Raganuga bhakti - urmarea spiritului locuitorilor din Vrindavan
Sufletul ca Particulă Spirituală
Șri Cetanya spune, așa cum a fost înregistrat în Cetanya Cearitamrita 2.19.138-141:
eita brahmāṇḍa bhari’ ananta jīva-gaṇa
caurāśī-lakṣa yonite karaye bhramaṇa
Acest univers e plin de nenumărate ființe- ei-ta brahmāṇḍa bhari’ anantajīva-gaṇa
8,400,000 de tipuri migrează (datorită conștiinței atinse) în univers (de pe un sistem planetar pe altul) - caurāśī-lakṣa yonite karaye bhramaṇa
keśāgra-śateka-bhāga punaḥ śatāṁśa kari
tāra sama sūkṣma jīvera ‘svarūpa’ vicāri
Forma subtilă a unei ființe vii (sufletul) este considerată - svarūpa sūkṣma jīvera vicāri
ca fiind egală cu cea a vârfului unui fir de păr - tāra sama kari keśa-agra
împărțit în o sută și apoi din nou în o sută de părți - bhāga śata-eka punaḥ śata-aṁśa
Tika:
Pentru a sublinia că este vorba despre suflet Șri Cetanya spune:
keśāgra-śata-bhāgasya śatāṁśa-sadṛśātmakaḥ
jivaḥ sūkṣma-svarūpo ’yaṁ saṅkhyātīto hi cit-kaṇaḥ
Natura ființelor vii fără de număr - ātmakaḥ jīvaḥ saṅkhya-atītaḥ
este de a fi desigur particule spirituale - hi cit-kaṇaḥ
a căror formă subtilă - ayam svarūpaḥ sūkṣma
este egală cu vârful unui fir de păr - sadṛśa keśa-agra
împărțit în o sută (și apoi din nou) în o sută de părți - bhāga-asya śata śata-aṁśa
Tika:
Śvetāśvatara Upaniṣad (5.9) confirmă acestea:
bālāgra-śata-bhāgasya śatadhā kalpitasya ca
bhāgo jīvaḥ vijñeyaḥ sa cānantyāya kalpate
A fost realizat că ființa vie a cărei natură este infinită - vijñeyaḥ jīvaḥ sa ca anantyāya
este egală cu vârful de păr - kalpate bālāgra
presupunând că a fost împărțit în o sută - kalpitasya bhāgasya śata
și împărțit (din nou) în o sută - ca bhāgo śatadhā
eita brahmāṇḍa bhari’ ananta jīva-gaṇa
caurāśī-lakṣa yonite karaye bhramaṇa
Acest univers e plin de nenumărate ființe- ei-ta brahmāṇḍa bhari’ anantajīva-gaṇa
8,400,000 de tipuri migrează (datorită conștiinței atinse) în univers (de pe un sistem planetar pe altul) - caurāśī-lakṣa yonite karaye bhramaṇa
keśāgra-śateka-bhāga punaḥ śatāṁśa kari
tāra sama sūkṣma jīvera ‘svarūpa’ vicāri
Forma subtilă a unei ființe vii (sufletul) este considerată - svarūpa sūkṣma jīvera vicāri
ca fiind egală cu cea a vârfului unui fir de păr - tāra sama kari keśa-agra
împărțit în o sută și apoi din nou în o sută de părți - bhāga śata-eka punaḥ śata-aṁśa
Tika:
Pentru a sublinia că este vorba despre suflet Șri Cetanya spune:
keśāgra-śata-bhāgasya śatāṁśa-sadṛśātmakaḥ
jivaḥ sūkṣma-svarūpo ’yaṁ saṅkhyātīto hi cit-kaṇaḥ
Natura ființelor vii fără de număr - ātmakaḥ jīvaḥ saṅkhya-atītaḥ
este de a fi desigur particule spirituale - hi cit-kaṇaḥ
a căror formă subtilă - ayam svarūpaḥ sūkṣma
este egală cu vârful unui fir de păr - sadṛśa keśa-agra
împărțit în o sută (și apoi din nou) în o sută de părți - bhāga-asya śata śata-aṁśa
Tika:
Śvetāśvatara Upaniṣad (5.9) confirmă acestea:
bālāgra-śata-bhāgasya śatadhā kalpitasya ca
bhāgo jīvaḥ vijñeyaḥ sa cānantyāya kalpate
A fost realizat că ființa vie a cărei natură este infinită - vijñeyaḥ jīvaḥ sa ca anantyāya
este egală cu vârful de păr - kalpate bālāgra
presupunând că a fost împărțit în o sută - kalpitasya bhāgasya śata
și împărțit (din nou) în o sută - ca bhāgo śatadhā
