6.3 Două tipuri de Prema Bhakti

Două tipuri de prema bhakti

care duc în două diferite spații ale lumii spirituale:
1. Vaikuntha - lumea spirituală a opulenței și maiestății Domnului Suprem
2. Goloka - Vrindavan - lumea spirituală a dulceții Domnului suprem în care Acesta apara în forma Sa originală - Krișna.

Acestea sunt manifestate ca urmare a două tipuri diferite de practică spirituale.

Două varietăţi de sadhana bhakti

vaidhi rāgānugā ceti sā dvidhā sādhanābhidhā || (brs 1.2.5)

“Practica este de două feluri , respectiv vaidhi şi raganuga.”

1. Vaidhi

vaidhi -rāgānugā-mārga-bhedena parikirtitaḥ |
dvividhaḥ khalu bhāvo’tra sādhanābhiniveśajaḥ || (brs 1.3.7)

“Căile vaidhi şi raganuga sunt cunoscute ca fiind separate una de alta. Angajarea în aceste două tipuri de sadhana trezesc cu siguranţă două tipuri diferite de bhava.”

vidhi-bhaktye pārṣada-dehe vaikuṇṭhete yāya || (cc 2.24.87) ṭ

“Prin vidhi-bhakti, se poate atinge forma unui asociat în Vaikuntha.”

Vaikuntha este acea parte a lumii spirituale în care Personalitatea Supremă este prezentă în forma Sa maiestetică, opulentă, “regală” – aişvaria.

aiśvarya-jńāne vidhi-bhajana kariyā | -
vaikuṇṭhake yāya catur-vidha mukti pāńā || (cc 1.3.17)

“Cei care venerează conform comandamentelor scripturale, fiind conştienţi de puterile supranaturale ale Domnului ating cele patru tipuri de eliberare în Vaikuntha.”

aiśvarya-jńāne vidhi-bhajana kariyā | -
vaikuṇṭhake yāya catur-vidha mukti pāńā || (cc 1.3.17)

“Cei care venerează conform comandamentelor scripturale, fiind conştienţi de puterile supranaturale ale Domnului ating cele patru tipuri de eliberare în Vaikuntha.”

Spre deosebire de eliberarea impersonală în brahman, sayujia mukti, sau eka-tvam,
literatura vedică mai vorbeşte de patru tipuri de eliberare în lumea spirituală Vaikuntha

Cele patru tipuri de eliberare în Vaikuntha.”

Spre deosebire de eliberarea impersonală în brahman, sayujia mukti, sau eka-tvam,
literatura vedică mai vorbeşte de patru tipuri de eliberare în lumea spirituală Vaikuntha

mat-sevayā pratītaḿ te / sālokyādi-catuṣṭayam
necchanti sevayā pūrṇāḥ / kuto 'nyat kāla-viplutam (Srimad Bhagavatam 9.4.67)

Cei care au obținul serviciul devoțional către Mine, - pratītaḿ te mat-sevayā
nu-și doresc nici măcar în cele patru tipuri de eliberare începând cu - na icchanti catuṣṭayam ādi
să fi pe aceeaşi planetă pe care trăieşte Personalitatea Transcendentală - sālokya
serviciul devoțional făcându-i compleți. - sevayā pūrṇāḥ
Ce să mai spun atunci de lucrurile pe care timpul le distruge - kuto anyat kāla-viplutam

sālokya-sārṣṭi-sāmīpya-sārūpyaikatvam apy uta
dīyamānaṁ na gṛhṇanti vinā mat-sevanaṁ janāḥ (Srimad Bhagavatam  3.29.13)

Sālokya – atingerea aceeaşi planete pe care trăieşte Personalitatea Transcendentală,
sārūpya – atingerea unor trăsături corporale aproape identice cu cele ale Personalităţii Transcendentale,
sāmīpya – atingera asocierii directe cu Personalitatea Transcendentală
sārṣṭi – atingerea aproape aceloraşi opulenţe pe care le are Personalitatea Transcendentală şi
ekatvam – să devii una cu Domnul Transcendental
chiar dacă sunt oferite, nu sunt acceptate fără serviciul devoțional pentru Mine.
api uta dīyamānam na gṛhṇanti vinā mat sevanam janāḥ

2. Raganuga

virājantim abhivyaktaḿ vrajavāsi-janādiṣu |
rāgātmikām anusṛtā yā sā rāgānugocyate || (Bhakti rasamrita Sindhu 1.2.270)

“Devoţiunea care este în mod evident prezentă în asociaţii Dommnului în Vraja este numită devoţiune umplută de ataşamentul iubirii (ragatmika-bhakti),
iar devoţiunea care urmează această ragatmika-bhakti este numită raganuga-bhakti.”

rāga-bhaktye vraje svayaḿ- bhagavāne pāya || (Caitanya caritamrita 2.24.85)

“Prin raga-bhakti, se va atinge Domnul original (svayaḿ- bhagavāne) din Vraja.”