5.5 Radha energia supremă a lui Krișna
ei ta' sankshepe kahila krishnera svarupa
ebe sankshepe kahi suna radha-tattva-rupa (CC 2.8.150)
"Astfel ți-am vorbit pe scurt despre forma originală a lui Krișna. - ei ta' sankshepe kahila svarupa krishnera
Acum voi face o descriere concisă a formei adevărate a Radhei, te rog ascultă - ebe sankshepe kahi tattva-rupa radha suna
krishnera ananta-sakti, tate tina -- pradhana
'cic-chakti', 'maya-sakti', 'jiva-sakti'-nama 151
"Krișna are energii nelimitate, dintre care trei sunt cele mai prominente. - krishnera ananta-sakti tate tina pradhana .
numite energia spirituală, energia materială și energia ființelor vii. – nama cic-chakti maya sakti jiva-sakti
antaranga bahiranga tatastha kahi yare
antaranga svarupa-sakti sabara upare 152
Noi le numim și enegia internă, externă și marginală. – kahi yare antaranga bahiranga tatastha .
Deasupra tuturor se află energia internă, energia personală (a lui Krișna). – upare sabara antaranga svarupa-sakti
viṣṇu-śaktiḥ parā proktā kṣetrajñākhyā tathā parā
avidyā-karma-saḿjñānyā tṛtīyā śaktir iṣyate
Se spune că energia lui Vișnu este transcendentală. - proktā śaktiḥ viṣṇu parā
De asemenea Câmpul Cunoașterii (ființa vie) este cunoscut ca fiind transcendental. -tathā kṣetrajña ākhyā parā
O altă energie, cea de-a treia este activitatea ocupațională (planul material) cunoscută ca ignoranță. - anyā śaktiḥ tṛtīyā iṣyate saḿjñā karma iṣyate avidyā
Acesta este un citat din Viṣṇu Purāṇa (6.7.61).
sac-cid-ānanda-maya kṛṣṇera svarūpa
ataeva svarūpa-śakti haya tina rūpa 153
Forma originală a lui Krişna (este alcătuită) - svarūpa kṛṣṇera
din energia Existenţei eterne, a cunoaşterii, şi a iubirii extatice - maya sat-cit-ānanda
De aceea energia formei originale -ataeva śakti svarūpa
Cuprinde trei forme - haya tina rūpa
ānandāḿśe hlādinī, sad-aḿśe 'sandhinī'
cid-aḿśe 'samvit', yāre jñāna kari' māni 154
Partea extazului iubirii (care este) energia ce dă plăcere - aḿśe ānanda hlādinī
Partea existenţei eterne (care este) puterea creaţiei - aḿśe sat sandhinī
Partea științei, (care este) energia cunoaşterii - aḿśe cit samvit
Care este acceptată ca ştiinţă. - yāre kari māni jñāna
hlādinī sandhinī samvit tvayy ekā sarva-saḿśraye
hlāda-tāpa-karī miśrā tvayi no guṇa-varjite 155
Energia plăcerii, puterea creaţiei (energia existenţei eterne) şi energia cunoaşterii - hlādinī sandhinī samvit
(sunt toate) o singură (energie) de-a Ta - ekā tvayi,
baza tuturor lucrurilor. - sarva-saḿsthitau
Plăcerea şi suferinţa sunt cauza existenţei impure (mişra sattva) – hlāda tāpa karī miśrā
Dar in Tine nu există nu există nici un fel de calităţi materiale - tvayi no guṇa-varjite
Tika: Acesta este un citat din Viṣṇu Purāṇa (1.12.69).
kṛṣṇake āhlāde, tā'te nāma - "hlādinī
sei śakti-dvāre sukha āsvāde āpani 156
"Potența beatitudinii extatice numită hlādinī îi oferă lui Kṛṣṇa plăcere transcendentală. Prin această potență a plăcerii, Kṛṣṇa gustă personal toată plăcerea spirituală.
sukha-rūpa kṛṣṇa kare sukha āsvādana
bhakta-gaṇe sukha dite hlādinī kāraṇa 157
Kṛṣṇa gustă fericirea transcendentală și El Însuși este forma fericirii.
El dă fericire devoților Săi pentru că El este sursa potenței plăcerii - hlādinī.
hlādinīra sāra aṁśa, tāra prema nāma
ānanda-cinmaya-rasa premera ākhyāna 158
"Partea esențială a acestei potențe a plăcerii este numită iubire spirituală [prema]. În consecință, explicația (știința) gusturilor acestei iubiri spirituale este extatică.
premera parama-sāra mahābhāva jāni
sei mahābhāva-rūpā rādhā-ṭhākurāṇī 159
"Cea mai esențială parte [parama-sāra] a iubirii spirituale este numită mahā bhāva (marele extaz)
iar forma acelui mare extaz este cunoscută ca zeița Rādhā.
tayor apy ubhayor madhye rādhikā sarvathādhikā
mahābhāva-svarūpeyaṁ guṇair ativarīyasī 160
Printre ele (gopīile) și chiar dintre cele două (Ceandrāvalī și Rādhikā), Rādhikā este în toate aspectele cea mai de seamă. Ea este forma marelui extaz al iubirii spirituale, având cele mai bune calități dintre toate.