"Să ştiţi că cine întoarce pe un păcătos de la rătăcirea căii , va mântui un suflet de la moarte."
1. Ideea autorului acestei ”alte epistole” a lui “Iacov” ar fi că unele suflete ar muri (dacă nu sunt mântuite).
Această idée este contrazisă de afirmația celor care au scris și modificat așa zisa evanghelie a lui Luca ,
unde se spune că sufletul e cerut de Dumnezeu (în lumea absolută, spirituală), deci nu moare.
Nici aici nu se vorbește de nici un spirit, ci doar de suflet,
ca să se poată susține afirmația că sufletul (aka EGO) e interfata dintre trup si Spirit.
În concepția celor ce au scris această epistolă
Sufletul ar muri în cazul păgânilor, (care sunt "sub influența diavolului")
iar în cazul creștinilor sufletul va trăi etern.
E evident că acești creștini nu aveau nici un fel de noțiuni
de cunoaștere despre natura absolută a sufletului.
