5.5 Radha energia supremă a lui Krișna

ei ta' sankshepe kahila krishnera svarupa
ebe sankshepe kahi suna radha-tattva-rupa (CC 2.8.150)

"Astfel ți-am vorbit pe scurt despre forma originală a lui Krișna. - ei ta' sankshepe kahila svarupa krishnera
Acum voi face o descriere concisă a formei adevărate a Radhei, te rog ascultă - ebe sankshepe kahi tattva-rupa radha suna

krishnera ananta-sakti, tate tina -- pradhana
'cic-chakti', 'maya-sakti', 'jiva-sakti'-nama 151

"Krișna are energii nelimitate, dintre care trei sunt cele mai prominente. - krishnera ananta-sakti tate tina pradhana .
numite energia spirituală, energia materială și energia ființelor vii. – nama cic-chakti maya sakti jiva-sakti

antaranga bahiranga tatastha kahi yare
antaranga svarupa-sakti sabara upare 152

Noi le numim și enegia internă, externă și marginală. – kahi yare antaranga bahiranga tatastha .
Deasupra tuturor se află energia internă, energia personală (a lui Krișna). – upare sabara antaranga svarupa-sakti

viṣṇu-śaktiḥ parā proktā kṣetrajñākhyā tathā parā
avidyā-karma-saḿjñānyā tṛtīyā śaktir iṣyate

Se spune că energia lui Vișnu este transcendentală. - proktā śaktiḥ viṣṇu parā
De asemenea Câmpul Cunoașterii (ființa vie) este cunoscut ca fiind transcendental. -tathā kṣetrajña ākhyā parā
O altă energie, cea de-a treia este activitatea ocupațională (planul material) cunoscută ca ignoranță. - anyā śaktiḥ tṛtīyā iṣyate saḿjñā karma iṣyate avidyā

Acesta este un citat din Viṣṇu Purāṇa (6.7.61).

sac-cid-ānanda-maya kṛṣṇera svarūpa
ataeva svarūpa-śakti haya tina rūpa 153

Forma originală a lui Krişna (este alcătuită)  - svarūpa kṛṣṇera 
din energia  Existenţei eterne, a cunoaşterii, şi a iubirii extatice - maya  sat-cit-ānanda
De aceea energia formei originale -ataeva śakti svarūpa
Cuprinde trei forme - haya tina rūpa

ānandāḿśe hlādinī, sad-aḿśe 'sandhinī'
cid-aḿśe 'samvit', yāre jñāna kari' māni 154

Partea extazului iubirii (care este) energia ce dă plăcere - aḿśe ānanda hlādinī
Partea existenţei eterne (care este) puterea creaţiei - aḿśe sat sandhinī
Partea științei, (care este) energia cunoaşterii - aḿśe cit samvit
Care este acceptată ca ştiinţă. - yāre kari māni jñāna

hlādinī sandhinī samvit tvayy ekā sarva-saḿśraye
hlāda-tāpa-karī miśrā tvayi no guṇa-varjite 155

Energia plăcerii, puterea creaţiei (energia existenţei eterne) şi energia cunoaşterii - hlādinī sandhinī samvit
(sunt toate) o singură (energie) de-a Ta - ekā tvayi,
baza tuturor lucrurilor. - sarva-saḿsthitau
Plăcerea şi suferinţa sunt cauza existenţei impure (mişra sattva) – hlāda tāpa karī miśrā
Dar in Tine nu există nu există nici un fel de calităţi materiale - tvayi no guṇa-varjite

Tika: Acesta este un citat din Viṣṇu Purāṇa (1.12.69).

hlādinī sandhinī samvit tvayy ekā sarva-saḿśraye
hlāda-tāpa-karī miśrā tvayi no guṇa-varjite 156

Energia plăcerii, puterea creației (energia existenței eterne) și energia cunoașterii - hlādinī sandhinī samvit
(sunt toate) una, (energia) Ta, - ekā tvayi,
baza a tot ce există. - sarva-sa-saḿsthitau
Plăcerea și suferința sunt cauza existenței impure (mișra - amestecate), - hlāda tāpa karī karī miśrā
dar în Tine nu există deloc calități materiale. - tvayi no guṇa-varjite

Tika: Acesta este un citat din Viṣṇu Purāṇa (1.12.69).

kṛṣṇake āhlāde, tā'te nāma - "hlādinī
sei śakti-dvāre sukha āsvāde āpani 157

"Potența beatitudinii extatice numită hlādinī îi oferă lui Kṛṣṇa plăcere transcendentală.
Prin această potență a plăcerii, Kṛṣṇa gustă personal toată plăcerea spirituală.

sukha-rūpa kṛṣṇa kare sukha āsvādana
bhakta-gaṇe sukha dite 'hlādinī' - kāraṇa 158

Kṛṣṇa gustă fericirea transcendentală și El Însuși este forma fericirii. 
El dă fericire devoților Săi pentru că El este sursa potenței plăcerii - hlādinī.

hlādinīra sāra aṁśa, tāra 'prema' nāma
ānanda-cinmaya-rasa premera ākhyāna 159

"Partea esențială a acestei potențe a plăcerii este numită iubire spirituală [prema].
În consecință, explicația științei gusturilor acestei iubiri spirituale este extatică.

premera parama-sāra mahābhāva jāni
sei mahābhāva-rūpā rādhā-ṭhākurāṇī 160

"Cea mai esențială parte [parama-sāra] a iubirii spirituale este numită mahā bhāva (marele extaz)
iar forma acelui mare extaz este cunoscută ca zeița Rādhā.

tayor apy ubhayor madhye rādhikā sarvathādhikā
mahābhāva-svarūpeyaṁ guṇair ativarīyasī 161

Printre ei (gopīs) și cei doi dintre ei (Candrāvalī și Rādhikā), Rādhikā este în toate aspectele cea mai mare.  Ea este forma marelui extaz al iubirii spirituale, având cele mai bune calități dintre toate.

hlādinī sandhinī samvit tvayy ekā sarva-saḿśraye
hlāda-tāpa-karī miśrā tvayi no guṇa-varjite 156
 
Energia plăcerii, puterea creației (energia existenței eterne) și energia cunoașterii - hlādinī sandhinī samvit
(sunt toate) una (energia) a Ta, - ekā tvayi,
baza tuturor. - sarva-sa-saḿsthitau
Plăcerea și suferința sunt cauza existenței impure (mișra sattva), - hlāda tāpa karī karī miśrā
dar în Tine nu există deloc calități materiale. - tvayi no guṇa-varjite
 
Tika: Acesta este un citat din Viṣṇu Purāṇa (1.12.69).