4.7 (6.1) Krișna - obiectul Iubirii – revelat în kāma gāyatrī mantra
Caitanya Caritāmṛta 2.8.134-138
Domnul Suprem Însuși (original) este Krișna, Controlorul Suprem - bhagavan svayam krishna parama isvara
Cauza primordială a tuturor avatarurilor și al tuturor cauzelor - pradhana sarva-avatari sarva-karana
(El este) locul de odihnă a nenumărate universuri- adhara sabara ananta brahmanda
nenumărate avataruri, nenumărate planete spirituale - ananta avatara ara ananta vaikuntha
Corpul fiului conducătorului din Vraja (Krișna) - tanu nandana vrajendra
este existență pură (spirituală), cunoaștere și extaz - sat-cit-ananda
complet din punct de vedere al tuturor opulențelor, energiilor și tuturor gusturilor iubirii - purna sarva-aisvarya sarva-sakti sarva-rasa.
Pentru a susține cele de mai sus Ramanda Raya citează din Brahma samhita 5.1
isvarah paramah krishnah sac-cid-ananda-vigrahah
anadir adir govindah sarva-karana-karanam
Controlorul Suprem este Krișna - paramah isvarah krishnah
al cărui corp este existență pură (spirituală), cunoaștere și extaz - vigraha sac-cid-ananda
Govinda (Krișna) este originea fără început - govindah adih anadir
cauza tuturor cauzelor - -karana sarva karanam .
vṛndāvane 'aprākṛta navīna madana'
kāma-gāyatrī kāma-bīje yāńra upāsana
În Vrindavan nemanifestată (în această lume) - vṛndāvane aprākṛta
Venerarea acelui mereu proaspăt Cupidon (Krişna) - upāsana yāńra navīna madana
(Este făcută) prin imnurile dorinţei erotice (şi) sămânţa dorinţei erotice - kāma-gāyatrī kāma-bīje
Tika:
kāma-gāyatrī mantra este pentru acei vaişnavi care doresc o relaţie de iubire amoroasă cu Krişna. Aceştia meditează asupra corpului lor spiritual ca fiind
- acela al unei soţii a lui Krişna, asemenea reginelor din Dwarka, dacă doresc iubirea conjugală – svakya bhava - sau
- acela al unei gopii adolescente, asemenea celor din Vrindavan, dacă doresc iubirea eternilor tineri îndrăgostiți – parakya bhava.
kāma-gāyatrī:
klīḿ kāma-devāya vidmahe puṣpa-bāṇāya dhīmahi tan no 'nańgaḥ pracodayāt
Să ne concentrăm asupra seminţei dorinţei erotice, Zeul iubirii erotice - vidmahe klīḿ kāma-devāya (Krişna - aprākṛta-navina-madana din Vrindavan)
Să medităm asupra Celui ce poartă arcul de flori - dhīmahi tan bāṇāya puṣpa
Să ne ilumineze cel ce nu are corp (ananga- nume pe care Cupidon l-a primit după ce Şiva l-a tranformat în cenuşă cu privirea sa furioasă) - pracodayāt 'nańgaḥ
Vrindavan nemanifestată (în această lume) vṛndāvane aprākṛta este prezentată în Brahma Samhita 5.56
sriyah kantah kantah parama-purushah kalpa-taravo
druma bhumis cintamani-gana-mayi toyam amritam
katha ganam natyam gamanam api vamsi priya-sakhi
cid-anandam jyotih param api tad asvadyam api ca
sa yatra kshirabdhih sravati surabhibhyas ca su-mahan
nimeshardhakhyo va vrajati na hi yatrapi samayah
bhaje svetadvipam tam aham iha golokam iti yam
vidantas te santah kshiti-virala-carah katipaye
Venerez acea prea măreaţă Sveta-dvip numită Goloka - aham tam bhaje su-mahan sveta-dvipam akhyah golokam
unde Zeiţele Fericirii sunt iubitele Desfătătorului Suprem - yatra sriyah kantah kantah parama-purushah
Toţi copacii sunt copaci dorinţă - druma kalpa-taravo
Solul este făcut din pietre filozofale transcendentale - bhumih cintamani-gana-mayi
Apa e ca nectarul, vorbirea e un cântec, şi fiecare pas e un pas de dans - toyam amritam katha ganam gamanam natyam
iar flautul (lui Krişna) este însoţitorul constant. - api vamsi priya-sakhi
Suprema strălucire este extaz transcendental - param jyotih cit-anandam
iar acesta e gustat ca și - api tat asvadyam api ca
oceanul de lapte curge din vacile transcendentale. - sah kshira-abdhih sravati surabhibhyah
Cu siguranţă nici măcar o jumătate de secundă a timpului nu este irosită aici. - ca api hi nimesha-ardha va samayah vrajati na iha
Astfel acel (tărâm) este rar cunoscut puţinor suflete realizate în această lume- iti yam virala vidantah te katipaye santah kshiti.
Obiectul iubirii în prema kanta – Krișna
• ca formă a iubirii erotice divine – șringar murti
• ca rege al degustătorilor iubirii divine - murti rasaraja
Cetanya Cearitamrita 2.8.139-144
puruṣa yoṣit kibā sthāvara-jańgama
sarva-cittākarṣaka sākṣāt manmatha-madana
Cel ce Degustă Plăcerea (în Vrindavan) (Krişna) atrage minţile -puruṣa sarva-cittākarṣaka
tuturor femeilor şi fiinţelor imobile sau mobile - kibā yoṣit sthāvara-jańgama
(El este atât de frumos incât îl) atrage direct pe însuşi Cupidon - sākṣāt manmatha-madana
Tika: Krişna şi gopiile s-au întâlnit în pădure, după care au plecat împreună spre râul Yamuna. Krişna şi-a aruncat braţele în jurul gopiilor şi le-a îmbrăţişat. El a excitat sentimente erotice în tinerele fete din Vraja atingându-le mâinile, părul, coapsele, cingătorile şi sânii, zgâriindu-le în joacă cu unghiile sale, de asemenea glumind cu ele, privindu-le şi râzând cu ele.
Gopiile au devenit mândre pentru că au fost astfel tratate de Krişna, şi ca urmare Krişna a dispărut.
Gopiile au plecat în căutarea lui Krişna, dar negâsindu-l, au început să se lamenteze datorită dorului de El, lucru ce l-a făcut pe Krişna să se hotărască să apară din nou în faţa lor. Acest ultim lucru este relatat în continuare de Ramananda Ray citând din Şrimad Bhagavatam.
140
tāsām āvirabhūc chauriḥ
smayamāna-mukhāmbujaḥ
pītāmbara-dharaḥ sragvī
sākṣān manmatha-manmathaḥ Śrīmad-Bhāgavatam (10.32.2).
Domnul Kṛṣṇa apăru printre ele- śauriḥ āvirabhūt tāsām
Cu faţa sa asemenea lotusului zâmbind - mukha-ambujaḥ smayamāna
Îmbrăcat cu haine aurii şi decorat cu o ghirlandă de flori- pīta-ambara-dharaḥ sragvī
fiind direct Cupidonul Transcendental, ce suceşte mintea însuşi a lui Cupidon - sākṣāt manmatha manmathaḥ
Aşa cum există multe feluri de devoţi există multe feluri de gusturi nectariene ale iubirii divine -nānā-bhaktera rasāmṛta nānā-vidha haya
Dar în toate aceste relaţii există un obiect al iubirii (vişaya) (Domnul Suprem) şi cel ce caută adăpostul Său (aşraya) – devotul - sei saba rasāmṛtera 'viṣaya' 'āśraya'
akhila rasāmṛta mūrtiḥ
prasṛmara ruci ruddha tārakā pāliḥ
kalita śyāmā lalito
rādhā preyān vidhur jayati
Toată victoria Celui asemenea Lunii (Krişna) - jayati vidhur
forma tuturor gusturilor nectariene ale iubirii divine -mūrtiḥ akhila rasāmṛta
(care) a sujugat prin gusturile (iubirii divine) ce emană (din El) pe Taraka şi Pali - ruddha ruci prasṛmara tārakā pāliḥ
Şi a absorbit minţile lui Şyama, Lalita şi a iubitei sale Radha - kalita śyāmā lalito preyān rādhā.
Tika:
Acest vers arată încă o mare diferenţă ce există între sufletele şi Krişna,
care este considerat forma primară a acelui Suflet Suprem,
căci El conţine şi degustă toate gusturile nectariene ale iubirii divine, iar noi nu.
sringara-rasaraja-maya-murti-dhara
ataeva atma-paryanta-sarva-citta-hara
Forma regelui gusturilor iubirii divine deţine iubirea erotică divină - - murti rasaraja dhara maya sringara
De aceea (El este Cel ce) atrage inimile tuturor, (şi) chiar (şi) pe Sine Însuşi - ataeva hara citta sarva paryanta atma
Pentru a exemplifica acest lucru, Ramanada Raya citează Gīta-govinda (1.11):
144
viśveṣām anurañjanena janayann ānandam indīvara-
śreṇī-śyāmala-komalair upanayann ańgair anańgotsavam
svacchandaḿ vraja-sundarībhir abhitaḥ praty-ańgam ālińgitaḥ
śṛńgāraḥ sakhi mūrtimān iva madhau mugdho hariḥ krīḍati
Prietenele (mele) sunt perplexă (văzându-L) pe Domnul Suprem, - sakhi mugdhaḥ hariḥ
Însuşi forma iubirii erotice divine, - iva mūrti-mān śṛńgāraḥ
jucându-se în anotimul primăverii, - krīḍati madhau
dând plăcere şi extaz tuturor, - janayan anurañjanena ānandam viśveṣām
cu braţele şi picioarele Sale delicate asemenea unor lotuşi albaştri închis, - ańgaiḥ komalaiḥ indīvara-śreṇī śyāmala
producând fără reţinere un festival al iubirii cu prea frumoasele din Vrindavan, - upanayan svacchandam anańga-utsavam vraja-sundarībhiḥ
ce de ambele părți ale corpului sunt îmbrăţişate. - abhitaḥ prati-ańgam ālińgitaḥ
