectele ale iubirii
  • cele făcute intenționat, cum ar fi zâmbetul, se numesc anubhāvas
  • cele făcute neintenționate ca cele opt simptome ale emoțiilor copleșitoare, cum ar fi uimirea sunt numite sāttvika-bhavas.

• asistenții iubirii precum autocritica sunt numiți vyabhicārī-bhāvas. "

tatra vibhāvāḥ - tatra jñeyā vibhāvās tu raty-āsvādana-hetavaḥ |
te dvidhālambanā eke tathaivoddīpanāḥ pare || 2.1.14 ||

„În rasa (gustul dragostei), vibhava ar trebui să fie cunoscută ca fiind cauza relatiilor plăcute.
Ea iau forma a două tipuri sprijin (ālambana) și stimulii (uddīpana). "

tad uktam agni-purāṇe - vibhāvyate hi raty-ādir yatra yena vibhāvyate |
vibhāvo nāma sa dvedhālambanoddīpanātmakaḥ || 2.1.15 ||

Acest lucru este menționat în secțiunea Agni Purāṇa [secțiunea Alaṅkāra, 3.35]:
„Vibhāva se referă la cele două tipuri de ālambana
persoana în legătură cu care este experimentată dragostea (viṣaya - Krishna),
persoana în care se trăiește dragostea (āśraya - Geweihter) 
și la uddīpana, stimulii prin care se experimentează relația de iubire."

tatra ālambanāḥ - kṛṣṇaś ca kṛṣṇa-bhaktāś ca budhair ālambanā matāḥ |
raty-āder viṣayatvena tathādhāratayāpi ca || 2.1.16 ||

„Ālambanele sunt descrise după cum urmează: Înțelepții consideră ālambanele ca fiind
Kṛṣṇa, ca obiect al iubirii 
și devoții Lui, ca cei ce experimentează (subiecți) ai iubirii."