1. Dharma
Karma - urmarea propriei Dharma
Cetanya Cearitamrita Madhy-lila 8.57-58
prabhu kahe, — "paḍa śloka sādhyera nirṇaya"
rāya kahe, — "sva-dharmācaraṇe viṣṇu-bhakti haya"
Domnul spuse: Recită un vers (din scripturi) despre scopul vieţii - prabhu kahe paḍa śloka nirṇaya sādhyera
Rāmānanda Rāya replică: executare propriei datorii ocupaţionale este serviciu devoţional pentru (Domnul) Vişnu - rāya kahe ācaraṇe sva-dharma haya viṣṇu-bhakti
varṇāśramācāra-vatā puruṣeṇa paraḥ pumān
viṣṇur ārādhyate panthā nānyat tat-toṣa-kāraṇam Viṣṇu Purāṇa (3.8.9)
Prin comportamentul adecvat conform sistemului celor 4 diviziuni sociale şi ale vieţii spirituale - ācāra-vatā varṇa-āśrama
Omul îl venerează pe Supremul Degustător al Plăcerii Vişnu - pumān ārādhyate paraḥ puruṣeṇa viṣṇuḥ
Nu există altă cale , care să cauzeze satisfacerea Acestuia - na anyat panthā kāraṇam toṣa tat
Tika:
În Bhagavat Puran 1.2.13, Suta explică înţelepţilor adunaţi în pădurea Naimişa (Namiş-aranya):
ataḥ pumbhir dvija-śreṣṭhā / varṇāśrama-vibhāgaśaḥ
svanuṣṭhitasya dharmasya / saḿsiddhir hari-toṣaṇam
Oh, cei mai buni dintre cei a doua oara născuţi (dvija-śreṣṭhā ), (adică cei care s-au născut a doua oară prin primirea iniţierii spirituale), să stiţi că cea mai inaltă perfecţiune (saḿsiddhir) pentru intreaga omenire, este aceea de a-ţi executa îndatoririle ocupaţionale prescrise (svanuṣṭhitasya dharmasya) asa cum a fost prezentată in instituţia celor patru clase sociale (varṇa) si cele patru ordine spirituale (āśrama), căci prin aceasta este mulţumită Personalitatea Supremă.
Şri Krişna spune în Bhagavad-gita 4.13:
cātur-varṇyaḿ mayā sṛṣṭaḿ guṇa-karma-vibhāgaśaḥ
tasya kartāram api māḿ viddhy akartāram avyayam
Eu sunt Cel care a creat cele patru diviziuni sociale, în conformitate cu cele trei guna (moduri ale naturii materiale) si a muncii asociate cu acestea (guṇa-karma-vibhāgaśaḥ ). Si deşi Eu sunt creatorul lor, să ştii că nu Eu sunt Cel care actionează, caci Eu sunt imutabil.
sve sve karmaṇy abhirataḥ saḿsiddhiḿ labhate naraḥ
sva-karma-nirataḥ siddhiḿ yathā vindati tac chṛṇu
yataḥ pravṛttir bhūtānāḿ yena sarvam idaḿ tatam
sva-karmaṇā tam abhyarcya siddhiḿ vindati mānavaḥ (Bhagavad-gita 18.45-46)
Angajându-se în propria datoria ocupaţională omul atinge perfecţiunea- abhirataḥ sve sve karmaṇy naraḥ labhate saḿsiddhiḿ
Ascultă despre modul în care prin executarea propriei datorii ocupaţionale – chṛṇu tac yathā nirataḥ sva-karma atingi perfecţiunea
Prin venerarea Celui din care fiinţele au emanat - abhyarcya tam yataḥ bhūtānāḿ pravṛttir
Şi care pătrunde întreg acest (univesrs) - yena tatam sarvam idaḿ
(Prin executarea) propriilor datorii ocupaţionale omul atinge perfecţiunea - sva-karmaṇā mānavaḥ vindati siddhiḿ
59
prabhu kahe, — "eho bāhya, āge kaha āra"
rāya kahe, "kṛṣṇe karmārpaṇa — sarva-sādhya-sāra"
Domnul replică: aceasta este extern - prabhu kahe eho bāhya
Continuă să spui mai mult - āge kaha āra
Śrī Rāmānanda Rāya spuse: Oferirea rezultatelor executării datoriilor ocupaţionale lui Krişna - rāya kahe arpaṇa karma kṛṣṇe
Este esenţa tuturor scopurilor (ce trebuiesc atinse) - -sāra sarva sādhya
În acest sens marea majoritate nu cunosc adevăratul înţeles al cuvântului karma.
Karma înseamnă executarea propriei datorii ocupaţionale - dharma :
Iată o traducere a versetelor 3. 19 şi 20 din Bhagavad-gita:
tasmād asaktaḥ satataḿ kāryaḿ karma samācara
asakto hy ācaran karma param āpnoti pūruṣaḥ
Astfel un om care execută întotdeauna - tasmāt pūruṣaḥ samācara satatam
Fără ataşament activitatea (conform datoriei) - asaktaḥ karma kāryam
atinge cu siguranţă prin karma supremul (ţel) - āpnoti hi ācaran karma param
Tika:
Executarea fără ataşament (privind rezultatele)- asaktaḥ karma- a datoriei ocupaţionale (dharma), adică executarea activităţilor prescrise, doar din sentimentul datoriei, asigură succesul acestei variante de a atinge perfecţiunea.
karmaṇaiva hi saḿsiddhim āsthitā janakādayaḥ
loka-sańgraham evāpi sampaśyan kartum arhasi
Prin karma (executarea datoriei ocupaţionale) chair şi (Regele) Geanak şi alţii -karmaṇā eva janakādayaḥ
s-au situat cu siguranţă (pe treapta) perfecţiunii - āsthitāḥ saḿ-siddhim
Şi de asemena pentru a-i instrui pe toţi oamenii - eva api loka-sańgraham
Ar trebui să acţionezi considerând (acest lucru) - kartum arhasi sampaśyan
Pentru a-l convinge că trebuie să lupte, Krişna îi prezintă lui Argiuna acest argument, al urmării dharmei sale de războinic, luptând fără ataşament pentu rezultatele luptei.
Krishna spune în Bhagavad-gita despre karma lucruri care par greu de înțeles, cum el însuși afirmă:
karmaṇo hy api boddhavyaḿ / boddhavyaḿ ca vikarmaṇaḥ
akarmaṇaś ca boddhavyaḿ / gahanā karmaṇo gatiḥ
karmaṇy akarma yaḥ paśyed / akarmaṇi ca karma yaḥ
sa buddhimān manuṣyeṣu / sa yuktaḥ kṛtsna-karma-kṛt (Bhagavat-gita 4.17-18 )
Karma este greu de a fi înțeleasă - karmaṇo hy api boddhavyaḿ
de asemenea vikarma este dificil de a fi înțeleasă - ca vikarmaṇaḥ boddhavyaḿ
și akarma este dificil de a fi înțeleasă - akarmaṇaś ca boddhavyaḿ
cursul karmei este foarte dificil - gatiḥ karmaṇo gahanā.
Doar persoana dotată cu putere de discriminare (inteligență) - sa manuṣyeṣu buddhimān
vede acțiune în akarma și inacțiune în karma - yaḥ paśyed karmaṇy akarma akarmaṇi ca karma.
iar acea persoană este conectată (cu planul spiritual, deși) execută tot felul de activități
(în această lume) - sa yuktaḥ kṛtsna-karma-kṛt.
Tika:
Adică pentru o persoană inteligentă
- karma (acțiunea conform varnei – clasei sociale și așramului – ordinului sacrale) este inacțiune, deoarece această activitate
• nu este legată de natura eternă a sufletului: iubirea divină din care apare devoțiunea pură,
• ci este legată de falsa identificare a sufletului cu caracteristicile temporare ale corpului material prin care se angajează în naimitik dharma (datoria prescrisă ocazională a unei anumite vieți).
- akarma (înseamnă să nu urmezi datoria prescrisă - dharma conform sistemului varNa-asharam ) este acțiune atunci când este legată de natura eternă a sufletului: iubirea divină din care apare devoțiunea pură, când se părăsește societatea pentru a se dedica realizării iubirii divine prema - angajându-se în dharma eternă - the nitya dharma
- vikarma - este acțiunea care este executată în cadrul socio-sacral, dar nu este conformă prorpiei datorii prescrise.
